STUDIU - Tehnic - Noua Medicină Dacică

 Ptoza
                  (Medicina clasică/ alopată)
            Ptoza este căderea
                  excesivă a uneia sau a ambelor pleoape superioare. Acest semn
                  poate fi constant, progresiv sau intermitent, precum și
                  unilateral sau bilateral. Când este unilateral, este ușor de
                  detectat comparând pozițiile relative ale pleoapelor. Când
                  este bilateral sau ușoară, este dificil de detectat -
                  pleoapele pot fi anormal de joase, acoperind partea superioară
                  a irisului sau chiar o parte a pupilei în loc să se suprapună
                  ușor irisului. Alte indicii includ o frunte brăzdată sau un
                  cap înclinat pe spate - semne că pacientul compensează pentru
                  a vedea sub pleoapele căzute. Cu ptoza severă, pacientul poate
                  să nu poată ridica pleoapele în mod voluntar. Deoarece ptoza
                  poate semăna cu enoftalmia, poate fi necesară exoftalmometria.
            Ptoza poate fi
                  clasificată ca fiind congenitală sau dobândită. Clasificarea
                  este importantă pentru un tratament adecvat. Ptoza congenitală
                  rezultă din subdezvoltarea mușchilor ridicători sau dintr-o
                  tulburare a celui de-al treilea nerv cranian (oculomotor).
                  Ptoza dobândită poate rezulta din trauma sau inflamația
                  acestor mușchi și nervi, utilizarea unui anumit medicament, o
                  boală sistemică, o leziune intracraniană sau un anevrism care
                  pune viața în pericol. Cu toate acestea, cea mai frecventă
                  cauză este vârsta înaintată, care reduce elasticitatea
                  musculară și produce ptoză senilă.
            ISTORIC:
Întrebați pacientul când a observat prima dată pleoapa căzută și dacă aceasta s-a agravat sau s-a îmbunătățit.
Întrebați pacientul dacă a suferit recent o leziune traumatică oculară.
Întrebați pacientul dacă a suferit dureri de ochi sau cefalee și determinați localizarea și severitatea acesteia.
Întrebați pacientul dacă a suferit modificări ale vederii. Dacă da, cereți-l să descrie modificările.
Întrebați pacientul dacă poartă lentile corective sau lentile de contact.
Obțineți un istoric al medicamentelor, inclusiv medicamentele eliberate pe bază de rețetă și fără prescripție medicală, remedii pe bază de plante și medicamente de agrement, menționând în special agenții chimioterapeutici. De asemenea, întrebați pacientul despre consumul de alcool.
                
            Întrebați pacientul când a observat prima dată pleoapa căzută și dacă aceasta s-a agravat sau s-a îmbunătățit.
Întrebați pacientul dacă a suferit recent o leziune traumatică oculară.
Întrebați pacientul dacă a suferit dureri de ochi sau cefalee și determinați localizarea și severitatea acesteia.
Întrebați pacientul dacă a suferit modificări ale vederii. Dacă da, cereți-l să descrie modificările.
Întrebați pacientul dacă poartă lentile corective sau lentile de contact.
Obțineți un istoric al medicamentelor, inclusiv medicamentele eliberate pe bază de rețetă și fără prescripție medicală, remedii pe bază de plante și medicamente de agrement, menționând în special agenții chimioterapeutici. De asemenea, întrebați pacientul despre consumul de alcool.
EVALUARE FIZICĂ:
Evaluați gradul de ptoză și verificați pentru edem pleoapelor, exoftalmie, deviație și injecție conjunctivală.
Evaluați funcția mușchilor extraoculari testând cele șase câmpuri cardinale ale privirii.
Examinați cu atenție dimensiunea, culoarea, forma și reacția pupilei la lumină și testați acuitatea vizuală. Este prezentă convergența, fotosensibilitatea sau fotofobia?
                
            Evaluați gradul de ptoză și verificați pentru edem pleoapelor, exoftalmie, deviație și injecție conjunctivală.
Evaluați funcția mușchilor extraoculari testând cele șase câmpuri cardinale ale privirii.
Examinați cu atenție dimensiunea, culoarea, forma și reacția pupilei la lumină și testați acuitatea vizuală. Este prezentă convergența, fotosensibilitatea sau fotofobia?
CONSIDERAȚII
                  SPECIALE:
Rețineți că ptoza indică ocazional o afecțiune care pune viața în pericol. De exemplu, ptoza unilaterală bruscă poate anunța un anevrism cerebral.
                
            Rețineți că ptoza indică ocazional o afecțiune care pune viața în pericol. De exemplu, ptoza unilaterală bruscă poate anunța un anevrism cerebral.
INDICATOARE
                  PEDIATRICE:
Astigmatismul și miopia pot fi asociate cu ptoza copilăriei.
Părinții descoperă de obicei ptoza congenitală atunci când copilul lor este sugar. De obicei, ptoza este unilaterală, constantă și însoțită de lagoftalmie, ceea ce face ca sugarul să doarmă cu ochii deschiși. Dacă se întâmplă acest lucru, învățați îngrijirea adecvată a ochilor pentru a preveni uscarea.
                
            Astigmatismul și miopia pot fi asociate cu ptoza copilăriei.
Părinții descoperă de obicei ptoza congenitală atunci când copilul lor este sugar. De obicei, ptoza este unilaterală, constantă și însoțită de lagoftalmie, ceea ce face ca sugarul să doarmă cu ochii deschiși. Dacă se întâmplă acest lucru, învățați îngrijirea adecvată a ochilor pentru a preveni uscarea.
CONSILIEREA
                  PACIENTULUI:
Instruiți pacientul la ce să se aștepte de la testele de diagnosticare, care pot include testul Tensilon și examinarea cu lampă cu fantă.
             Instruiți pacientul la ce să se aștepte de la testele de diagnosticare, care pot include testul Tensilon și examinarea cu lampă cu fantă.
Bibliografie:
            1. Evaluare rapidă, Ghid
                diagramă pentru evaluarea semnelor și simptomelor, Lippincott
                Williams & Wilkins, 2004.
            2. Ghid profesional al
                semnelor și simptomelor, Ediția V, Lippincott
                Williams & Wilkins, 2007.
            3. Ghidul simptomelor
                comune, Ediția V, McGraw - Hill, 2002.
            Dorin,
                  Merticaru (2010)