STUDIU - Tehnic - Noua Medicină Dacică
Durere
piept (toracică) (Medicina clasică/ alopată)
Durerea toracică
rezultă de obicei dintr-o tulburare care afectează organele
toracice sau abdominale - inima, pleura, plămânii, esofagul,
cutia toracică, vezica biliară, pancreasul sau stomacul. Un
indicator important al mai multor afecțiuni cardiopulmonare și
gastro-intestinale acute și care pun viața în pericol, durerea
toracică poate rezulta și dintr-o tulburare musculo-scheletică
sau hematologică, anxietate sau terapie medicamentoasă.
Durerea în piept
poate apărea brusc sau treptat, iar cauza ei poate fi dificil
de stabilit inițial. Durerea poate radia către brațe, gât,
maxilar sau spate. Poate fi constantă sau intermitentă, ușoară
sau acută. Caracterul poate varia de la o senzație de
împușcătură ascuțită la o durere surdă, dureroasă, o senzație
de greutate, o senzație de plenitudine sau chiar indigestie.
Poate apărea în repaus sau poate fi provocată sau agravată de
stres, anxietate, efort fizic, respirație profundă sau anumite
alimente.
ALERTĂ:
Când un pacient se plânge de durere în piept:
- ia-i semnele vitale
- se administrează oxigen până se stabilește cauza durerii
- atașați pacientul la un monitor cardiac
- dispuneți de echipament de urgență.
Dacă starea pacientului o permite, efectuați o evaluare concentrată.
Când un pacient se plânge de durere în piept:
- ia-i semnele vitale
- se administrează oxigen până se stabilește cauza durerii
- atașați pacientul la un monitor cardiac
- dispuneți de echipament de urgență.
Dacă starea pacientului o permite, efectuați o evaluare concentrată.
ISTORIC:
Întrebați pacientul dacă a experimentat acest tip de durere în trecut. Cereți să descrie durerea. A început brusc sau treptat? Este mai grav sau mai frecvent acum decât atunci când a început?
Întrebați pacientul dacă ceva anume pare să provoace durere.
Întrebați pacientul dacă ceva ameliorează sau agravează durerea sau dacă este constantă sau intermitentă.
Întrebați pacientul la ce oră din zi apare durerea.
Întrebați pacientul despre simptomele asociate, cum ar fi eructația.
Întrebați pacientul dacă durerea iradiază în alte zone.
Examinați istoricul medical al pacientului pentru boli cardiace sau pulmonare, traumatisme toracice, tulburări psihiatrice, boală gastrointestinală și anemie cu celule falciforme.
Obțineți un istoric de droguri, inclusiv medicamente eliberate pe bază de rețetă și fără prescripție medicală, remedii pe bază de plante și medicamente recreative și întrebați despre modificările recente ale dozelor sau ale programului. De asemenea, întrebați pacientul despre consumul de alcool.
Întrebați pacientul despre obiceiurile sale de fumat și despre nivelul colesterolului. Evaluați-i istoricul familial pentru hipertensiune arterială, boală coronariană, infarct miocardic și diabet zaharat.
Întrebați pacientul dacă a experimentat acest tip de durere în trecut. Cereți să descrie durerea. A început brusc sau treptat? Este mai grav sau mai frecvent acum decât atunci când a început?
Întrebați pacientul dacă ceva anume pare să provoace durere.
Întrebați pacientul dacă ceva ameliorează sau agravează durerea sau dacă este constantă sau intermitentă.
Întrebați pacientul la ce oră din zi apare durerea.
Întrebați pacientul despre simptomele asociate, cum ar fi eructația.
Întrebați pacientul dacă durerea iradiază în alte zone.
Examinați istoricul medical al pacientului pentru boli cardiace sau pulmonare, traumatisme toracice, tulburări psihiatrice, boală gastrointestinală și anemie cu celule falciforme.
Obțineți un istoric de droguri, inclusiv medicamente eliberate pe bază de rețetă și fără prescripție medicală, remedii pe bază de plante și medicamente recreative și întrebați despre modificările recente ale dozelor sau ale programului. De asemenea, întrebați pacientul despre consumul de alcool.
Întrebați pacientul despre obiceiurile sale de fumat și despre nivelul colesterolului. Evaluați-i istoricul familial pentru hipertensiune arterială, boală coronariană, infarct miocardic și diabet zaharat.
EVALUARE FIZICĂ:
Luați semnele vitale ale pacientului, notând tahipnee, febră, tahicardie, puls paradoxal și hipertensiune sau hipotensiune arterială. De asemenea, caută distensia venei jugulare și edem periferic.
Observați pacientul pentru neliniște și anxietate.
Observați culoarea pielii pacientului. Observați diaforeza sau pielea rece și umedă.
Observați modelul de respirație al pacientului și inspectați-i pieptul pentru expansiune asimetrică. Auscultați-i plămânii pentru frecare pleurală, trosnituri, rhonchi, șuierătoare sau zgomote respiratorii diminuate sau absente.
Auscultați pieptul pentru sufluri, clicuri, galopuri sau frecare pericardică. Palpați pentru ridicări, ușurări, fiori, galopuri, fremitus tactil și masă sau sensibilitate abdominală.
Luați semnele vitale ale pacientului, notând tahipnee, febră, tahicardie, puls paradoxal și hipertensiune sau hipotensiune arterială. De asemenea, caută distensia venei jugulare și edem periferic.
Observați pacientul pentru neliniște și anxietate.
Observați culoarea pielii pacientului. Observați diaforeza sau pielea rece și umedă.
Observați modelul de respirație al pacientului și inspectați-i pieptul pentru expansiune asimetrică. Auscultați-i plămânii pentru frecare pleurală, trosnituri, rhonchi, șuierătoare sau zgomote respiratorii diminuate sau absente.
Auscultați pieptul pentru sufluri, clicuri, galopuri sau frecare pericardică. Palpați pentru ridicări, ușurări, fiori, galopuri, fremitus tactil și masă sau sensibilitate abdominală.
CONSIDERAȚII
SPECIALE:
Rețineți că un pacient cu dureri în piept poate nega disconfortul, așa că subliniați importanța raportării simptomelor, astfel încât tratamentul să poată fi ajustat în consecință.
Rețineți că un pacient cu dureri în piept poate nega disconfortul, așa că subliniați importanța raportării simptomelor, astfel încât tratamentul să poată fi ajustat în consecință.
INDICATOARE
PEDIATRICE:
Chiar și copiii suficient de mari pentru a vorbi pot avea dificultăți în a descrie durerea în piept, așa că fiți atenți la indicii nonverbale, cum ar fi neliniștea, grimasele faciale sau ținerea zonei dureroase. Cereți copilului să arate mai întâi zona dureroasă și apoi să arate unde se duce durerea. Determinați severitatea durerii întrebând părinții dacă durerea interferează cu activitățile și comportamentul normal al copilului.
Un copil se poate plânge de dureri în piept în încercarea de a atrage atenția sau de a evita să meargă la școală.
Chiar și copiii suficient de mari pentru a vorbi pot avea dificultăți în a descrie durerea în piept, așa că fiți atenți la indicii nonverbale, cum ar fi neliniștea, grimasele faciale sau ținerea zonei dureroase. Cereți copilului să arate mai întâi zona dureroasă și apoi să arate unde se duce durerea. Determinați severitatea durerii întrebând părinții dacă durerea interferează cu activitățile și comportamentul normal al copilului.
Un copil se poate plânge de dureri în piept în încercarea de a atrage atenția sau de a evita să meargă la școală.
PROBLEME DE
VÂRSTĂ:
Deoarece pacienții mai în vârstă prezintă un risc mai mare de a dezvolta afecțiuni care pun viața în pericol, cum ar fi infarctul miocardic, angina pectorală sau disecția aortică, evaluați cu atenție durerea toracică la un pacient în vârstă.
Deoarece pacienții mai în vârstă prezintă un risc mai mare de a dezvolta afecțiuni care pun viața în pericol, cum ar fi infarctul miocardic, angina pectorală sau disecția aortică, evaluați cu atenție durerea toracică la un pacient în vârstă.
CONSILIEREA
PACIENTULUI:
Dacă pacientul are boală coronariană, învățați-l despre caracteristicile tipice ale ischemiei cardiace și despre simptomele care ar trebui să-l determine să solicite asistență medicală. Dacă durerea nu dispare după administrarea de nitroglicerină sublinguală, durează mai mult de 20 de minute sau are un model diferit de angina obișnuită, pacientul trebuie evaluat imediat.
Dacă pacientul are boală coronariană, învățați-l despre caracteristicile tipice ale ischemiei cardiace și despre simptomele care ar trebui să-l determine să solicite asistență medicală. Dacă durerea nu dispare după administrarea de nitroglicerină sublinguală, durează mai mult de 20 de minute sau are un model diferit de angina obișnuită, pacientul trebuie evaluat imediat.
Bibliografie:
1. Evaluare rapidă, Ghid
diagramă pentru evaluarea semnelor și simptomelor, Lippincott
Williams & Wilkins, 2004.
2. Ghid profesional al
semnelor și simptomelor, Ediția V, Lippincott
Williams & Wilkins, 2007.
3. Ghidul simptomelor
comune, Ediția V, McGraw - Hill, 2002.
Dorin,
Merticaru (2010)