STUDIU - Tehnic - Noua Medicină Dacică
To Study/ Pentru studiu - Tehnic - Dorin M

Paginile Noua Medicină Dacică Anxietatea (Medicina clasică/ alopată)

O reacție subiectivă la o amenințare reală sau imaginară, anxietatea este un sentiment nespecific de neliniște sau teamă. Poate fi ușoară, moderată sau severă. Anxietatea ușoară poate provoca un ușor disconfort fizic sau psihologic. Anxietatea severă poate fi incapacitante sau chiar pune viața în pericol.

Toată lumea se confruntă cu anxietate din când în când - este un răspuns normal la pericolul real, care determină organismul (prin stimularea sistemelor nervos simpatic și parasimpatic) la acțiune intenționată. Este, de asemenea, un răspuns normal la stresul fizic și emoțional, care poate fi produs de aproape orice boală. Anxietatea poate fi, de asemenea, precipitată sau exacerbată de mulți factori nonpatologici, inclusiv lipsa somnului, dieta proastă și aportul excesiv de cofeină sau alți stimulenți. Cu toate acestea, anxietatea excesivă, nejustificată poate indica o problemă psihologică subiacentă.

ALERTĂ:
Dacă pacientul prezintă anxietate acută, severă:
- ia-i rapid semnele vitale și determină motivul pentru care a căutat îngrijire (aceasta va servi ca ghid pentru cum să procedezi)
- încercați să-l mențineți cât mai calm posibil; sugerează tehnici de relaxare și vorbește cu o voce liniștitoare și liniștitoare.
Dacă pacientul prezintă anxietate ușoară sau moderată, efectuați o evaluare concentrată.

ISTORIC:
Întrebați pacientul despre durata anxietății sale. Este anxietatea constantă sau sporadică? A observat vreun factor precipitant?
Întrebați pacientul dacă anxietatea este exacerbată de stres, lipsa somnului sau consumul excesiv de cofeină. Odihna, exercițiile fizice sau un tranchilizant o atenuează?
Obțineți un istoric de droguri, inclusiv medicamente eliberate pe bază de rețetă și fără prescripție medicală, remedii pe bază de plante și medicamente recreative. De asemenea, întrebați pacientul despre consumul de alcool.

EVALUARE FIZICĂ:
Concentrați-vă pe plângerile care pot declanșa sau pot fi agravate de anxietate.
Dacă semnele fizice semnificative nu însoțesc anxietatea pacientului, suspectați o bază psihologică.
Determinați nivelul de conștiință al pacientului și observați-i comportamentul.

CONSIDERAȚII SPECIALE:
Multe medicamente provoacă anxietate, în special simpatomimeticele și stimulentele sistemului nervos central, iar multe antidepresive provoacă anxietate paradoxală.

INDICATOARE PEDIATRICE:
Anxietatea la copii rezultă de obicei din boli fizice dureroase sau oxigenare inadecvată. Semnele sale autonome tind să fie mai frecvente și mai dramatice decât la adulți.

PROBLEME DE VÂRSTĂ:
La pacienții vârstnici, distragerile de la activitatea rituală (obiceiurile zilnice) a pacientului pot provoca anxietate sau agitație.

CONSILIEREA PACIENTULUI:
Îngrijirea de susținere poate ajuta la ameliorarea anxietății. Oferiți o atmosferă calmă și liniștită și faceți pacientul confortabil. Încurajează-l să-și exprime liber sentimentele și preocupările.



Bibliografie:

1. Evaluare rapidă, Ghid diagramă pentru evaluarea semnelor și simptomelor, Lippincott Williams & Wilkins, 2004.
2. Ghid profesional al semnelor și simptomelor, Ediția V, Lippincott Williams & Wilkins, 2007.
3. Ghidul simptomelor comune, Ediția V, McGraw - Hill, 2002.

Dorin, Merticaru (2010)