STUDIU - Tehnic - Noua Medicină Dacică
DUREREA
ABDOMINALĂ (Medicina clasică/ alopată)
Deși durerea
abdominală rezultă de obicei dintr-o tulburare
gastrointestinală, poate fi cauzată și de o tulburare de
reproducere, genito-urinar (GU), musculo-scheletică sau
vasculară; consumul de droguri; sau ingestia de toxine.
Uneori, acest simptom semnalează complicații care pun viața în
pericol.
Durerea abdominală
apare din viscerele abdominopelvine, din peritoneul parietal
sau din capsulele ficatului, rinichilor sau splinei. Poate fi
acută sau cronică, difuză sau localizată. Durerea viscerală se
dezvoltă lent într-o durere profundă, surdă, dureroasă, care
este slab localizată în regiunea epigastrică, periumbilicală
sau inferioară a abdomenului (hipogastric). În schimb, durerea
somatică (parietală, peritoneală) produce un disconfort
ascuțit, mai intens și bine localizat, care urmează rapid
stimulării. Mișcarea sau tusea agravează această durere.
Durerea poate fi,
de asemenea, transmisă la abdomen dintr-un alt loc cu aceeași
aprovizionare nervoasă sau similară. Această durere ascuțită,
bine localizată, durerea de referință este resimțită în piele
sau în țesuturile mai profunde și poate coexista cu
hiperestezia pielii și hiperalgezia musculară.
Mecanismele care
produc dureri abdominale includ întinderea sau tensiunea
peretelui intestinal, tracțiunea pe peritoneu sau mezenter,
contracția intestinală viguroasă, inflamația, ischemia și
iritarea nervilor senzoriali.
ALERTĂ:
Dacă pacientul se confruntă cu dureri abdominale bruște și severe:
- ia repede semnele vitale
- palpați pentru pulsuri sub talie
- fiți atenți la semnele de șoc hipovolemic, cum ar fi tahicardia și hipotensiunea arterială
- pregătiți-l pentru o intervenție chirurgicală de urgență, dacă este necesar.
Dacă pacientul nu prezintă semne sau simptome care pun viața în pericol, efectuați o evaluare concentrată.
Dacă pacientul se confruntă cu dureri abdominale bruște și severe:
- ia repede semnele vitale
- palpați pentru pulsuri sub talie
- fiți atenți la semnele de șoc hipovolemic, cum ar fi tahicardia și hipotensiunea arterială
- pregătiți-l pentru o intervenție chirurgicală de urgență, dacă este necesar.
Dacă pacientul nu prezintă semne sau simptome care pun viața în pericol, efectuați o evaluare concentrată.
ISTORIC:
Întrebați pacientul dacă durerea este constantă sau intermitentă și întrebați când a început durerea. Determinați durata unui episod tipic.
Întrebați pacientul unde este localizată durerea și dacă aceasta iradiază în alte zone. Aflați dacă mișcarea, tusea, efortul, vărsăturile, mâncatul, eliminarea sau mersul pe jos se agravează sau ameliorează durerea.
Examinați istoricul medical al pacientului pentru tulburări vasculare, GI (gastrointestinal), GU (genitourinar) sau de reproducere.
Atunci când este cazul, întrebați pacientul despre data ultimei menstruații, modificări ale modelului menstrual sau dispareunie.
Întrebați pacientul despre modificările apetitului, sau despre debutul și frecvența grețurilor sau vărsăturilor.
Întrebați pacientul despre modificările în obiceiurile intestinale, cum ar fi constipația, diareea sau modificările consistenței scaunului. Când a fost ultima mișcare intestinală a pacientului?
Întrebați pacientul despre frecvența urinară, urgența sau durerea. Urina este tulbure sau roz?
Obțineți un istoric de droguri, inclusiv medicamente eliberate pe bază de rețetă și fără prescripție medicală, remedii pe bază de plante și medicamente recreative. De asemenea, întrebați pacientul despre consumul de alcool.
Întrebați pacientul dacă durerea este constantă sau intermitentă și întrebați când a început durerea. Determinați durata unui episod tipic.
Întrebați pacientul unde este localizată durerea și dacă aceasta iradiază în alte zone. Aflați dacă mișcarea, tusea, efortul, vărsăturile, mâncatul, eliminarea sau mersul pe jos se agravează sau ameliorează durerea.
Examinați istoricul medical al pacientului pentru tulburări vasculare, GI (gastrointestinal), GU (genitourinar) sau de reproducere.
Atunci când este cazul, întrebați pacientul despre data ultimei menstruații, modificări ale modelului menstrual sau dispareunie.
Întrebați pacientul despre modificările apetitului, sau despre debutul și frecvența grețurilor sau vărsăturilor.
Întrebați pacientul despre modificările în obiceiurile intestinale, cum ar fi constipația, diareea sau modificările consistenței scaunului. Când a fost ultima mișcare intestinală a pacientului?
Întrebați pacientul despre frecvența urinară, urgența sau durerea. Urina este tulbure sau roz?
Obțineți un istoric de droguri, inclusiv medicamente eliberate pe bază de rețetă și fără prescripție medicală, remedii pe bază de plante și medicamente recreative. De asemenea, întrebați pacientul despre consumul de alcool.
EVALUAREA FIZICĂ:
Luați semnele vitale ale pacientului.
Evaluați turgența pielii și mucoasele.
Inspectați abdomenul pentru distensie sau unde peristaltice vizibile și, dacă este indicat, măsurați-i circumferința abdominală.
Auscultați pentru zgomote intestinale și caracterizați motilitatea acestora.
Percutați toate cadranele, notând cu atenție sunetele de percuție.
Palpați întregul abdomen pentru mase, rigiditate și sensibilitate. Păstrați notițele.
Luați semnele vitale ale pacientului.
Evaluați turgența pielii și mucoasele.
Inspectați abdomenul pentru distensie sau unde peristaltice vizibile și, dacă este indicat, măsurați-i circumferința abdominală.
Auscultați pentru zgomote intestinale și caracterizați motilitatea acestora.
Percutați toate cadranele, notând cu atenție sunetele de percuție.
Palpați întregul abdomen pentru mase, rigiditate și sensibilitate. Păstrați notițele.
CONSIDERAȚII
SPECIALE:
Rețineți analgezicele de la pacient până când se stabilește un diagnostic, deoarece acestea pot masca simptomele. De asemenea, reține alimentele și lichidele până când se decide că intervenția chirurgicală nu este necesară.
Rețineți analgezicele de la pacient până când se stabilește un diagnostic, deoarece acestea pot masca simptomele. De asemenea, reține alimentele și lichidele până când se decide că intervenția chirurgicală nu este necesară.
INDICATOARE
PEDIATRICE:
Amintiți-vă că descrierea de către un părinte a plângerilor unui copil că este o interpretare subiectivă a ceea ce părintele crede că este greșit.
La copii, durerile abdominale pot semnala o tulburare cu severitate mai mare sau cu semne asociate diferite față de cele ce sunt frecvente la adulți.
Pielonefrita acută poate provoca dureri abdominale, vărsături și diaree, dar nu semnele urologice clasice întâlnite la adulți.
Ulcerul peptic, care devine din ce în ce mai frecvent la adolescenți, provoacă dureri nocturne și colici care, spre deosebire de ulcerul peptic la adulți, este posibil să nu fie ameliorate cu alimente.
Durerea abdominală la copii poate rezulta și din intoleranță la lactoză, sindrom alergic-tensiune-oboseală, volvulus, diverticul Meckel, invaginație, adenită mezenterică, diabet zaharat, artrită reumatoidă juvenilă sau o tulburare mai puțin frecventă, cum ar fi intoxicația cu metale grele.
Amintiți-vă că descrierea de către un părinte a plângerilor unui copil că este o interpretare subiectivă a ceea ce părintele crede că este greșit.
La copii, durerile abdominale pot semnala o tulburare cu severitate mai mare sau cu semne asociate diferite față de cele ce sunt frecvente la adulți.
Pielonefrita acută poate provoca dureri abdominale, vărsături și diaree, dar nu semnele urologice clasice întâlnite la adulți.
Ulcerul peptic, care devine din ce în ce mai frecvent la adolescenți, provoacă dureri nocturne și colici care, spre deosebire de ulcerul peptic la adulți, este posibil să nu fie ameliorate cu alimente.
Durerea abdominală la copii poate rezulta și din intoleranță la lactoză, sindrom alergic-tensiune-oboseală, volvulus, diverticul Meckel, invaginație, adenită mezenterică, diabet zaharat, artrită reumatoidă juvenilă sau o tulburare mai puțin frecventă, cum ar fi intoxicația cu metale grele.
PROBLEME DE
VÂRSTĂ:
Vârsta înaintată poate reduce semnele și simptomele bolii abdominale acute. Durerea poate fi mai puțin severă, febra mai puțin pronunțată și semnele inflamației peritoneale diminuate sau absente.
Vârsta înaintată poate reduce semnele și simptomele bolii abdominale acute. Durerea poate fi mai puțin severă, febra mai puțin pronunțată și semnele inflamației peritoneale diminuate sau absente.
CONSILIEREA
PACIENTULUI:
Instruiți pacientul la ce să se aștepte de la testele de diagnostic, care pot include examinarea pelvină și rectală; teste de sânge, urină și scaun; raze X; studii de bariu; ultrasonografie; endoscopie; si biopsie. Dacă este necesară o intervenție chirurgicală, efectuați instruire preoperatorie.
Instruiți pacientul la ce să se aștepte de la testele de diagnostic, care pot include examinarea pelvină și rectală; teste de sânge, urină și scaun; raze X; studii de bariu; ultrasonografie; endoscopie; si biopsie. Dacă este necesară o intervenție chirurgicală, efectuați instruire preoperatorie.
Bibliografie:
1. Evaluare rapidă, Ghid
diagramă pentru evaluarea semnelor și simptomelor, Lippincott
Williams & Wilkins, 2004.
2. Ghid profesional al
semnelor și simptomelor, Ediția V, Lippincott
Williams & Wilkins, 2007.
3. Ghidul simptomelor
comune, Ediția V, McGraw - Hill, 2002.
Dorin,
Merticaru (2010)