STUDIU - Tehnic - Noua Medicină Dacică
Distensia
venei jugulare (Medicina clasică/ alopată)
Distensia venei
jugulare (DVJ) este plenitudinea și înălțimea anormală a
undelor de puls în venele jugulare interne sau externe. Când
un pacient în decubit dorsal are capul ridicat la 45 de grade,
o înălțime a undei de puls mai mare de 1½" (4 cm) deasupra
unghiului lui Louis indică distensie. Venele dilatate și
distendate reflectă presiunea venoasă crescută în partea
dreaptă a inimii. Acest semn apare în mod caracteristic în
insuficiența cardiacă și alte tulburări cardiovasculare.
(Consultați Evaluarea distenției venei jugulare.)
ALERTĂ:
Dacă detectați JVD și pacientul este în detresă respiratorie:
- ia-i semnele vitale
- evaluează-i pielea pentru paloare, răcoare și umezeală
- auscultează sunete pulmonare
- furnizează oxigen suplimentar și monitorizează starea cardiacă.
Dacă pacientul nu este în detresă respiratorie, efectuați o evaluare concentrată.
Dacă detectați JVD și pacientul este în detresă respiratorie:
- ia-i semnele vitale
- evaluează-i pielea pentru paloare, răcoare și umezeală
- auscultează sunete pulmonare
- furnizează oxigen suplimentar și monitorizează starea cardiacă.
Dacă pacientul nu este în detresă respiratorie, efectuați o evaluare concentrată.
ISTORIC:
Întrebați pacientul dacă s-a îngrășat recent. Are dificultăți în a se încălța? Are gleznele umflate?
Întrebați pacientul dacă a avut dureri în piept, dificultăți de respirație, dispnee paroxistică nocturnă, anorexie, greață și vărsături.
Examinați istoricul medical al pacientului pentru cancer și boală cardiacă, pulmonară sau renală.
Întrebați pacientul dacă a experimentat o scădere a producției de urină.
Întrebați pacientul dacă s-a îngrășat recent. Are dificultăți în a se încălța? Are gleznele umflate?
Întrebați pacientul dacă a avut dureri în piept, dificultăți de respirație, dispnee paroxistică nocturnă, anorexie, greață și vărsături.
Examinați istoricul medical al pacientului pentru cancer și boală cardiacă, pulmonară sau renală.
Întrebați pacientul dacă a experimentat o scădere a producției de urină.
Evaluarea
distensiei venei jugulare
Pentru a evalua distensia venei jugulare (DVJ), plasați mai întâi pacientul în decubit dorsal, astfel încât să puteți vizualiza pulsațiile reflectate din atriul drept. Apoi ridicați capul patului cu 45 până la 90 de grade. (În mod normal, venele se dilata doar atunci când pacientul stă întins.) Apoi, localizați unghiul lui Louis (crestătura sternului) - punctul de referință pentru măsurarea presiunii venoase. Pentru a face acest lucru, palpați claviculele acolo unde se unesc cu sternul (crestătura suprasternală). Puneți primele două degete pe crestătura suprasternală. Apoi, fără a le ridica de pe piele, glisați-le în jos pe stern până când simțiți o protuberanță osoasă - acesta este unghiul lui Louis.
Găsiți vena jugulară internă (care indică presiunea venoasă mai sigur decât vena jugulară externă). Puneți o lanternă peste gâtul pacientului pentru a crea umbre care îi evidențiază pulsul venos. Asigurați-vă că distingeți pulsațiile venoase jugulare de pulsațiile arteriale carotide. O modalitate de a face acest lucru este palparea vasului: pulsațiile arteriale continuă, în timp ce pulsațiile venoase dispar cu o presiune ușoară a degetului. De asemenea, pulsațiile venoase cresc sau scad odată cu modificările poziției corpului, dar pulsațiile arteriale rămân constante.
Apoi, localizați cel mai înalt punct de-a lungul venei unde puteți vedea pulsațiile. Folosind o riglă centimetru, măsurați distanța dintre acel punct înalt și crestătura sternului. Înregistrați această constatare, precum și unghiul în care pacientul stă întins. O constatare mai mare de 4 cm deasupra crestăturii sternului, cu capul patului la un unghi de 45 de grade, indică DVJ.
EXAMINARE FIZICĂ:
Luați semnele vitale ale pacientului, apoi evaluați-l, dacă este posibil.
Inspectați și palpați extremitățile și fața pentru edem.
Auscultați plămânii pentru trosnituri și inima pentru galopuri și frecare pericardică.
Inspectați abdomenul pentru distensie și palpați și percutați pentru un ficat mărit.
Pentru a evalua distensia venei jugulare (DVJ), plasați mai întâi pacientul în decubit dorsal, astfel încât să puteți vizualiza pulsațiile reflectate din atriul drept. Apoi ridicați capul patului cu 45 până la 90 de grade. (În mod normal, venele se dilata doar atunci când pacientul stă întins.) Apoi, localizați unghiul lui Louis (crestătura sternului) - punctul de referință pentru măsurarea presiunii venoase. Pentru a face acest lucru, palpați claviculele acolo unde se unesc cu sternul (crestătura suprasternală). Puneți primele două degete pe crestătura suprasternală. Apoi, fără a le ridica de pe piele, glisați-le în jos pe stern până când simțiți o protuberanță osoasă - acesta este unghiul lui Louis.
Găsiți vena jugulară internă (care indică presiunea venoasă mai sigur decât vena jugulară externă). Puneți o lanternă peste gâtul pacientului pentru a crea umbre care îi evidențiază pulsul venos. Asigurați-vă că distingeți pulsațiile venoase jugulare de pulsațiile arteriale carotide. O modalitate de a face acest lucru este palparea vasului: pulsațiile arteriale continuă, în timp ce pulsațiile venoase dispar cu o presiune ușoară a degetului. De asemenea, pulsațiile venoase cresc sau scad odată cu modificările poziției corpului, dar pulsațiile arteriale rămân constante.
Apoi, localizați cel mai înalt punct de-a lungul venei unde puteți vedea pulsațiile. Folosind o riglă centimetru, măsurați distanța dintre acel punct înalt și crestătura sternului. Înregistrați această constatare, precum și unghiul în care pacientul stă întins. O constatare mai mare de 4 cm deasupra crestăturii sternului, cu capul patului la un unghi de 45 de grade, indică DVJ.
EXAMINARE FIZICĂ:
Luați semnele vitale ale pacientului, apoi evaluați-l, dacă este posibil.
Inspectați și palpați extremitățile și fața pentru edem.
Auscultați plămânii pentru trosnituri și inima pentru galopuri și frecare pericardică.
Inspectați abdomenul pentru distensie și palpați și percutați pentru un ficat mărit.
CONSIDERAȚII
SPECIALE:
Dacă pacientul are tamponada cardiacă, pregătiți-l pentru pericardiocenteză. Dacă nu are tamponadă cardiacă, restricționați lichidele și monitorizați-i aportul și debitul.
Dacă pacientul are tamponada cardiacă, pregătiți-l pentru pericardiocenteză. Dacă nu are tamponadă cardiacă, restricționați lichidele și monitorizați-i aportul și debitul.
INDICATOARE
SPECIALE:
Distensia venei jugulare este dificil (uneori imposibil) de evaluat la majoritatea sugarilor și a copiilor mici din cauza gâtului lor scurt și gros. Chiar și la copiii de vârstă școlară, măsurarea distenției venei jugulare poate fi nesigură, deoarece unghiul sternal poate să nu fie la aceeași distanță (5 până la 7 cm) deasupra atriului drept, așa cum este la adulți.
Distensia venei jugulare este dificil (uneori imposibil) de evaluat la majoritatea sugarilor și a copiilor mici din cauza gâtului lor scurt și gros. Chiar și la copiii de vârstă școlară, măsurarea distenției venei jugulare poate fi nesigură, deoarece unghiul sternal poate să nu fie la aceeași distanță (5 până la 7 cm) deasupra atriului drept, așa cum este la adulți.
CONSILIEREA
PACIENTULUI:
Învățați pacientul cu insuficiență cardiacă cronică despre tratamentele adecvate, inclusiv restricțiile alimentare, cum ar fi o dietă cu conținut scăzut de sodiu. De asemenea, instruiți-l să raporteze edemul extremităților inferioare și creșterea în greutate de 2 lb (0,9 kg) într-o zi sau 5 lb (2,3 kg) într-o săptămână.
Învățați pacientul cu insuficiență cardiacă cronică despre tratamentele adecvate, inclusiv restricțiile alimentare, cum ar fi o dietă cu conținut scăzut de sodiu. De asemenea, instruiți-l să raporteze edemul extremităților inferioare și creșterea în greutate de 2 lb (0,9 kg) într-o zi sau 5 lb (2,3 kg) într-o săptămână.
Bibliografie:
1. Evaluare rapidă, Ghid
diagramă pentru evaluarea semnelor și simptomelor, Lippincott
Williams & Wilkins, 2004.
2. Ghid profesional al
semnelor și simptomelor, Ediția V, Lippincott
Williams & Wilkins, 2007.
3. Ghidul simptomelor
comune, Ediția V, McGraw - Hill, 2002.
Dorin,
Merticaru (2010)