STUDIU - Tehnic - Noua Medicină Dacică

 Apnea
                  (Medicina clasică/ alopată)
            Apneea, încetarea
                  respirației spontane, este uneori temporară și autolimitată,
                  așa cum se întâmplă în timpul respirațiilor lui Cheyne-Stokes
                  și Biot. Mai frecvent, totuși, este o urgență care pune viața
                  în pericol și necesită intervenție imediată pentru a preveni
                  moartea.
            Apneea rezultă de
                  obicei din unul sau mai multe dintre cele șase mecanisme
                  fiziopatologice, fiecare dintre ele având numeroase cauze.
                  Cele mai frecvente cauze ale acesteia includ traumatisme, stop
                  cardiac, boli neurologice, aspirație a unui obiect străin,
                  bronhospasm și supradozaj.
                
            ALERTĂ:
Dacă detectați apnee:
- stabilirea și menținerea unei căi respiratorii patentate
- uitați, ascultați și simțiți rapid respirația spontană; dacă este absent, începeți ventilația artificială până când apare sau până când ventilația mecanică poate fi inițiată
- evaluați pulsul carotidian al pacientului (sau pulsul brahial dacă este un sugar sau un copil mic) imediat după ce ați stabilit căile respiratorii permeabile. Dacă nu puteți palpa un puls, începeți compresiile cardiace.
Când starea respiratorie și cardiacă a pacientului este stabilă, efectuați o evaluare concentrată.
                
            Dacă detectați apnee:
- stabilirea și menținerea unei căi respiratorii patentate
- uitați, ascultați și simțiți rapid respirația spontană; dacă este absent, începeți ventilația artificială până când apare sau până când ventilația mecanică poate fi inițiată
- evaluați pulsul carotidian al pacientului (sau pulsul brahial dacă este un sugar sau un copil mic) imediat după ce ați stabilit căile respiratorii permeabile. Dacă nu puteți palpa un puls, începeți compresiile cardiace.
Când starea respiratorie și cardiacă a pacientului este stabilă, efectuați o evaluare concentrată.
ISTORIC:
Încercați să determinați evenimentele care preced imediat evenimentul apneic, întrebând pe cineva care a asistat la episod.
Când este capabil, întrebați pacientul despre cefalee, durere în piept, slăbiciune musculară, durere în gât sau dispnee.
Examinați istoricul medical al pacientului pentru boli respiratorii, cardiace sau neurologice.
Întrebați pacientul despre alergii și consumul de droguri.
                
            Încercați să determinați evenimentele care preced imediat evenimentul apneic, întrebând pe cineva care a asistat la episod.
Când este capabil, întrebați pacientul despre cefalee, durere în piept, slăbiciune musculară, durere în gât sau dispnee.
Examinați istoricul medical al pacientului pentru boli respiratorii, cardiace sau neurologice.
Întrebați pacientul despre alergii și consumul de droguri.
EVALUARE FIZICĂ:
Inspectați capul, fața, gâtul și trunchiul pacientului pentru leziuni ale țesuturilor moi, hemoragie sau deformări ale scheletului.
Auscultați plămânii pentru zgomote respiratorii accidentale, în special trosnituri, gâlgâit și barbotaj.
Percutați câmpurile pulmonare pentru o tonalitate crescută sau hiperrezonanță.
Auscultați inima pentru suflu, frecare pericardică și aritmii.
Verificați pentru cianoză, paloare, distensie a venei jugulare și edem.
                
            Inspectați capul, fața, gâtul și trunchiul pacientului pentru leziuni ale țesuturilor moi, hemoragie sau deformări ale scheletului.
Auscultați plămânii pentru zgomote respiratorii accidentale, în special trosnituri, gâlgâit și barbotaj.
Percutați câmpurile pulmonare pentru o tonalitate crescută sau hiperrezonanță.
Auscultați inima pentru suflu, frecare pericardică și aritmii.
Verificați pentru cianoză, paloare, distensie a venei jugulare și edem.
CONSIDERAȚII
                  SPECIALE:
Depresoarele sistemului nervos central (SNC) pot provoca hipoventilație și apnee. Benzodiazepinele pot provoca depresie respiratorie și apnee atunci când sunt administrate I.V. cu alte deprimante ale SNC la pacienții vârstnici sau bolnavi acut.
                
            Depresoarele sistemului nervos central (SNC) pot provoca hipoventilație și apnee. Benzodiazepinele pot provoca depresie respiratorie și apnee atunci când sunt administrate I.V. cu alte deprimante ale SNC la pacienții vârstnici sau bolnavi acut.
INDICATOARE
                  PEDIATRICE:
Sugarii prematuri sunt deosebit de susceptibili la episoade apneice periodice din cauza imaturității SNC (Sistemului Nervos Central).
Cauzele frecvente de apnee la sugari includ sepsis, hemoragie intraventriculară sau subarahnoidiană, convulsii, bronhiolită și sindromul morții subite a sugarului.
La copiii mici și copiii mai mari, cauza principală a apneei este obstrucția acută a căilor respiratorii de la aspirația unui obiect străin. Alte cauze includ epiglotita acută, crupa, astmul și tulburări sistemice precum distrofia musculară și fibroza chistică.
                
            Sugarii prematuri sunt deosebit de susceptibili la episoade apneice periodice din cauza imaturității SNC (Sistemului Nervos Central).
Cauzele frecvente de apnee la sugari includ sepsis, hemoragie intraventriculară sau subarahnoidiană, convulsii, bronhiolită și sindromul morții subite a sugarului.
La copiii mici și copiii mai mari, cauza principală a apneei este obstrucția acută a căilor respiratorii de la aspirația unui obiect străin. Alte cauze includ epiglotita acută, crupa, astmul și tulburări sistemice precum distrofia musculară și fibroza chistică.
PROBLEME DE
                  VÂRSTĂ:
La pacienții vârstnici, sensibilitatea crescută la analgezice, sedative-hipnotice sau orice combinație a acestor medicamente poate produce apnee, chiar și în intervalele normale de dozare.
                
            La pacienții vârstnici, sensibilitatea crescută la analgezice, sedative-hipnotice sau orice combinație a acestor medicamente poate produce apnee, chiar și în intervalele normale de dozare.
CONSILIEREA
                  PACIENTULUI:
Înstruiți pacientul cu privire la măsurile de siguranță legate de ingestia de medicamente. Încurajează antrenamentul de resuscitare cardiopulmonară pentru toți adolescenții și adulții.
              
             Înstruiți pacientul cu privire la măsurile de siguranță legate de ingestia de medicamente. Încurajează antrenamentul de resuscitare cardiopulmonară pentru toți adolescenții și adulții.
Bibliografie:
            1. Evaluare rapidă, Ghid
                diagramă pentru evaluarea semnelor și simptomelor, Lippincott
                Williams & Wilkins, 2004.
            2. Ghid profesional al
                semnelor și simptomelor, Ediția V, Lippincott
                Williams & Wilkins, 2007.
            3. Ghidul simptomelor
                comune, Ediția V, McGraw - Hill, 2002.
            Dorin,
                  Merticaru (2010)