STUDIU - Tehnic - Noua Medicină Dacică
Epistaxis
(Medicina clasică/ alopată)
Epistaxisul
(sângerarea nazală) este un semn comun care poate fi spontan
sau indus din partea din față sau din spate a nasului. Cele
mai multe sângerări nazale apar în septul nazal anterior
(plexul Kiesselbach), dar pot apărea și în punctul în care
cornetele inferioare se întâlnesc cu nazofaringe. De obicei
unilaterale, par bilaterale atunci când sângele curge din
partea care sângerează în spatele septului nazal și din partea
opusă. Epistaxisul variază de la scurgerea ușoară până la
pierderea de sânge severă – care poate pune viața în pericol.
O cantitate bogată
de vase de sânge fragile face nasul deosebit de vulnerabil la
sângerare. Aerul care trece prin nas poate usca și irita
membranele mucoase, formând cruste care sângerează atunci când
sunt îndepărtate; mucoasele uscate sunt, de asemenea, mai
susceptibile la infecții, care pot produce și epistaxis.
Trauma este o altă cauză frecventă a epistaxisului. Cauzele
suplimentare includ deviația de sept; tulburări hematologice,
de coagulare, renale și gastrointestinale; și anumite
medicamente și tratamente.
ALERTĂ:
Dacă pacientul are epistaxis sever:
- ia-i rapid semnele vitale (fii atent la tahipnee, hipotensiune arterială și alte semne de șoc hipovolemic.)
- încercați să controlați sângerarea prin ciupirea narinelor închise (Cu toate acestea, dacă bănuiți o fractură nazală, nu ciupiți narinele. În schimb, puneți tifon sub nasul pacientului pentru a absorbi sângele.)
- puneți-l să stea în poziție verticală și să-și încline capul înainte (Dacă pacientul are hipovolemie, puneți-l să se întindă și să-și întoarcă capul într-o parte pentru a preveni scurgerea sângelui în partea din spate a gâtului, ceea ce ar putea provoca aspirație sau vărsături.)
- monitorizarea permeabilității căilor respiratorii
- inițiază măsuri de urgență, dacă este necesar.
Dacă starea pacientului o permite, efectuați o evaluare concentrată.
Dacă pacientul are epistaxis sever:
- ia-i rapid semnele vitale (fii atent la tahipnee, hipotensiune arterială și alte semne de șoc hipovolemic.)
- încercați să controlați sângerarea prin ciupirea narinelor închise (Cu toate acestea, dacă bănuiți o fractură nazală, nu ciupiți narinele. În schimb, puneți tifon sub nasul pacientului pentru a absorbi sângele.)
- puneți-l să stea în poziție verticală și să-și încline capul înainte (Dacă pacientul are hipovolemie, puneți-l să se întindă și să-și întoarcă capul într-o parte pentru a preveni scurgerea sângelui în partea din spate a gâtului, ceea ce ar putea provoca aspirație sau vărsături.)
- monitorizarea permeabilității căilor respiratorii
- inițiază măsuri de urgență, dacă este necesar.
Dacă starea pacientului o permite, efectuați o evaluare concentrată.
ISTORIC:
Întrebați pacientul despre trauma recentă. De asemenea, întreabă dacă a avut recent o intervenție chirurgicală în zona sinusurilor.
Întrebați pacientul despre frecvența sângerărilor nazale. Au fost lungi sau neobișnuit de severe?
Examinați istoricul medical al pacientului, notând în special hipertensiune arterială, sângerări sau tulburări hepatice și alte boli recente. De asemenea, întrebați pacientul dacă se învinețește ușor.
Obțineți un istoric al medicamentelor, inclusiv medicamentele eliberate pe bază de rețetă și medicamentele eliberate fără prescripție medicală (acordând o atenție deosebită utilizării de către acesta a antiinflamatoarelor, cum ar fi aspirina și a anticoagulantelor precum warfarina), remedii pe bază de plante și medicamentelor recreative. Întrebați pacientul despre consumul de cocaină sau alte droguri ilicite pe cale nazală. De asemenea, întrebați pacientul despre consumul de alcool.
Întrebați pacientul despre trauma recentă. De asemenea, întreabă dacă a avut recent o intervenție chirurgicală în zona sinusurilor.
Întrebați pacientul despre frecvența sângerărilor nazale. Au fost lungi sau neobișnuit de severe?
Examinați istoricul medical al pacientului, notând în special hipertensiune arterială, sângerări sau tulburări hepatice și alte boli recente. De asemenea, întrebați pacientul dacă se învinețește ușor.
Obțineți un istoric al medicamentelor, inclusiv medicamentele eliberate pe bază de rețetă și medicamentele eliberate fără prescripție medicală (acordând o atenție deosebită utilizării de către acesta a antiinflamatoarelor, cum ar fi aspirina și a anticoagulantelor precum warfarina), remedii pe bază de plante și medicamentelor recreative. Întrebați pacientul despre consumul de cocaină sau alte droguri ilicite pe cale nazală. De asemenea, întrebați pacientul despre consumul de alcool.
EVALUARE FIZICĂ:
Inspectați pielea pacientului pentru alte semne de sângerare, cum ar fi echimoze și peteșii, constatând icter, paloare sau alte anomalii.
Dacă pacientul a suferit un traumatism, căutați leziuni asociate, cum ar fi traumatisme oculare sau fracturi faciale.
Inspectați pielea pacientului pentru alte semne de sângerare, cum ar fi echimoze și peteșii, constatând icter, paloare sau alte anomalii.
Dacă pacientul a suferit un traumatism, căutați leziuni asociate, cum ar fi traumatisme oculare sau fracturi faciale.
CONSIDERAȚII
SPECIALE:
Dacă presiunea externă nu controlează epistaxisul, introduceți în nasul pacientului bumbac impregnat cu un vasoconstrictor și anestezic local. Dacă sângerarea persistă, se poate introduce garnitură nazală anterioară sau posterioară.
Dacă presiunea externă nu controlează epistaxisul, introduceți în nasul pacientului bumbac impregnat cu un vasoconstrictor și anestezic local. Dacă sângerarea persistă, se poate introduce garnitură nazală anterioară sau posterioară.
INDICATOARE
PEDIATRICE:
Copiii sunt mai susceptibili de a prezenta sângerări nazale anterioare, de obicei rezultat al colectărilor nazale sau al rinitei alergice.
Atrezia biliară, fibroza chistică, afibrinogenemia ereditară și traumatismele nazale datorate unui corp străin pot provoca epistaxis.
Rubeola poate provoca o sângerare nazală curgătoare împreună cu erupția cutanată maculopapulară caracteristică.
Epistaxisul debutează de obicei la pubertate în telangiectazii hemoragice ereditare.
Copiii sunt mai susceptibili de a prezenta sângerări nazale anterioare, de obicei rezultat al colectărilor nazale sau al rinitei alergice.
Atrezia biliară, fibroza chistică, afibrinogenemia ereditară și traumatismele nazale datorate unui corp străin pot provoca epistaxis.
Rubeola poate provoca o sângerare nazală curgătoare împreună cu erupția cutanată maculopapulară caracteristică.
Epistaxisul debutează de obicei la pubertate în telangiectazii hemoragice ereditare.
PROBLEME DE
VÂRSTĂ:
Pacienții mai în vârstă au mai multe șanse de a avea sângerări nazale posterioare.
Pacienții mai în vârstă au mai multe șanse de a avea sângerări nazale posterioare.
CONSILIEREA
PACIENTULUI:
Instruiți pacientul despre tehnicile adecvate de presiune prin ciupire. Pentru prevenire, spune-i să aplice vaselina pe nări pentru a preveni uscarea și crăparea.
Instruiți pacientul despre tehnicile adecvate de presiune prin ciupire. Pentru prevenire, spune-i să aplice vaselina pe nări pentru a preveni uscarea și crăparea.
Bibliografie:
1. Evaluare rapidă, Ghid
diagramă pentru evaluarea semnelor și simptomelor, Lippincott
Williams & Wilkins, 2004.
2. Ghid profesional al
semnelor și simptomelor, Ediția V, Lippincott
Williams & Wilkins, 2007.
3. Ghidul simptomelor
comune, Ediția V, McGraw - Hill, 2002.
Dorin,
Merticaru (2010)