STUDIU - Tehnic - Noua Medicină Dacică

 Galopul
                  (atrial sau ventricular) (Medicina clasică/ alopată)
            Un galop atrial
                  sau presistolic este un sunet cardiac suplimentar (cunoscut
                  sub numele de S4) care este auscultat sau palpat imediat
                  înainte de primul zgomot cardiac (S1). Acest sunet scăzut se
                  aude cel mai bine cu senzorul stetoscopului apăsat ușor pe
                  apexul cardiac. Unii clinicieni spun că un S4 are cadența
                  „Zece” (Ten) în Tennessee (Zece = S4; nes = Sl; vezi = al
                  doilea zgomot cardiac [S2]).
            Acest galop
                  rezultă de obicei din hipertensiune arterială, defecte de
                  conducere, tulburări valvulare sau alte probleme, cum ar fi
                  ischemia. Rezultă din contracția atrială forțată anormală
                  cauzată de umplerea ventriculară crescută sau de scăderea
                  complianței ventriculare stângi. Un galop atrial provine de
                  obicei din contracția atrială stângă, se aude la vârf și nu
                  variază în funcție de inspirație. Poate să provină și din
                  contracția atrială dreaptă. Dacă da, se aude cel mai bine la
                  marginea sternală din stânga jos și se intensifică cu
                  inspirație.
            Un galop
                  ventricular este un zgomot cardiac (cunoscut sub numele de S3)
                  asociat cu umplerea ventriculară rapidă în diastola precoce.
                  De obicei palpabil, acest sunet de joasă frecvență apare la
                  aproximativ 0,15 secunde după S2. Poate avea originea fie în
                  ventriculul drept, fie în ventriculul stâng. Un galop din
                  partea dreaptă sună de obicei mai tare la inspirație și se
                  aude cel mai bine de-a lungul marginii sternale din stânga
                  inferioară sau peste regiunea xifoidă. Un galop pe partea
                  stângă sună de obicei mai tare la expirare și se aude cel mai
                  bine la vârf.
            Galopurile
                  ventriculare sunt ușor de trecut cu vederea, deoarece sunt de
                  obicei slabe. Pentru o mai bună detecție, auscultați într-un
                  mediu liniștit; examinați pacientul în decubit dorsal, lateral
                  stâng și semi-Fowler; și puneți pacientul să tușească sau
                  să-și ridice picioarele pentru a crește sunetul.
            Deși S3 fiziologic
                  are același timp ca și S3 patologic, intensitatea sa crește și
                  scade odată cu respirația. De asemenea, se aude mai slab dacă
                  pacientul este așezat sau în picioare.
            Un galop
                  ventricular patologic poate rezulta dintr-unul dintre cele
                  două mecanisme: decelerația rapidă a sângelui care intră
                  într-un ventricul rigid, necompliant sau accelerarea rapidă a
                  sângelui asociată cu fluxul crescut în ventricul. Un galop
                  care persistă în ciuda terapiei indică un prognostic prost.
            Pacienții cu
                  cardiomiopatie sau insuficiență cardiacă pot dezvolta un galop
                  ventricular și un galop atrial - o afecțiune cunoscută sub
                  numele de galop însumat.
            ALERTĂ:
Dacă auscultați un galop atrial la un pacient cu durere în piept:
- luați-i semnele vitale și căutați rapid semne de insuficiență cardiacă, cum ar fi dispneea, trosniturile și distensia venei jugulare
- conectați-l la un monitor cardiac și obțineți o electrocardiogramă (ECG)
- ridicați capul patului dacă are și dispnee și apoi auscultați pentru sunete respiratorii anormale
- instituie măsuri de urgență, dacă este necesar.
Dacă starea pacientului o permite, efectuați o evaluare concentrată.
                
            Dacă auscultați un galop atrial la un pacient cu durere în piept:
- luați-i semnele vitale și căutați rapid semne de insuficiență cardiacă, cum ar fi dispneea, trosniturile și distensia venei jugulare
- conectați-l la un monitor cardiac și obțineți o electrocardiogramă (ECG)
- ridicați capul patului dacă are și dispnee și apoi auscultați pentru sunete respiratorii anormale
- instituie măsuri de urgență, dacă este necesar.
Dacă starea pacientului o permite, efectuați o evaluare concentrată.
ISTORIC:
Examinați istoricul medical al pacientului, notând în special hipertensiunea arterială, angina pectorală, stenoza valvulară, cardiomiopatia și alte tulburări cardiace.
Întrebați pacientul dacă a avut dureri în piept. Dacă da, cereți-i să-i descrie caracterul, locația, frecvența, durata și orice factor de atenuare sau agravare. De asemenea, întrebați despre palpitații, amețeli sau sincopă.
Întrebați pacientul dacă are dificultăți de respirație după efort în timp ce este întins sau în repaus.
Obțineți un istoric de droguri, inclusiv medicamente eliberate pe bază de rețetă și fără prescripție medicală, remedii pe bază de plante și medicamente recreative. De asemenea, întrebați pacientul despre consumul de alcool.
                
            Examinați istoricul medical al pacientului, notând în special hipertensiunea arterială, angina pectorală, stenoza valvulară, cardiomiopatia și alte tulburări cardiace.
Întrebați pacientul dacă a avut dureri în piept. Dacă da, cereți-i să-i descrie caracterul, locația, frecvența, durata și orice factor de atenuare sau agravare. De asemenea, întrebați despre palpitații, amețeli sau sincopă.
Întrebați pacientul dacă are dificultăți de respirație după efort în timp ce este întins sau în repaus.
Obțineți un istoric de droguri, inclusiv medicamente eliberate pe bază de rețetă și fără prescripție medicală, remedii pe bază de plante și medicamente recreative. De asemenea, întrebați pacientul despre consumul de alcool.
EVALUARE FIZICĂ:
Auscultați pentru sufluri sau anomalii in S1 si S2.
Evaluați pacientul pentru distensia venei jugulare și edem periferic.
Auscultați plămânii pentru crestături pulmonare.
Evaluați pulsurile periferice, notând un puls alternant puternic și slab.
Palpați ficatul pentru a detecta mărirea sau sensibilitatea.
                
            Auscultați pentru sufluri sau anomalii in S1 si S2.
Evaluați pacientul pentru distensia venei jugulare și edem periferic.
Auscultați plămânii pentru crestături pulmonare.
Evaluați pulsurile periferice, notând un puls alternant puternic și slab.
Palpați ficatul pentru a detecta mărirea sau sensibilitatea.
CONSIDERAȚII
                  SPECIALE:
Monitorizați pacientul cu un galop. Urmăriți și raportați tahicardia, dispneea, trosniturile și distensia venei jugulare.
                
            Monitorizați pacientul cu un galop. Urmăriți și raportați tahicardia, dispneea, trosniturile și distensia venei jugulare.
INDICATOARE
                  PEDIATRICE:
Un galop atrial poate rezulta dintr-o boală cardiacă congenitală, cum ar fi defectul septului atrial, defectul septului ventricular, canalul arterial permeabil sau stenoza valvulară pulmonară severă.
Un galop ventricular poate însoți o anomalie congenitală asociată cu insuficiență cardiacă, cum ar fi un defect septal ventricular mare sau ductus arteriosus permeabil. De asemenea, poate rezulta din anemie cu celule falciforme.
                
            Un galop atrial poate rezulta dintr-o boală cardiacă congenitală, cum ar fi defectul septului atrial, defectul septului ventricular, canalul arterial permeabil sau stenoza valvulară pulmonară severă.
Un galop ventricular poate însoți o anomalie congenitală asociată cu insuficiență cardiacă, cum ar fi un defect septal ventricular mare sau ductus arteriosus permeabil. De asemenea, poate rezulta din anemie cu celule falciforme.
PROBLEME DE
                  VÂRSTĂ:
Deoarece intensitatea absolută a unui galop atrial nu scade odată cu vârsta, așa cum se întâmplă cu un S1, intensitatea relativă a unui S4 crește în comparație cu un S1. Aceasta explică frecvența crescută a unui S4 audibil la pacienții vârstnici și de ce acest sunet poate fi considerat o constatare normală.
                
            Deoarece intensitatea absolută a unui galop atrial nu scade odată cu vârsta, așa cum se întâmplă cu un S1, intensitatea relativă a unui S4 crește în comparație cu un S1. Aceasta explică frecvența crescută a unui S4 audibil la pacienții vârstnici și de ce acest sunet poate fi considerat o constatare normală.
CONSILIEREA
                  PACIENTULUI:
Instruiți pacientul la ce să se aștepte de la testele de diagnosticare, care pot include un ECG, ecocardiografie și cateterism cardiac.
             Instruiți pacientul la ce să se aștepte de la testele de diagnosticare, care pot include un ECG, ecocardiografie și cateterism cardiac.
Bibliografie:
            1. Evaluare rapidă, Ghid
                diagramă pentru evaluarea semnelor și simptomelor, Lippincott
                Williams & Wilkins, 2004.
            2. Ghid profesional al
                semnelor și simptomelor, Ediția V, Lippincott
                Williams & Wilkins, 2007.
            3. Ghidul simptomelor
                comune, Ediția V, McGraw - Hill, 2002.
            Dorin,
                  Merticaru (2010)