STUDIU - Tehnic - Noua Medicină Dacică

 Ataxia
                  (Medicina clasică/ alopată)
            Clasificată drept
                  cerebeloasă sau senzorială, ataxia se referă la necoordonarea
                  și neregularitatea mișcărilor voluntare, cu scop. Ataxia
                  cerebeloasă rezultă din boala cerebelului și a căilor sale
                  către și dinspre cortexul cerebral, trunchiul cerebral și
                  măduva spinării. Provoacă tulburări de mers, trunchi, membre
                  și, eventual, tulburări de vorbire. Ataxia senzorială, care
                  poate provoca tulburări de mers, rezultă de obicei din
                  afectarea simțului poziției (propriocepție) din cauza
                  întreruperii fibrelor nervoase aferente în nervii periferici,
                  rădăcinile posterioare, coloanele posterioare ale măduvei
                  spinării sau lemniscii mediali. Poate fi cauzată și de o
                  leziune în oricare dintre lobii parietali.
             Ataxia apare în
                  forme acute și cronice. Ataxia acută poate rezulta din
                  accident vascular cerebral, hemoragie sau o tumoare mare în
                  fosa posterioară. Cu această afecțiune care pune viața în
                  pericol, cerebelul poate hernia în jos prin foramenul magnum
                  din spatele măduvei spinării cervicale sau în sus prin
                  tentoriu de pe emisferele cerebrale. Hernia poate, de
                  asemenea, comprima trunchiul cerebral. Ataxia acută poate
                  rezulta și din toxicitate medicamentoasă sau otrăvire. Ataxia
                  cronică poate fi progresivă și, uneori, poate rezulta dintr-o
                  boală acută. Poate apărea și în bolile neurologice metabolice
                  și cronice degenerative.
            ALERTĂ:
Dacă pacientul dezvoltă brusc mișcări ataxice:
- examinați-l pentru semne de creștere a presiunii intracraniene și hernie iminentă
- determinați nivelul său de conștiență și fiți atenți la modificările pupilare, slăbiciune sau paralizie motorie, rigiditate sau durere a gâtului și vărsături
- verificați-i semnele vitale (asigurați-vă că echipamentul de resuscitare de urgență este ușor disponibil.)
- pregătiți-l pentru tomografie computerizată sau operație.
Dacă starea pacientului o permite, efectuați o evaluare concentrată.
                
            Dacă pacientul dezvoltă brusc mișcări ataxice:
- examinați-l pentru semne de creștere a presiunii intracraniene și hernie iminentă
- determinați nivelul său de conștiență și fiți atenți la modificările pupilare, slăbiciune sau paralizie motorie, rigiditate sau durere a gâtului și vărsături
- verificați-i semnele vitale (asigurați-vă că echipamentul de resuscitare de urgență este ușor disponibil.)
- pregătiți-l pentru tomografie computerizată sau operație.
Dacă starea pacientului o permite, efectuați o evaluare concentrată.
ISTORIC:
Examinați istoricul medical al pacientului pentru scleroză multiplă, diabet, infecție a sistemului nervos central, boală neoplazică și accident vascular cerebral anterior.
Întrebați pacientul despre antecedentele familiale de ataxie.
Întrebați pacientul despre abuzul cronic de alcool sau expunerea prelungită la toxine industriale, cum ar fi mercurul.
Dacă pacientul are ataxie la mers, întrebați dacă tinde să cadă într-o parte sau dacă căderea este mai frecventă noaptea.
Dacă pacientul are ataxie trunchială, amintiți-vă că incapacitatea lui de a merge sau de a sta în picioare, combinată cu absența altor semne în timp ce este întins, poate da impresia de isterie sau intoxicație cu droguri sau alcool.
Obțineți un istoric de droguri, inclusiv medicamente eliberate pe bază de rețetă și fără prescripție medicală, remedii pe bază de plante și medicamente recreative. De asemenea, întrebați pacientul despre consumul de alcool.
                
            Examinați istoricul medical al pacientului pentru scleroză multiplă, diabet, infecție a sistemului nervos central, boală neoplazică și accident vascular cerebral anterior.
Întrebați pacientul despre antecedentele familiale de ataxie.
Întrebați pacientul despre abuzul cronic de alcool sau expunerea prelungită la toxine industriale, cum ar fi mercurul.
Dacă pacientul are ataxie la mers, întrebați dacă tinde să cadă într-o parte sau dacă căderea este mai frecventă noaptea.
Dacă pacientul are ataxie trunchială, amintiți-vă că incapacitatea lui de a merge sau de a sta în picioare, combinată cu absența altor semne în timp ce este întins, poate da impresia de isterie sau intoxicație cu droguri sau alcool.
Obțineți un istoric de droguri, inclusiv medicamente eliberate pe bază de rețetă și fără prescripție medicală, remedii pe bază de plante și medicamente recreative. De asemenea, întrebați pacientul despre consumul de alcool.
EVALUARE FIZICĂ:
Efectuați testul lui Romberg pentru a ajuta la distingerea între ataxia cerebeloasă și cea senzorială. Rezultatele testelor pot indica postură și echilibru normal (legănare minimă), ataxie cerebeloasă (legănare și incapacitatea de a menține echilibrul cu ochii deschiși sau închiși) sau ataxie senzorială (legănare crescută și incapacitatea de a menține echilibrul cu ochii închiși). Stați aproape de pacient în timpul acestui test pentru a preveni căderea acestuia.
                
            Efectuați testul lui Romberg pentru a ajuta la distingerea între ataxia cerebeloasă și cea senzorială. Rezultatele testelor pot indica postură și echilibru normal (legănare minimă), ataxie cerebeloasă (legănare și incapacitatea de a menține echilibrul cu ochii deschiși sau închiși) sau ataxie senzorială (legănare crescută și incapacitatea de a menține echilibrul cu ochii închiși). Stați aproape de pacient în timpul acestui test pentru a preveni căderea acestuia.
CONSIDERAȚII
                  SPECIALE:
Nivelurile toxice ale unui anticonvulsivant, în special fenitoina, pot duce la ataxie la mers. Nivelurile toxice ale unui antidepresiv anticolinergic sau triciclic pot duce, de asemenea, la ataxie.
            Nivelurile toxice ale unui anticonvulsivant, în special fenitoina, pot duce la ataxie la mers. Nivelurile toxice ale unui antidepresiv anticolinergic sau triciclic pot duce, de asemenea, la ataxie.
INDICATOARE
                  PEDIATRICE:
La copii, ataxia apare în forme acute și cronice și rezultă din boli congenitale sau dobândite. Ataxia acută poate fi cauzată de o infecție febrilă, o tumoare pe creier, oreion și alte tulburări. Ataxia cronică poate proveni din boala Gaucher, boala Refsum și alte erori înnăscute ale metabolismului.
Când evaluați un copil pentru ataxie, luați în considerare nivelul său motric și starea emoțională. Examinarea dumneavoastră se poate limita la observarea copilului în activitate spontană și la interogarea cu atenție a părinților cu privire la modificările activității sale motorii, cum ar fi instabilitatea crescută sau căderea. Dacă bănuiți ataxie, trimiteți copilul pentru o evaluare neurologică pentru a exclude o tumoare pe creier.
            La copii, ataxia apare în forme acute și cronice și rezultă din boli congenitale sau dobândite. Ataxia acută poate fi cauzată de o infecție febrilă, o tumoare pe creier, oreion și alte tulburări. Ataxia cronică poate proveni din boala Gaucher, boala Refsum și alte erori înnăscute ale metabolismului.
Când evaluați un copil pentru ataxie, luați în considerare nivelul său motric și starea emoțională. Examinarea dumneavoastră se poate limita la observarea copilului în activitate spontană și la interogarea cu atenție a părinților cu privire la modificările activității sale motorii, cum ar fi instabilitatea crescută sau căderea. Dacă bănuiți ataxie, trimiteți copilul pentru o evaluare neurologică pentru a exclude o tumoare pe creier.
 CONSILIEREA
                  PACIENTULUI:
Ajutați pacientul să se adapteze la starea sa. Promovați obiectivele de reabilitare și ajutați la asigurarea siguranței pacientului. Cereți familiei pacientului să verifice locuința pentru pericole, cum ar fi suprafețe neuniforme sau absența balustradelor pe scări. Dacă este cazul, trimiteți pacientul cu boală progresivă pentru consiliere.
              
             Ajutați pacientul să se adapteze la starea sa. Promovați obiectivele de reabilitare și ajutați la asigurarea siguranței pacientului. Cereți familiei pacientului să verifice locuința pentru pericole, cum ar fi suprafețe neuniforme sau absența balustradelor pe scări. Dacă este cazul, trimiteți pacientul cu boală progresivă pentru consiliere.
Bibliografie:
            1. Evaluare rapidă, Ghid
                diagramă pentru evaluarea semnelor și simptomelor, Lippincott
                Williams & Wilkins, 2004.
            2. Ghid profesional al
                semnelor și simptomelor, Ediția V, Lippincott
                Williams & Wilkins, 2007.
            3. Ghidul simptomelor
                comune, Ediția V, McGraw - Hill, 2002.
            Dorin,
                  Merticaru (2010)