STUDIU - Tehnic - Noua Medicină Dacică

 Răgușeala
                  (Medicina clasică/ alopată)
            Răgușeala – un
                  sunet aspru sau aspru la voce – poate rezulta dintr-o infecție
                  sau o leziune inflamatorie sau un exudat laringeal, din edem
                  laringian sau din compresia sau întreruperea corzilor vocale
                  sau a nervului laringian recurent. Acest semn comun poate
                  rezulta și dintr-un anevrism de aortă toracică, paralizie a
                  corzilor vocale sau o tulburare sistemică, cum ar fi sindromul
                  Sjögren sau artrita reumatoidă. Este agravată în mod
                  caracteristic de consumul excesiv de alcool, fumat, inhalarea
                  de vapori nocivi, vorbirea excesivă și țipetele.
            Ragușeala poate fi
                  acută sau cronică. De exemplu, răgușeală cronică și laringită
                  apar atunci când se dezvoltă polipi sau noduli iritanți pe
                  corzile vocale. Refluxul gastroesofagian în laringe ar trebui,
                  de asemenea, considerat o posibilă cauză a răgușelii cronice.
                  Răgușeala poate rezulta și din atrofia progresivă a mușchilor
                  laringieni și a mucoasei din cauza îmbătrânirii, ceea ce duce
                  la diminuarea controlului corzilor vocale.
            ISTORIC:
Întrebați pacientul despre debutul răgușelii.
Întrebați pacientul dacă a folosit în exces vocea; a avut dificultăți de respirație, dureri în gât, gură uscată sau tuse; sau a avut dificultăți în înghițirea alimentelor uscate. În plus, întreabă dacă a fost în sau lângă un incendiu în ultimele 48 de ore.
Explorați simptomele asociate și examinați istoricul medical al pacientului pentru cancer, artrită reumatoidă și anevrism de aortă.
Întrebați pacientul dacă fumează sau bea alcool în mod regulat.
                
            Întrebați pacientul despre debutul răgușelii.
Întrebați pacientul dacă a folosit în exces vocea; a avut dificultăți de respirație, dureri în gât, gură uscată sau tuse; sau a avut dificultăți în înghițirea alimentelor uscate. În plus, întreabă dacă a fost în sau lângă un incendiu în ultimele 48 de ore.
Explorați simptomele asociate și examinați istoricul medical al pacientului pentru cancer, artrită reumatoidă și anevrism de aortă.
Întrebați pacientul dacă fumează sau bea alcool în mod regulat.
EVALUARE FIZICĂ:
Inspectați cavitatea bucală și faringele pentru înroșire sau exudat, indicând posibil o infecție a tractului respirator superior.
Palpați gâtul pentru mase și ganglionii limfatici cervicali și tiroida pentru mărire.
Palpați traheea. (Este linia mediană?)
Cereți pacientului să scoată limba; dacă nu poate, poate avea paralizie de la afectarea nervilor cranieni.
Examinați ochii pentru ulcere corneene și canale lacrimale mărite (semne ale sindromului Sjögren).
Evaluați pacientul pentru dilatarea venelor gâtului și toracice.
Luați semnele vitale ale pacientului, notând în special febră și bradicardie.
Evaluați pacientul pentru expansiune asimetrică a toracelui sau semne de detresă respiratorie, cum ar fi erupții nazale, stridor și retracții intercostale.
Auscultați pentru trosnet, rhonchi, șuierătoare și sunete tubulare și percus pentru atenuare.
                
            Inspectați cavitatea bucală și faringele pentru înroșire sau exudat, indicând posibil o infecție a tractului respirator superior.
Palpați gâtul pentru mase și ganglionii limfatici cervicali și tiroida pentru mărire.
Palpați traheea. (Este linia mediană?)
Cereți pacientului să scoată limba; dacă nu poate, poate avea paralizie de la afectarea nervilor cranieni.
Examinați ochii pentru ulcere corneene și canale lacrimale mărite (semne ale sindromului Sjögren).
Evaluați pacientul pentru dilatarea venelor gâtului și toracice.
Luați semnele vitale ale pacientului, notând în special febră și bradicardie.
Evaluați pacientul pentru expansiune asimetrică a toracelui sau semne de detresă respiratorie, cum ar fi erupții nazale, stridor și retracții intercostale.
Auscultați pentru trosnet, rhonchi, șuierătoare și sunete tubulare și percus pentru atenuare.
CONSIDERAȚII
                  SPECIALE:
Observați cu atenție pacientul pentru stridor, care poate indica paralizia bilaterală a corzilor vocale. Fiți conștienți de faptul că vătămarea prin inhalare poate provoca obstrucția bruscă a căilor respiratorii.
Când răgușeala durează mai mult de două săptămâni, este indicată laringoscopia indirectă sau cu fibre optice pentru observarea laringelui în repaus și în timpul fonației.
                
            Observați cu atenție pacientul pentru stridor, care poate indica paralizia bilaterală a corzilor vocale. Fiți conștienți de faptul că vătămarea prin inhalare poate provoca obstrucția bruscă a căilor respiratorii.
Când răgușeala durează mai mult de două săptămâni, este indicată laringoscopia indirectă sau cu fibre optice pentru observarea laringelui în repaus și în timpul fonației.
INDICATOARE
                  PEDIATRICE:
La copii, răgușeala poate rezulta din anomalii congenitale, cum ar fi laringocelul și disfonia plicae ventricularis.
La băieții prepubescenți, răgușeala poate proveni din papilomatoza juvenilă a tractului respirator superior.
La sugari și copiii mici, răgușeala provine de obicei din laringotraheobronșita acută (crupă).
Răgușeală temporară rezultă frecvent din iritația laringiană din cauza aspirației de lichide, corpuri străine sau conținutul stomacului.
                
            La copii, răgușeala poate rezulta din anomalii congenitale, cum ar fi laringocelul și disfonia plicae ventricularis.
La băieții prepubescenți, răgușeala poate proveni din papilomatoza juvenilă a tractului respirator superior.
La sugari și copiii mici, răgușeala provine de obicei din laringotraheobronșita acută (crupă).
Răgușeală temporară rezultă frecvent din iritația laringiană din cauza aspirației de lichide, corpuri străine sau conținutul stomacului.
CONSILIEREA
                  PACIENTULUI:
Subliniați pacientului importanța de a-și odihni vocea. Vorbirea – chiar și șoapta – traumatizează și mai mult corzile vocale. Sugerați alte moduri de a comunica, cum ar fi scrisul sau folosirea limbajului corpului. Îndeamnă pacientul să evite alcoolul, fumatul și expunerea la fumatul pasiv.
             Subliniați pacientului importanța de a-și odihni vocea. Vorbirea – chiar și șoapta – traumatizează și mai mult corzile vocale. Sugerați alte moduri de a comunica, cum ar fi scrisul sau folosirea limbajului corpului. Îndeamnă pacientul să evite alcoolul, fumatul și expunerea la fumatul pasiv.
Bibliografie:
            1. Evaluare rapidă, Ghid
                diagramă pentru evaluarea semnelor și simptomelor, Lippincott
                Williams & Wilkins, 2004.
            2. Ghid profesional al
                semnelor și simptomelor, Ediția V, Lippincott
                Williams & Wilkins, 2007.
            3. Ghidul simptomelor
                comune, Ediția V, McGraw - Hill, 2002.
            Dorin,
                  Merticaru (2010)