STUDIU - Tehnic - Noua Medicină Dacică
Durerea
de braț (Medicina clasică/ alopată)
Durerea de braț
rezultă de obicei dintr-o tulburare musculo-scheletică, dar
poate proveni și dintr-o tulburare neurovasculară sau
cardiovasculară. În unele cazuri, poate fi transmisă durerea
din altă zonă (iradiere), cum ar fi pieptul, gâtul sau
abdomenul. Locația, debutul și caracterul său oferă indicii
asupra cauzei sale. Durerea poate afecta întregul braț sau
numai partea superioară sau antebrațul. Poate apărea brusc sau
treptat și poate fi constantă sau intermitentă. Durerea de
braț poate fi descrisă ca ascuțită sau surdă, arzătoare sau
amorțeală și fulgerătoare sau penetrantă. Cu toate acestea,
durerea difuză a brațului poate fi dificil de descris, mai
ales dacă nu este asociată cu o leziune.
ISTORIC:
Dacă pacientul raportează dureri de braț după o vătămare, luați un scurt istoric al vătămării de la pacient sau de la familia lui.
Dacă pacientul raportează durere continuă sau intermitentă la braț, cereți să o descrie și aflați când a început.
Întrebați pacientul dacă durerea este asociată cu mișcări sau poziții repetitive sau specifice.
Întrebați pacientul despre activitățile pe care le desfășoară în timpul zilei la locul de muncă și dacă durerea de braț îl împiedică să își îndeplinească meseria.
Cereți pacientului să sublinieze alte zone dureroase, deoarece durerea de braț poate fi un semnal.
Întrebați pacientul dacă durerea se agravează dimineața sau seara.
Întrebați pacientul dacă durerea restricționează mișcările.
Întrebați pacientul dacă durerea este ameliorată prin căldură, odihnă sau medicamente.
Examinați istoricul medical al pacientului pentru boli preexistente.
Întrebați pacientul despre antecedentele familiale de gută sau artrită și despre terapia medicamentoasă curentă.
Dacă pacientul raportează dureri de braț după o vătămare, luați un scurt istoric al vătămării de la pacient sau de la familia lui.
Dacă pacientul raportează durere continuă sau intermitentă la braț, cereți să o descrie și aflați când a început.
Întrebați pacientul dacă durerea este asociată cu mișcări sau poziții repetitive sau specifice.
Întrebați pacientul despre activitățile pe care le desfășoară în timpul zilei la locul de muncă și dacă durerea de braț îl împiedică să își îndeplinească meseria.
Cereți pacientului să sublinieze alte zone dureroase, deoarece durerea de braț poate fi un semnal.
Întrebați pacientul dacă durerea se agravează dimineața sau seara.
Întrebați pacientul dacă durerea restricționează mișcările.
Întrebați pacientul dacă durerea este ameliorată prin căldură, odihnă sau medicamente.
Examinați istoricul medical al pacientului pentru boli preexistente.
Întrebați pacientul despre antecedentele familiale de gută sau artrită și despre terapia medicamentoasă curentă.
EVALUARE FIZICĂ:
Observați modul în care pacientul merge, stă și se ține de braț.
Inspectați întregul braț, comparându-l cu brațul opus pentru simetrie, mișcare și atrofie musculară.
Palpați întregul braț pentru umflături, noduli și zone sensibile. În ambele brațe, comparați gama activă de mișcare, forța musculară și reflexele.
Examinați gâtul pentru a detecta dureri la mișcare, sensibilitate la puncte, spasme musculare sau dureri de braț atunci când gâtul este extins cu capul spre partea implicată.
Dacă pacientul raportează amorțeală sau furnicături, verificați-i senzația de vibrație, temperatură și înțepătură; apoi comparați prinderile bilaterale ale mâinii și rezistența umerilor pentru a detecta slăbiciunea.
Dacă pacientul are ghips, atelă sau pansament restrictiv, verificați-i brațul pentru circulație, senzație și mobilitate distal de pansament; apoi întreabă-l dacă a avut edem si dacă durerea s-a agravat in ultimele 24 de ore precum și ce activități a efectuat.
Observați modul în care pacientul merge, stă și se ține de braț.
Inspectați întregul braț, comparându-l cu brațul opus pentru simetrie, mișcare și atrofie musculară.
Palpați întregul braț pentru umflături, noduli și zone sensibile. În ambele brațe, comparați gama activă de mișcare, forța musculară și reflexele.
Examinați gâtul pentru a detecta dureri la mișcare, sensibilitate la puncte, spasme musculare sau dureri de braț atunci când gâtul este extins cu capul spre partea implicată.
Dacă pacientul raportează amorțeală sau furnicături, verificați-i senzația de vibrație, temperatură și înțepătură; apoi comparați prinderile bilaterale ale mâinii și rezistența umerilor pentru a detecta slăbiciunea.
Dacă pacientul are ghips, atelă sau pansament restrictiv, verificați-i brațul pentru circulație, senzație și mobilitate distal de pansament; apoi întreabă-l dacă a avut edem si dacă durerea s-a agravat in ultimele 24 de ore precum și ce activități a efectuat.
CONSIDERAȚII
SPECIALE:
Dacă bănuiți o fractură, aplicați o fașă sau o atelă pentru a imobiliza brațul și monitorizați pacientul pentru agravarea durerii, amorțeală sau scăderea circulației distal de locul leziunii. Promovați confortul pacientului prin ridicarea brațului și aplicarea de gheață până la efectuarea testelor diagnostice și a tratamentului.
Dacă bănuiți o fractură, aplicați o fașă sau o atelă pentru a imobiliza brațul și monitorizați pacientul pentru agravarea durerii, amorțeală sau scăderea circulației distal de locul leziunii. Promovați confortul pacientului prin ridicarea brațului și aplicarea de gheață până la efectuarea testelor diagnostice și a tratamentului.
INDICATOARE
PEDIATRICE:
La copii, durerea de braț rezultă de obicei dintr-o fractură, o entorsă, întindere musculară, distrofie musculară sau artrită reumatoidă.
La copiii mici, localizarea exactă a durerii poate fi dificil de stabilit. Urmăriți indicii nonverbale, cum ar fi tresărirea sau protecția.
Dacă copilul are o fractură sau o entorsă, obțineți o relatare completă a vătămării. Observați îndeaproape interacțiunile dintre copil și familia lui și nu excludeți posibilitatea abuzului asupra copilului.
La copii, durerea de braț rezultă de obicei dintr-o fractură, o entorsă, întindere musculară, distrofie musculară sau artrită reumatoidă.
La copiii mici, localizarea exactă a durerii poate fi dificil de stabilit. Urmăriți indicii nonverbale, cum ar fi tresărirea sau protecția.
Dacă copilul are o fractură sau o entorsă, obțineți o relatare completă a vătămării. Observați îndeaproape interacțiunile dintre copil și familia lui și nu excludeți posibilitatea abuzului asupra copilului.
PROBLEME DE
VÂRSTĂ:
Pacienții vârstnici cu osteoporoză pot prezenta fracturi din cauza unui traumatism simplu sau chiar din cauza ridicării de greutăți sau a mișcărilor neașteptate. De asemenea, sunt predispuși la boli degenerative ale articulațiilor care pot implica mai multe articulații ale brațului sau gâtului.
Pacienții vârstnici cu osteoporoză pot prezenta fracturi din cauza unui traumatism simplu sau chiar din cauza ridicării de greutăți sau a mișcărilor neașteptate. De asemenea, sunt predispuși la boli degenerative ale articulațiilor care pot implica mai multe articulații ale brațului sau gâtului.
CONSILIEREA
PACIENTULUI:
Sfătuiți un pacient cu ghips să-și anunțe medicul dacă detectează o agravare a umflăturii, decolorarea violetă a degetelor, amorțeală sau furnicături. Anunțați pacienții cu angină pectorală că durerea de braț, de obicei pe partea stângă, poate reprezenta un eveniment ischemic, mai ales dacă este însoțită de diaforeză, greață, vărsături și anxietate.
Sfătuiți un pacient cu ghips să-și anunțe medicul dacă detectează o agravare a umflăturii, decolorarea violetă a degetelor, amorțeală sau furnicături. Anunțați pacienții cu angină pectorală că durerea de braț, de obicei pe partea stângă, poate reprezenta un eveniment ischemic, mai ales dacă este însoțită de diaforeză, greață, vărsături și anxietate.
Bibliografie:
1. Evaluare rapidă, Ghid
diagramă pentru evaluarea semnelor și simptomelor, Lippincott
Williams & Wilkins, 2004.
2. Ghid profesional al
semnelor și simptomelor, Ediția V, Lippincott
Williams & Wilkins, 2007.
3. Ghidul simptomelor
comune, Ediția V, McGraw - Hill, 2002.
Dorin,
Merticaru (2010)