STUDIU - Tehnic - Noua Medicină Dacică
Mers
anormal (Medicina clasică/ alopată)
Un mers bizar se
caracterizează printr-o calitate teatrală sau bizară din care
lipsesc elementele organice cheie, cum ar fi un mers spastic
fără circumducție a șoldului sau „paralizie” a picioarelor cu
reflexe și forță motrică normale. Nu are o bază organică
evidentă; mai degrabă, este produsă inconștient de o persoană
cu o tulburare somatoformă (nevroză isterică) sau conștient de
un falsificator. Mersul nu are un model consistent. Semnele
includ rotiri necontrolate, pășiri exagerate, târâirea
picioarelor sau imitarea unui mers neobișnuit, cum ar fi cea a
unui funambulism.
Un mers propulsiv
este caracterizat printr-o postură înclinată, rigidă - capul
și gâtul pacientului sunt îndoite înainte; brațele lui îndoite
și înțepenite sunt ținute departe de corp; degetele îi sunt
întinse, iar genunchii și șoldurile sunt îndoite. În timpul
deambulării, această postură are ca rezultat o deplasare în
față a centrului de greutate al corpului și, în consecință,
afectarea echilibrului, determinând pași din ce în ce mai
rapizi, scurți, amestecați, cu accelerare involuntară
(festinare) și lipsa de control asupra mișcării înainte
(propulsie) sau înapoi ( retropulsie).
Un mers propulsiv
este un semn cardinal al bolii Parkinson avansate; rezultă din
degenerarea progresivă a ganglionilor, care sunt în primul
rând responsabili pentru mișcarea mușchilor netezi. Deoarece
acest semn se dezvoltă treptat și efectele sale însoțitoare
pot fi atribuite în mod greșit îmbătrânirii, mersul propulsiv
trece de obicei neobservat sau neraportat până când apare o
dizabilitate severă.
Un mers spastic -
denumit uneori mers paretic sau slab - este un mers rigid,
care ține piciorul, cauzat de hipertonicitatea unilaterală a
mușchilor picioarelor. Acest mers indică afectarea focală a
tractului corticospinal. Piciorul afectat devine rigid, cu o
scădere marcată a flexiei la nivelul șoldului și genunchiului
și, eventual, flexia plantară și deformarea echinovarului
piciorului. Deoarece piciorul pacientului nu se balansează în
mod normal la șold sau genunchi, piciorul său tinde să fie
târât sau să se amestece, zgâriindu-și degetele de la picioare
pe pământ. Pentru a compensa, pelvisul părții afectate se
înclină în sus în încercarea de a ridica degetele de la
picioare, determinând tragerea și circumductia piciorului
pacientului. De asemenea, balansarea brațului este împiedicată
pe aceeași parte cu piciorul afectat.
Un mers spastic se dezvoltă de obicei după o perioadă de flaciditate (hipotenică) a piciorului afectat. Oricare ar fi cauza, mersul este de obicei permanent după ce se dezvoltă.
Un mers spastic se dezvoltă de obicei după o perioadă de flaciditate (hipotenică) a piciorului afectat. Oricare ar fi cauza, mersul este de obicei permanent după ce se dezvoltă.
ISTORIC:
Întrebați pacientul când a observat pentru prima dată afectarea mersului și dacă s-a dezvoltat brusc sau treptat.
Întrebați pacientul dacă deficiența crește și scade sau dacă s-a agravat progresiv.
Întrebați pacientul dacă oboseala, vremea caldă sau băile calde sau dușurile înrăutățesc mersul.
Examinați istoricul medical al pacientului pentru tulburări neurologice, traumatisme craniene recente și boli degenerative.
Stabiliți dacă schimbarea mersului coincide cu o perioadă sau un eveniment stresant, cum ar fi moartea unei persoane dragi sau pierderea unui loc de muncă.
Întrebați pacientul despre simptomele asociate și explorați rapoartele despre boli frecvente inexplicabile și vizite multiple la medic. Încercați subtil să determinați dacă va câștiga ceva din simulare - de exemplu, atenție suplimentară sau un acord de asigurare.
Obțineți un istoric de droguri, inclusiv medicamente eliberate pe bază de rețetă și fără prescripție medicală, remedii pe bază de plante și medicamente recreative. Întrebați pacientul dacă a luat tranchilizante, în special fenotiazine. De asemenea, întreabă-l despre consumul de alcool.
Întrebați pacientul dacă a fost expus în mod acut sau de rutină la monoxid de carbon sau mangan.
Întrebați pacientul când a observat pentru prima dată afectarea mersului și dacă s-a dezvoltat brusc sau treptat.
Întrebați pacientul dacă deficiența crește și scade sau dacă s-a agravat progresiv.
Întrebați pacientul dacă oboseala, vremea caldă sau băile calde sau dușurile înrăutățesc mersul.
Examinați istoricul medical al pacientului pentru tulburări neurologice, traumatisme craniene recente și boli degenerative.
Stabiliți dacă schimbarea mersului coincide cu o perioadă sau un eveniment stresant, cum ar fi moartea unei persoane dragi sau pierderea unui loc de muncă.
Întrebați pacientul despre simptomele asociate și explorați rapoartele despre boli frecvente inexplicabile și vizite multiple la medic. Încercați subtil să determinați dacă va câștiga ceva din simulare - de exemplu, atenție suplimentară sau un acord de asigurare.
Obțineți un istoric de droguri, inclusiv medicamente eliberate pe bază de rețetă și fără prescripție medicală, remedii pe bază de plante și medicamente recreative. Întrebați pacientul dacă a luat tranchilizante, în special fenotiazine. De asemenea, întreabă-l despre consumul de alcool.
Întrebați pacientul dacă a fost expus în mod acut sau de rutină la monoxid de carbon sau mangan.
EVALUARE FIZICĂ:
Testați reflexele și funcția senzorio-motorie ale pacientului, notând orice tipare de răspuns anormale.
Observați pacientul pentru mișcări normale atunci când nu este conștient că este urmărit.
Testați și comparați puterea, gama de mișcare și funcția senzorială la toate membrele. De asemenea, palpați pentru flaciditate sau atrofie musculară.
Testați reflexele și funcția senzorio-motorie ale pacientului, notând orice tipare de răspuns anormale.
Observați pacientul pentru mișcări normale atunci când nu este conștient că este urmărit.
Testați și comparați puterea, gama de mișcare și funcția senzorială la toate membrele. De asemenea, palpați pentru flaciditate sau atrofie musculară.
CONSIDERAȚII
SPECIALE:
O analiză neurologică completă poate fi necesară pentru a exclude complet o cauză organică a mersului anormal al pacientului.
O analiză neurologică completă poate fi necesară pentru a exclude complet o cauză organică a mersului anormal al pacientului.
INDICATOARE
PEDIATRICE:
Un mers bizar este rar înainte de vârsta de 8 ani. Mai frecvent în perioada prepubescenței, de obicei rezultă din tulburarea de conversie.
Un mers propulsiv, de obicei cu tremurături severe, apare de obicei în parkinsonismul juvenil, o formă rară. Alte cauze posibile, dar rare, includ boala Hallervorden-Spatz și kernicterus. Astfel de efecte sunt de obicei temporare, dispărând în câteva săptămâni după întreruperea terapiei.
Cauzele mersului spastic la copii includ criza celulelor falciforme, paralizia cerebrală, chisturile porencefalice și malformația arteriovenoasă care provoacă hemoragie sau ischemie.
Un mers bizar este rar înainte de vârsta de 8 ani. Mai frecvent în perioada prepubescenței, de obicei rezultă din tulburarea de conversie.
Un mers propulsiv, de obicei cu tremurături severe, apare de obicei în parkinsonismul juvenil, o formă rară. Alte cauze posibile, dar rare, includ boala Hallervorden-Spatz și kernicterus. Astfel de efecte sunt de obicei temporare, dispărând în câteva săptămâni după întreruperea terapiei.
Cauzele mersului spastic la copii includ criza celulelor falciforme, paralizia cerebrală, chisturile porencefalice și malformația arteriovenoasă care provoacă hemoragie sau ischemie.
CONSILIEREA
PACIENTULUI:
Dacă pacientul învață să desfășoare activități din viața de zi cu zi, asistați-l după caz. Încurajați independența și încrederea în sine și sfătuiți familia să acorde mult timp pentru aceste activități. Îndrumați pacientul la un kinetoterapeut sau pentru consiliere psihologică, după caz.
Dacă pacientul învață să desfășoare activități din viața de zi cu zi, asistați-l după caz. Încurajați independența și încrederea în sine și sfătuiți familia să acorde mult timp pentru aceste activități. Îndrumați pacientul la un kinetoterapeut sau pentru consiliere psihologică, după caz.
Bibliografie:
1. Evaluare rapidă, Ghid
diagramă pentru evaluarea semnelor și simptomelor, Lippincott
Williams & Wilkins, 2004.
2. Ghid profesional al
semnelor și simptomelor, Ediția V, Lippincott
Williams & Wilkins, 2007.
3. Ghidul simptomelor
comune, Ediția V, McGraw - Hill, 2002.
Dorin,
Merticaru (2010)