STUDIU - Tehnic - Noua Medicină Dacică
Durerea
de cap (Medicina clasică/ alopată)
Durerile de cap,
care sunt cel mai frecvent simptom neurologic, pot fi
localizate sau generalizate, producând dureri ușoare până la
severe. Aproximativ 90% din toate durerile de cap sunt benigne
și pot fi descrise ca contracție musculară, vasculară sau o
combinație a ambelor. Ocazional, totuși, durerile de cap
indică o tulburare neurologică severă asociată cu inflamația
intracraniană, creșterea presiunii intracraniene (ICP) sau
iritația meningeală. Ele pot rezulta, de asemenea, din
tulburări oculare sau sinusurilor sau din efectele
medicamentelor, testelor sau tratamentelor.
Alte cauze ale
durerilor de cap includ febra, oboseala ochilor, deshidratarea
și bolile febrile sistemice. Durerile de cap pot apărea cu
anumite tulburări metabolice - cum ar fi hipoxemia,
hipercapnia, hiperglicemia sau hipoglicemia - dar nu sunt
simptome diagnostice sau proeminente. Unele persoane au dureri
de cap după convulsii sau din tuse, strănut, ridicare grele
sau aplecare. (Consultați Compararea durerilor de cap
benigne.)
ISTORIC:
Cereți pacientului să descrie caracteristicile durerii de cap, inclusiv localizarea, recurența și durata acesteia. Îl trezește din somn sau reapar în anumite momente ale zilei? O ameliorează sau agravează ceva?
Întrebați pacientul dacă durerea de cap este asociată cu durerea de gât.
Întrebați pacientul despre factorii precipitanți, cum ar fi anumite alimente, expunerea la lumini puternice, stres, probleme cu somnul, foame, euforie sau căscat.
Obțineți un istoric de droguri, inclusiv medicamente eliberate pe bază de rețetă și fără prescripție medicală, remedii pe bază de plante și medicamente recreative. De asemenea, întrebați pacientul despre consumul de alcool.
Întrebați pacientul despre traumatismele craniene din ultimele 4 săptămâni și despre greață, vărsături, fotofobie sau modificări ale vederii.
Determinați dacă pacientul se simte somnoros, confuz sau amețit.
Întrebați pacientul dacă a dezvoltat recent convulsii sau are antecedente de convulsii.
Cereți pacientului să descrie caracteristicile durerii de cap, inclusiv localizarea, recurența și durata acesteia. Îl trezește din somn sau reapar în anumite momente ale zilei? O ameliorează sau agravează ceva?
Întrebați pacientul dacă durerea de cap este asociată cu durerea de gât.
Întrebați pacientul despre factorii precipitanți, cum ar fi anumite alimente, expunerea la lumini puternice, stres, probleme cu somnul, foame, euforie sau căscat.
Obțineți un istoric de droguri, inclusiv medicamente eliberate pe bază de rețetă și fără prescripție medicală, remedii pe bază de plante și medicamente recreative. De asemenea, întrebați pacientul despre consumul de alcool.
Întrebați pacientul despre traumatismele craniene din ultimele 4 săptămâni și despre greață, vărsături, fotofobie sau modificări ale vederii.
Determinați dacă pacientul se simte somnoros, confuz sau amețit.
Întrebați pacientul dacă a dezvoltat recent convulsii sau are antecedente de convulsii.
Compararea
durerilor de cap benigne
Durerile de cap benigne, care cuprind 90% din toate durerile de cap, pot fi clasificate ca contracție musculară (tensiune), vasculare (migrenă și grupare) sau o combinație a ambelor. Când aveți grijă de un pacient cu dureri de cap, este important să cunoașteți semnele și simptomele specifice fiecărui tip.
Durerile de cap benigne, care cuprind 90% din toate durerile de cap, pot fi clasificate ca contracție musculară (tensiune), vasculare (migrenă și grupare) sau o combinație a ambelor. Când aveți grijă de un pacient cu dureri de cap, este important să cunoașteți semnele și simptomele specifice fiecărui tip.
Caracteristici:
Incidență
Durere de cap de
contracție musculară:
Cel mai frecvent
tip, reprezentând 80% din toate durerile de cap
Durere de cap de
origine vasculară:
Mai frecvent la
femei și la cele cu antecedente familiale de migrene
Debut după pubertate
Debut după pubertate
Caracteristici:
Factori precipitanți
Factori precipitanți
Durere de cap de
contracție musculară:
Stres, anxietate,
tensiune, postură necorespunzătoare și alinierea corpului
Contracție musculară prelungită fără leziuni structurale
Tulburări ale ochilor, urechii și sinusurilor paranazale care produc contracții musculare reflexe
Contracție musculară prelungită fără leziuni structurale
Tulburări ale ochilor, urechii și sinusurilor paranazale care produc contracții musculare reflexe
Durere de cap de
origine vasculară:
Fluctuațiile
hormonale
Alcool
Supărare emoțională
Prea puțin sau prea mult somn
Alimente, cum ar fi ciocolata, brânză, glutamat monosodic și mezeluri; retragerea cofeinei
Alcool
Supărare emoțională
Prea puțin sau prea mult somn
Alimente, cum ar fi ciocolata, brânză, glutamat monosodic și mezeluri; retragerea cofeinei
Caracteristici:
Intensitate și durată
Intensitate și durată
Durere de cap de
contracție musculară:
Produce o
strângere dureroasă sau o bandă de durere în jurul capului, în
special la nivelul gâtului și în zonele occipitale și
temporale
Apar frecvent și durează de obicei câteva ore
Apar frecvent și durează de obicei câteva ore
Durere de cap de
origine vasculară:
Schimbările de
vreme, cum ar fi schimbările presiunii barometrice
Poate începe cu conștientizarea unei migrene iminente sau a unui prodrom de deficit neurologic de 5 până la 15 minute, cum ar fi tulburări de vedere, amețeli, mers instabil sau furnicături ale feței, buzelor sau mâinilor
Produce durere severă, constantă, pulsantă, care este de obicei unilaterală și poate fi incapacitante
Durează 4 până la 6 ore
Poate începe cu conștientizarea unei migrene iminente sau a unui prodrom de deficit neurologic de 5 până la 15 minute, cum ar fi tulburări de vedere, amețeli, mers instabil sau furnicături ale feței, buzelor sau mâinilor
Produce durere severă, constantă, pulsantă, care este de obicei unilaterală și poate fi incapacitante
Durează 4 până la 6 ore
Caracteristici:
Semne și simptome
asociate
Durere de cap de
contracție musculară:
Gâtul și mușchii
faciali încordați
Durere de cap de
origine vasculară:
Anorexie, greață
și vărsături
Ocazional, fotofobie, sensibilitate la zgomote puternice, slăbiciune și oboseală
În funcție de tip (cefalee în grupă sau migrenă clasică, comună sau hemiplegică), posibil frisoane, depresie, dureri oculare, ptoză, lăcrimare, rinoree, diaforeză și înroșirea feței
EVALUARE FIZICĂ:
Evaluați nivelul de conștiență al pacientului. Observați semnele de creștere a ICP - creșterea presiunii pulsului, bradicardie, modelul respirator modificat și creșterea tensiunii arteriale.
Verificați dimensiunea pupilei și răspunsul la lumină și observați rigiditatea gâtului.
Ocazional, fotofobie, sensibilitate la zgomote puternice, slăbiciune și oboseală
În funcție de tip (cefalee în grupă sau migrenă clasică, comună sau hemiplegică), posibil frisoane, depresie, dureri oculare, ptoză, lăcrimare, rinoree, diaforeză și înroșirea feței
EVALUARE FIZICĂ:
Evaluați nivelul de conștiență al pacientului. Observați semnele de creștere a ICP - creșterea presiunii pulsului, bradicardie, modelul respirator modificat și creșterea tensiunii arteriale.
Verificați dimensiunea pupilei și răspunsul la lumină și observați rigiditatea gâtului.
INDICATOARE
PEDIATRICE:
La un copil, un strigăt strident sau fontanele bombate pot indica creșterea ICP și dureri de cap.
La copiii mai mari de 3 ani, durerea de cap este cel mai frecvent simptom al unei tumori cerebrale.
La un copil, un strigăt strident sau fontanele bombate pot indica creșterea ICP și dureri de cap.
La copiii mai mari de 3 ani, durerea de cap este cel mai frecvent simptom al unei tumori cerebrale.
CONSILIEREA
PACIENTULUI:
Sfătuiți pacientul să ia un analgezic, să întunece camera și să minimizeze alți stimuli atunci când apare o durere de cap.
Sfătuiți pacientul să ia un analgezic, să întunece camera și să minimizeze alți stimuli atunci când apare o durere de cap.
Bibliografie:
1. Evaluare rapidă, Ghid
diagramă pentru evaluarea semnelor și simptomelor, Lippincott
Williams & Wilkins, 2004.
2. Ghid profesional al
semnelor și simptomelor, Ediția V, Lippincott
Williams & Wilkins, 2007.
3. Ghidul simptomelor
comune, Ediția V, McGraw - Hill, 2002.
Dorin,
Merticaru (2010)