Distracție - Proverbe și citate celebre - Litera D (377)

Catre paginile Distractie Dorin M

Proverbe și citate celebre


1. Dă fiecăruia ce i se cuvine, și ție ajunge-ți ce rămâne (roman).

2. Dă la cel care-ți dă, să nu dai la cel care nu dă. Celui ce dă i se dă, la cel ce nu dă, nu-i dă nimeni (grecesc).

3. Dă mâna celui care cade fără a te gândi la urmări (grecesc).

4. Dacă admiri oameni de rând, atunci și caracterul tău este de rând. Dacă admiri pe cei bogați, atunci ești un materialist. Admiri oameni cu situații mari și cu nume, atunci ești un ligușitor, și un doritor de situații de seamă. Admiră oamenii de acțiune, cinstiți, curajoși și bărbați, ca spiritul tău să se asemene acestora (german).

5. Dacă ai dispoziții de dat, să fie verbale. Cele scrise pot fi folosite mai târziu împotriva ta (murphysm).

6. Dacă ai descoperit două probleme de funcționare într-un mecanism, caut-o și pe a treia (murphysm) - După ce o eroare găsită a fost corectată, se va constata că de fapt nu a fost nici o eroare (murphysm).

7. Dacă ai mințit o dată te poți căi întreaga viața (indochina).

8. Dacă ai o problemă grea de rezolvat să o dai unui leneș. El va găsi o cale comodă de rezolvare a ei (murphysm).

9. Dacă ai presupus, că cineva minte, fă-te că-l crezi; atunci devine îndrăzneț, minte mai tare și se demască (german).

10. Dacă ai spus o singură minciuna, toate faptele bune care le-ai făcut de când te-ai născut sunt date la câini (indian).

11. Dacă ai suit munca în pat, doarme și câștigul (unguresc).

12. Dacă ai venituri mititele, mai oprește din măsele (roman).

13. Dacă ajungi prea devreme la un eveniment, s-a amânat. Dacă îți dai sufletul să ajungi la timp, va trebui să aștepți. Dacă întârzii, este prea târziu (murphysm).

14. Dacă ajuți un prieten la nevoie, te va ține minte. Data viitoare când are nevoie de ceva vei fi obligat să îl ajuți iar (murphysm).

15. Dacă anticipezi că sunt patru variante posibile de a ieși ceva prost și reușești să le ocolești, atunci apare o a cincea posibilitate care strică totul (murphysm).

16. Dacă anumite laude ți se par prea mari, socotește-le lingușiri (grecesc).

17. Dacă anumite rezultate nu sunt conforme cu teoria, ele trebuie ignorate (murphysm).

18. Dacă anumiți oameni nu merg pe calea binelui până unde ar putea să meargă, este din vina educației (francez).

19. Dacă ar fi să definim năravul acesta, limbuția, am putea spune că este neputință de a-ți stăpâni gura, iar guralivul este omul care indiferent de ce i-ar spune cel ce-i iese în cale îi răspunde că nu prezintă importanță, ca el le știe pe toate și că îi stă la dispoziție cu informații (grecesc).

20. Dacă ar fi să pedepsim minciuna, oamenii n-ar mai vedea lumina zilei (turcesc).

21. Dacă bărbatul bea, jumătate din casă arde; dacă femeia bea, toată casa arde (rusesc).

22. Dacă bârfești, mai vârtos ponegrit vei fi-n grabă tu însuți (grecesc).

23. Dacă bei cu cumpătare îți lungești viața (spaniol).

24. Dacă blestemi pe cineva pregătește două morminte (indian) - Când rogi zeii să-l distrugă pe semenul tău, fii atent că exista întotdeauna două gropi (japonez).

25. Dacă bunăvoința ta este adevărată, fără fațărnicie sau ipocrizie, atunci este și neclătinată. Căci ce o să mai aibă cu tine omul răutăcios, dacă rămâi statornic în prietenie față de el, dacă-l vestești blajin cu prilejul potrivit și tocmai în momentul când încearcă să-ți facă vreun rău, vorbindu-i într-un ton povățuitor și liniștit (latin).

26. Dacă ceva pare ușor de făcut, sigur este greu de făcut. Dacă pare greu, este aproape imposibil de făcut (murphysm).

27. Dacă ceva poate să meargă prost, va merge (murphysm) - Dacă mai multe lucruri pot merge prost, vor merge în cea mai defavorabilă secvență (murphysm) - Dacă o lege poate greși, va greși (murphysm).

28. Dacă cineva este recunoscător pentru binefacerile mărunte, el arată că ia în seamă sufletele oamenilor, nu neînsemnatele lor daruri (englez).

29. Dacă cineva greșește, sfătuiește-l cu bunătate și arată-i cu blândețe greșelile sale (latin).

30. Dacă cineva te disprețuiește sau te urăște; ori dacă împrăștie despre tine tot felul de zvonuri, apropie-te mai mult de mentalitatea oamenilor ăstora, pătrunde în cugetul lor și dă-ți seama cum sunt constituiți, și o să găsești că nu trebuie să te neliniștești, când asemenea oameni au asemenea păreri despre tine (latin).

31. Dacă cineva te înșeală odată să îi fie rușine, dacă te înșeală și a doua oară, să-ți fie rușine (engleza).

32. Dacă cumperi banane necoapte, ele vor fi mâncate înainte de a se coace. Dacă le cumperi coapte, ele se vor strica înainte de a le mânca (murphysm).

33. Dacă dai pricina înțeleptului, mai înțelept îl faci (roman).

34. Dacă este adevărat că elementul principal al frumuseții constă în cuviința mișcărilor, nu e, desigur, nici o mirare că persoanele în vârstă se arată de multe ori a fi mai atrăgătoare (englez).

35. Dacă este mai ieftin să cumperi un agregat nou, compania va insista să îl repari pe cel vechi (murphysm).

36. Dacă ești prea amabil, rămâi nemâncat, dacă faci prea mult pe elegantul, riști să-ți fie frig (japonez).

37. Dacă ești undeva bine primit nu înseamnă că trebuie să te întorci numaidecât (german).

38. Dacă există o soție bună fiecare crede că aceea este a lui (italian).

39. Dacă explici ceva atât de clar încât oricine poate pricepe, se va găsi cineva care să te înțeleagă greșit (murphysm).

40. Dacă faci bine celor răi, la un anumit moment nu vei mai fi de folos (grecesc).

41. Dacă faci bine vei găsi tot felul de invidioși, dacă faci și mai bine îi vei reduce la tăcere (francez).

42. Dacă faci ce nu trebuie, va trebui să auzi ce nu vrei (englez).

43. Dacă faci ceva care poate fi pe placul tuturor, se va găsi cineva căruia să nu-i placă (murphysm).

44. Dacă faci pasul prea mare se vor rupe șalvarii (malaezian).

45. Dacă felul în care programatorii își scriu programele ar fi imitat pe constructori, prima ciocănitoare care ar trece ar distruge civilizația (murphysm).

46. Dacă fericirea ne vine de la virtute, voioșia ne vine de la caracter (roman).

47. Dacă frumusețea nimerește unde trebuie face să strălucească virtuțile și să roșească viciile (grecesc).

48. Dacă fruntea e fără păr, este pentru a-i permite să roșească (madagascar).

49. Dacă hoțul minte, furtul nu minte (turcesc).

50. Dacă hrănești oamenii, privește-le inima, iar la animale, dinții (indochina).

51. Dacă îl gonești pe ușa, el intră pe fereastră (francez).

52. Dacă îl lași să îți intre în casa, în curând îți va intra în camera (german).

53. Dacă îl lași să se așeze pe umeri, în scurt timp se va urca în cap (englez).

54. Dacă întreci măsura, faci din lucrul cel mai dorit cel mai nesuferit (grecesc).

55. Dacă invidia ar arde ca focul, lemnele n-ar mai fi așa scumpe (danez) - Dacă invidia ar fi friguri, omenirea întreagă ar fi bolnavă (danez).

56. Dacă îți păstrezi calmul, când toți ceilalți și-l pierd, înseamnă că nu ai înțeles problema (murphysm).

57. Dacă îți place un model vestimentar, nu vor avea numărul tau. Dacă îți place modelul și au numărul tău, este prea scump. Dacă îți place modelul, au numărul tău și îl poți cumpăra, se va rupe la prima îmbrăcare (murphysm) - Dacă pantofii se potrivesc, culoarea este nepotrivită (murphysm).

58. Dacă judeci disprețuitor pe alții, vei fi judecat la rânduți la fel (englez).

59. Dacă lauzi pe cineva fii scurt (latin).

60. Dacă leul n-ar prețui laudele, vulpii nu iar rămâne decât să moară (afgan).

61. Dacă leului îi lipsește un ban nu mai este leu întreg (roman).

62. Dacă mâna ți-e murdară n-o întinde celui ce vrea să ți-o strângă (roman).

63. Dacă mergi undeva cu mâinile goale ți se va spune "Domnul doarme", dacă vii cu un dar "Intră Domnule" (turcesc).

64. Dacă n-ai in ține destulă politețe pentru toată lumea, fii mai politicos cu inferiorii decât cu egalii, mai politicos cu egalii decât cu superiorii. Lipsa de politețe față de egali și cu superiorii este numai o necuviință, care îți poate atrage represalii, pe când față de inferiori este o cruzime și o lașitate, căci provoacă o durere care nu poate riposta (roman).

65. Dacă n-ai putere, nu căuta gâlceavă (roman).

66. Dacă n-am avea deloc defecte, n-am simți atâta plăcere observându-le la alții (englez).

67. Dacă noi n-am avea deloc mândrie nu ne-am plânge de a altora (francez).

68. Dacă nu ai pe cel mai bun, fă cel mai bun din ceea ce ai (englez) - Când nu ai ce-ți place, trebuie să-ți placă ceea ce ai (francez).

69. Dacă nu ai întâlnit încă răaul uită-te la tine (arab).

70. Dacă nu deprinzi pe copii să muncească, nu vor învăța nici să citească, nici să scrie, nici muzică, nici gimnastică, nici ceea ce cuprinde întreaga virtute a omului; respectul izvorât din exercitarea tuturor învățăturilor de mai sus (grecesc).

71. Dacă nu ne-am linguși noi înșine, lingușirea altora nu ne-ar putea dăuna (francez).

72. Dacă nu plătești simbria servitorului acesta își va lua singur plata (englez) - Stăpânul zgârcit își învață sluga hoață (roman).

73. Dacă nu poți face așa cum vrei, fă așa cum poți (latin) - Cui nu-i e permis ceea ce vrea, să facă ce poate (latin).

74. Dacă nu poți răsplăti binele ce ai dobândit, fă măcar o mulțumire (roman).

75. Dacă nu știi să muști, nu-ți arăta dinții (englez).

76. Dacă nu te apleci până la pământ, nu poți culege ciupercile (rusesc).

77. Dacă nu vezi fundul apei, n-o trece (rusesc).

78. Dacă nu-i poți convinge pe birocrați, atunci crează confuzie (murphysm).

79. Dacă nu-l ajuți pe om la o adică, dar mai încolo, degeaba (roman).

80. Dacă o frânghie are un capăt, atunci precis are încă unul (engleza).

81. Dacă o idee a supraviețuit unui sistem birocratic și a fost implementată, înseamnă că nu a fost deloc interesantă (murphysm).

82. Dacă o instalație pilot funcționează perfect, instalațiile industriale corespunzătoare vor funcționa prost (murphysm).

83. Dacă o problema conduce la prea multe ședințe, atunci sedințele devin mai importante decât problema însuși (murphysm).

84. Dacă oamenii ar ști ce se vorbește unul despre altul, n-ar mai fi patru prieteni în lume (roman).

85. Dacă omul și-ar aminti mereu de fragilitatea lui, ar învăța să fie modest (latin).

86. Dacă orgoliul ar fi o artă ar fi mulți maeștri care să o predea (italian).

87. Dacă părăsești o cameră de consiliu riști să fii ales (murphysm).

88. Dacă părintele sau educatorul caută să îndrumeze viața copilului numai prin pedepse, în mintea lui se naște atunci confuzie între sentimentul de datorie și ascultare și acela de frică. Și o dată formată credința că numai prin pedeapsa se poate stăpâni voința altora, se pune prin aceasta baza unui caracter care lasă de dorit. Urmare este adesea un copil rău, un  părinte rău, un viciu rău, un rău cetățean (englez).

89. Dacă păstrezi un lucru prea mult, îl poți arunca. Dacă arunci un lucru prea devreme, vei avea nevoie de el imediat ce l-ai dat la gunoi (murphysm).

90. Dacă pentru întroducerea corectă a datelor îin calculator s-au prevăzut toate alternativele, se va găsi cineva care va descoperi metoda de a introduce și date greșite (murphysm).

91. Dacă poți distinge sfaturile bune de cele rele, atunci nu mai ai nevoie de sfaturi (murphysm).

92. Dacă poți să faci cuiva un bine, Fă-i când se roagă de tine, Nu-l purta de azi pe mâine, Cu vorba ca pe un câine (roman).

93. Dacă prezența la un curs este obligatorie, atunci studenții vor absenta de la examen. Dacă prezența este facultativă la cursuri, atunci se vor prezenta la examen și absenții de la curs (murphysm).

94. Dacă prietenii mei sunt mai fericiți eu voi fi mai puțin nenorocit (francez).

95. Dacă prietenul tău este chior privește-l din profil. - Iubește-ți prietenul cu defectele lui (latin).

96. Dacă realizarea unui agregat necesita "n" componente, numai "n-1" componente vor fi disponibile în stoc (murphysm).

97. Dacă repetarea unui test de laborator ridică probleme, e bine să faci testul o singura dată (murphysm).

98. Dacă se poate, pe cât stă în puterea voastră, trăiți în bună pace cu toți oamenii (grecesc).

99. Dacă stai mult culcat te vor durea coastele (rusesc).

100. Dacă suficiente date experimentale au fost culese, atunci se poate demonstra orice prin metode statistice (murphysm).

101. Dacă sufletul este cinstit, cinstite vor fi și faptele (japonez).

102. Dacă tăcea-i, filozof rămâneai (latin).

103. Dacă taina nu trebuia știută de nimeni, apoi rău ai făcut ca ai spus-o altuia, iar dacă dai drumul tainei tale și o dai pe mâna altuia, înseamnă că ai recurs la încrederea în altul, lepădându-te de încrederea în tine însuți (grecesc).

104. Dacă tata sau mama poruncesc ceva copilului, să se deprindă să asculte în tăcere și să ia seama bine ce i se spune (rusesc).

105. Dacă tatăl tău este drept, iubește-l, dacă nu e, suportă-l (latin).

106. Dacă te faci miere te mănâncă muștele (german).

107. Dacă te simți bine, nu-ți face griji. Vei trece peste asta (murphysm).

108. Dacă toți oamenii ar ști ce vorbesc unii despre alții, n-ar exista pe lume nici patru prieteni (francez).

109. Dacă toți prietenii te părăsesc îți rămâne o soție bună (italian).

110. Dacă trei persoane îți spun că ești beat, culcă-te (georgian).

111. Dacă tu vorbești de rău pe altul, să nu te miri că vei auzi vorbindu-se de tine și mai rău (grecesc).

112. Dacă un animal este recunoscător, de ce n-ar fi și omul? (latin).

113. Dacă un copil își mărturisește greșeala fără înconjur, lăudați-l pentru sinceritatea de care a dat dovadă și iertați-i greșeala (englez).

114. Dacă un examen se va da "cu cartea deschisă pe masă", precis nimeni nu va avea cartea la el (murphysm).

115. Dacă un experiment iese bine înseamnă că ceva nu a fost în regulă (murphysm).

116. Dacă un măgar urlă la tine, tu să nu urli la el (englez).

117. Dacă un popor n-are o tinerime entuaziasmată, cultă și cu dor de țară este pierdut pentru totdeauna. Aceste vlăstare ale tinereții țin pe umerii lor viitorul, precum odinioară Atlas ținea pământul (roman).

118. Dacă un program de cercetări nu merită făcut, atunci nu merită să fie bine făcut (murphysm).

119. Dacă un program este util, va trebui schimbat. Dacă nu mai este util va trebui să fie justificat (murphysm).

120. Dacă un subordonat îți pune o întrebare particulară, dar pertinentă, privește la el de parcă și-ar fi pierdut simțul realității. Când își va pleca ochii, parafrazează-i întrebarea (murphysm).

121. Dacă vreun om arată, prin purtarea lui, ca spiritul dreptății îi este străin, nu îi încredința nici o lescaie fără garanția potrivită (german).

122. Dacă vă bateți copilul, aceasta reprezintă pentru el în orice caz o tragedie, o tragedie a durerii și a înjosirii sau o tragedie a unei sensibilități tocite și a unei răbdări de copil asuprit (rusesc).

123. Dacă vei fi harnic la învățat, vei fi de multe știutor (grecesc).

124. Dacă vei pricepe că bătrânețea se hrăneste din înțelepciune, te vei strădui în anii tinereții ca anii bătrâneții să nu ducă lipsă de hrană (italian).

125. Dacă veți cere înapoi banii împrumutați, veți constata adesea că bunătatea voastră a făcut dintr-un prieten un dușman (grecesc).

126. Dacă vezi un șarpe nu te mai întreba de unde vine (englez).

127. Dacă voiți să vi se păstreze secretul, păstrați-l voi înșivă (latin).

128. Dacă vrei ca treaba să se facă, du-te, dacă vrei să nu se facă, trimite (francez).

129. Dacă vrei cercei mai buni să nu-ți pierzi urechile (roman).

130. Dacă vrei cinste, poartă-te cinstit (albanez).

131. Dacă vrei să fii acceptat, acceptă (englez).

132. Dacă vrei să fii fericit trăiește departe de oamenii răi (turcesc).

133. Dacă vrei să fii iubit, iubește (latin).

134. Dacă vrei să iei, obișnuiește-te să dai (turcesc).

135. Dacă vrei să se creadă bine despre tine, n-o spune chiar tu (francez).

136. Dacă vrei să știi adevărul trebuie să începi cu tine (japonez).

137. Dacă vrei să știi ce se discută despre tine, supără-l pe vecin (ceh).

138. Dacă vrei să treci drept un om de caracter și curaj în ochii altora, ajunge să nu faci concesii în lucrurile mici, zilnice (roman).

139. Dacă vrei un sfat bun, consultă un om bătrân (englez).

140. Dacă vreți ca lumea să vă vorbească de bine, nu vorbiți voi înșivă de voi (francez).

141. Dacă-mi ascund secretul, el e prizonierul meu, dacă-l las să scape, eu sunt prizonierul său (german).

142. Dă-i de lucru leneșului și vei primi sfaturi (turcesc).

143. Dă-mi un prieten de lacrimi, eu voi găsi singur un prieten de beție (iugoslav).

144. Dar ce e omul oare decât o nesfârșită silință spre mai bine? (roman).

145. Dar din dar se face raiul (roman).

146. Dar mic, bucurie mare (grecesc).

147. Dar tinerețea ne-nțeleaptă poveți n-asculta și vremi n-așteaptă (roman).

148. Dărnicia stă nu în a da întotdeauna ci în a da cui trebuie (francez).

149. Darnicul și cel cu suflet nobil va da de dragul frumosului moral și al binelui și într-un mod potrivit; el va da, deci, cui trebuie și atâta cât trebuie (grecesc).

150. Dăruiește semenilor tăi măcar zâmbetul de toate zilele, și inima ta se va încălzi (roman).

151. Darul cel târziu este bătaie de joc (francez) - Nu știe să dea cel care dă cu întârziere (italian) - Cine nu dă la timp să nu aștepte mulțumiri (german) - Un dar care se lasă prea mult așteptat, când sosește e stricat (scandinav).

152. Darul dat la vremea lui este dar îndoit (grecesc) - Cine dă la timp își dublează darul (englez).

153. Darul este și mai plăcut dacă este însoțit de un zâmbet (indian).

154. Darul mic se duce unde se speră unul mare (rusesc).

155. Darul nu după mărime, ci după dragoste se prețuiește (roman).

156. Darul nu se refuza (grecesc).

157. Darul omului viclean are ceva din stăpânul său (englez).

158. Darul orbește și pe cel cu patru ochi (roman).

159. Darurile cuceresc și șacalii și oamenii și zeii (grecesc) - Darurile trezesc pe dată încredere și dușmanul devine deodată prieten (indian).

160. Darurile dușmanilor nu sunt daruri (latin) - Darurile de la dușmani sunt periculoase (englez).

161. Darurile intră oriunde fără să deranjeze (englez).

162. Darurile neașteptate sunt cele mai plăcute (italian).

163. Datoria cât de îndată să te silești s-ă plătești că de zabovești și pe altul păgubești, și ție nimic folosești (roman).

164. Datoria celor mari, a ocroti pe cei mici (japonez).

165. Datoria ciobanului este să își tundă oile, nu să le jupoaie (grecesc).

166. Datoria cuprinde viața întreagă a omului; ea începe acasă o dată cu îndatoririle copiilor față de părinți și ale părinților față de copii. Urmează apoi datoriile soților între ei, și așa mai departe (englez).

167. Datoria este necesitatea de a săvârși o faptă din respect pentru legea morala (german).

168. Datoria este singurul adevăr (englez).

169. Datoria și slujba de a o plini nu lăsa pe mâine (roman).

170. De aceea suntem prieteni, ca să ne ajutăm și să ne fim de folos unul altuia (roman).

171. De ai făgăaduit odată, păzește-ți făgăduința, ca să nu fii mincinos (roman).

172. De ar fi la o mie de sfaturi și un singur ajutor, lumea ar fi plină de fericiți (roman).

173. De beție se păzește orice om cuviincios și bine-crescut, pentru că, după unii, dacă mânia e vecină cu nebunia, apoi beția locuiește cu aceasta din urmă în aceeași casă (grecesc).

174. De bun simț toată lumea are nevoie, puțini îl au și fiecare crede că-l are (englez).

175. De bună seamă, a fi lăudăros înseamnă a face caz de calități inexistente (grecesc).

176. De ce te plângi de dușmani? Pot să-ți fie prieteni niște oameni cărora o natură ca a ta le este în ascunsul inimii lor o veșnică mustrare? (german).

177. De cele bune tare să te ții, că drumul spre cele rele alunecos se vede (roman).

178. De cele mai multe ori vor fi lăudați străinii (roman).

179. De clevetire să te ferești, pentru că e cea mai spurcată faptă (roman).

180. De cinstea omului nicicum să te atingi, pentru că cinstea e mai scumpă decât viața (arab).

181. De cioban depinde dacă cea mai bună lână rămâne printre spini (roman).

182. De două ori bun înseamnă odată prost (francez).

183. De două ori învinge cel care pe el însuși se învinge (latin).

184. De două ori mai plăcut este darul oferit fără a fi cerut (latin).

185. De dragostea răilor și de ura oamenilor buni, să fugi (grecesc).

186. De drumețul care cântă să nu te temi (roman).

187. De faci astăzi cuiva bine, mâine de la altu-ți vine (roman).

188. De faci bine, nu trâmbița în lume (roman).

189. De foame puțini oameni au murit, de multă mâncare nenumărați (spaniol).

190. De gusturi și de culori nu se discută (latin) - Gusturile nu se discută (latin).

191. De gura lumii să nu-ți pese, căci nu-i în puterea ta s-o oprești (grecesc).

192. De hoțul din casă nu te poți păzi niciodată (roman).

193. De împreunarea, însoțirea, prieteșugul și năravul celor ce cu cuvinte spurcate scârnăvesc urechile, să fugi (roman).

194. De îndată ce vezi urechile lupului, să te aștepți și la coada lui (latin).

195. De la adevăr la minciună nu este decât un lat de palmă (roman).

196. De la cel bogat să-ți iei ceea ce îți trebuie și de la bătrân sfaturi (spaniol).

197. De la cine nu te-aștepți, acela te vinde; de la cine te-aștepți, te-nvinge (roman).

198. De la mumă spunzură cele dintâi năravuri ale copiilor (roman).

199. De la omul bun niciodată nu vezi rele (albanez).

200. De la un pom strâmb nu poți avea decât o umbră strâmbă (japonez).

201. De la vorba bună treci la fapta bună și în curând vei ajunge să auzi bine de tine (grecesc).

202. De la vrăjmașii tăi poți afla năravurile tale, că prietenii le ascund; de aceea, ca să le afli vorbește și cu dușmanii tăi (arab).

203. De mi s-ar da înțelepciunea, cu condiția s-o țin ascunsă și să n-o vestesc altora, aș respinge-o (latin).

204. De nebun și de muierea rea tot înțeleptul se dă în lături (roman).

205. De nu va fi cineva supus și respectuos față de părintii săi, niciodată nu va fi blând și îngăduitor față de alți oameni (evrit).

206. De obicei nu lăudăm decât pentru a fi și noi lăudați (francez) - De obicei lăudăm din toata inima pe cei care ne admiră (roman).

207. De obicei vorbim de rău mai mult din vanitate, decât din răutate (francez).

208. De omul bătrân să nu râzi, căci ai să ajungi ca el (roman).

209. De omul bun și de vremea bună nu se saturi niciodată (roman).

210. De omul rău și diavolul se ferește (albanez) - De oameni răi fugi ca dracul de tămâie (roman) - Pe omul rău nici dracul nu-l vrea (sârbesc) - De omul rău să te ferești ca de un câine turbat (englez).

211. De omul viclean și de cel fățarnic, să te ferești mai mult decât de șarpele cel înveninat (roman).

212. De omul viteaz și moartea face haz (roman).

213. De sfadă, unde vezi, curând să te depărtezi (roman).

214. De ți se dă prilej să ajuți și să faci bine vrăjmașului tău, fă-i, și-i ajută, că aceasta este faptă de minte vitează și mult face să judece alții de tine (roman).

215. De umbra unui nor, de prietenia unui ticălos, de bucate și de femei nu te poți folosi decât pentru scurt timp; tot astfel de tinerețe și de avere (indian).

216. De unde muncești, de acolo trebuie să mănânci (roman).

217. De vrei să ai copil deprinde-l la muncă și înfrânare, iar nu la moliciune, desfătări și lenevie (roman).

218. De vrei să auzi bine de tine, învață-te a vorbi bine de alții (roman).

219. De vrei să știi cum e oarecine, nu întreba departe, ci numai caută cum trăiește cu vecinii săi (roman).

220. De-abia atunci prețuiești o prietenie despărțită prin ură, când se reîntoarce pocăită, după o vreme îndelungată (roman).

221. De-ai fi limpede ca gheața și curat ca zăpada, și tot nu vei scăpa de calomnie (englez).

222. De-am fi putut fi de două ori tineri și de două ori bătrâni, multe netrebnicii am fi îndreptat pe lume (roman).

223. Decât în iad singur, mai bine în rai, dar cu prieteni (albanez).

224. Decât să porți un om cu vorba, spune-i mai bine că nu se poate (roman).

225. Defăimarea are nevoie de un singur cuvânt, iar îndreptarea ei cere mii și sute de cuvinte (roman).

226. Defectele altora îl învață pe înțelept să-și îndrepte pe ale sale (latin).

227. Defectele altora le avem în ochi, ale noastre sunt în spatele nostru (latin) - Defectele noastre le punem în traista desagilor din spate, iar pe ale altora în traista din față (francez).

228. Defectele altora să nu le buciumăm, Când noi pe-ale noastre nu știm să le-ndreptăm, întâi să scoatem bârna ce-n ochii noștri-avem, Și-apoi paiul ce-n ochii vecinului avem (roman).

229. Defectele sunt mari unde dragostea e mică (englez).

230. Definim rușinea ca teama de ocară, și ea se manifestă asemănător cu teama de ceva grozav; cine se rușinează roșește (grecesc).

231. Degrab să asculți, târziu să grăiești și la mânie cu totul să zăbovești (roman).

232. Demnitatea celui care muncește nu stă în grandomanie și ușurință, ci în tăria lui de voință și în calitatea a ceea ce iese din mâinile lui (german).

233. Demnitatea este cea care-l înalță cel mai mult pe om, cea care-i înnobilează acțiunile și toate năzuințele (german).

234. Deoarece deprinderea este principalul diriguitor al vieții omului, trebuie ca oamenii să caute pe toate căile să dobândească deprinderi bune (englez).

235. Departe de batjocuri să stai ca să nu te molipsești (roman).

236. Departe de tine dragostea cea desfrânată, că cinstea ți-o ridică, mintea ți-o întunecă și pe tine jos te-aruncă (roman).

237. Depinde de noi săa fim politicoși și îndatoritori, pentru aceasta nu este nevoie de nici un ban. Bunele maniere sunt podoaba faptei (englez)

238. Deprinde-te, cu prilejul fiecărei fapte a altuia, pe cât cu putință, să-ți răspunzi la întrebarea: ce scop urmărește acesta cu fapta sa? Însă fă începutul cu tine însuți, examinează-te înainte de toate pe tine însuți (latin).

239. Deprinde-te a asculta cu atenție pe oricine și a te pune pe cât poți de mult în sufletul celui cu care stai de vorbă (latin).

240. Deprinde-te să te rușinezi de tine însuți mai mult decât de alții (grecesc).

241. Deprinderea cere îndelungată vreme și de-aceea nărav se înțelege (roman) - Deprinderea este a doua natură (grecesc).

242. Deprinderea de a te înfrâna trebuie dobândită din vreme, căci aceasta este adevărata temelie a viitoarei fericiri și a iscusinței ce trebuie sădita în mintea copiilor cât mai devreme (englez).

243. Deprinderea din muncă se dobândește (roman).

244. Deprinderea din tinerețe rămâne și la bătrânețe (roman) - De bună seamă, deprinderea cea mai desăvârșită este aceea care începe a se forma în anii tineri; aceasta numim noi educație, ea nu este, în adevăr, decât o deprindere timpurie (englez).

245. Deprinderea din toate zilele nu numai pe oameni la minte îi coace, ce și pe dobitoace omenite și mai cunoscătoare le întoarce (roman).

246. Deprinderea fire se face; departe de cele rele, ca să nu te deprinzi cu ele (roman).

247. Deprinderea te învață cu mult mai lesne, decât a dascălului povață (roman) - Deprinderea, de multe ori, întrece orice știință (englez).

248. Deprinderile o dată înrădăcinate, vor lucra de la sine, ușor și spontan, fără ajutorul memoriei (roman) - Deprinderile acționează mai statornic și cu mai mare ușurință decât rațiunea (englez).

249. Deschideți-vă casa amicilor intimi, singuri, cu o valoare morală perfectă, și n-o deschideți decât lor (francez)

250. Descoperirea unei erori într-un program de calcul se face abia după ce programul a fost folosit câteva luni de zile (murphysm).

251. Deși binele este același pentru individ și pentru comunitate totuși lucru mai mare și mai perfect trebuie să fie binele societății (grecesc).

252. Deși sunt critic aspru și-ndrept ce se cuvine, înclin să cert pe alții, decât să fac mai bine (francez).

253. Deși tăcerea între toți iubitorii înțelepciunii lăudată ieste, însă la vreme de treabă icoana neștiinței arată (roman).

254. Despre cele rele să ne ferim și să le socotim, iar despre cele bune să le urmăm și să le învățăm (roman).

255. Despre fiecare se crede că este bun până la proba contrarie (latin).

256. Despre tine însuți nu trebuie să vorbești decât rareori și cu cuvinte bine potrivite/ cântărite (roman)

257. Destinul fiecăruia este format de caracterul său (latin).

258. Destul de greu e când părinții nu știu să-și judece copiii. Dar vai de copiii care se fac judecătorii părinților (roman).

259. Destul este tot așa de bun ca și un ospăț (englez).

260. Diamantele au prețul lor dar un sfat bun nu (spaniol).

261. Diavolului trebuie să-i răspunzi în limba sa (indian).

262. Din aceeași floare șarpele extrage veninul și albina mierea (armean).

263. Din dragoste se naște orice facere de bine (roman).

264. Din fața omului beat să te dai la o parte (roman).

265. Din fire muritorilor le este dat ca binele prea lesne să fie uitat și răul anevoie să uite (roman).

266. Din glumă ajungi la ceartă (roman).

267. Din gura copiilor iese adevărul (latin).

268. Din când în când să treci pe la vecini ca să îți afli defectele (roman).

269. Din casa avarului nici popa nu iese cu firimituri în barbă (roman).

270. Din cauza greșelilor comise de copii, reproșurile și mustrările devin uneori inevitabile; nu este de ajuns însă ca acestea să fie făcute pe un ton sobru, grav și fără patimă, ci mai trebuie să fie făcute și în cea mai strictă intimitate, când nu este nimeni de față (englez).

271. Din cauza lăcomiei sunt multe morminte pline, dar din cauza mizeriei sunt și mai multe (spaniol).

272. Din cea mai fragedă vârstă, copiii trebuie obișnuiți cu ora precisă și cu limite precise de conduită (rusesc).

273. Din doi care privesc, unul devine jucător (francez).

274. Din gura copiilor iese adevărul (grecesc).

275. Din lene ajungi golan, din purtare grosolan (roman).

276. Din pricina întovărășirii cu cei răi se strică și cei buni (indian).

277. Din pricina pasiunilor care-i distrează, tinerii se împacă mai bine cu singurătatea decât cu bătrânii (francez).

278. Din răbdare naște pacea fără de preț, care este și fericirea pământului. Cine nu e răbdător din fire să se retragă în el însuși, dacă, firește, se poate răbda cel puțin pe sine însuși (roman).

279. Din toate greșelile noastre cea mai urâtă și cea mai cumplită este lenea (japonez).

280. Din vanitate sau din bunacuviință, facem aceleași lucruri și cu aceleași speranțe cum le-am face dintr-o înclinare firească sau din datorie (francez).

281. Din vorbă în vorbă adevărul va ieși la iveală (latin).

282. Din vorbă se face faptă și din faptă vorba (roman).

283. Din zece persoane care vorbesc de noi, nouă vorbesc de rău, iar singura care ne vorbește de bine o spune adesea rău (francez).

284. Dintre toate bunurile pe care le pregătește înțelepciunea, ca să ne asigurăm fericirea de-a lungul întregii vieți, cu mult mai important este dobândirea prieteniei (grecesc).

285. Dintre toate comorile, pe care părinții le pot lăsa copiilor, nu e nici una mai de preț ca un frate: e un prieten dat de natură, un prieten căruia nimeni nu-i poate ține locul și pe care, odată pierdut, nimeni nu-l poate înlocui (latin).

286. Dintre toate defectele, acela asupra căruia ne înțelegem mai ușor e lenea (francez).

287. Dintre toate ființele cea mai necesară omului este omul (german).

288. Dintre toate jignirile, batjocura este care se iartă mai puțin; ea este graiul disprețului (francez).

289. Dintre toate mijloacele folosite pentru instrucția copiilor și formarea bunelor maniere, cel mai simplu, cel mai ușor și mai eficace este acela de a le pune în fața ochilor exemplele acțiunilor pe care doriți ca ei să le execute sau să le evite (german).

290. Dintre toate viciile, minciuna este cel mai josnic (german).

291. Dintre toate zilele, pierdută este aceea în care n-ai râs (englez).

292. Diplomat este acela care-și amintește de ziua de naștere a unei femei și uita de vârsta ei (englez).

293. Disciplina morală și exercițiul au o covârșitoare influență și asupra formării caracterului. Fără ele nu există în conduita omului nici sistem, nici ordine (englez).

294. Disciplina și autocontrolul sunt începuturile înțelepciunii practice (englez).

295. Discuta ca și cum ai încerca să te asiguri pe tine încă odată că ai dreptate (grecesc).

296. Discutând prea mult se pierde adevărul (latin).

297. Discuția este ciurul adevărului (italian) - Din discuție iese lumina (francez).

298. Discreția izvorăște dintr-o puternică stăpânire de sine și a te învinge în această privință este un  adevărat triumf (roman).

299. Displace de bună seamă, când vorbești prea mult timp și prea des despre același lucru și când cauți să îndrepți conversația asupra subiectelor cu privire la care te crezi mai cunoscător decât ceilalți. Trebuie să intri în orice subiect ce le este plăcut celor din jur, să te oprești cât vor ei și să te îndepărtezi de orice nu le convine (francez).

300. Disprețuiește pe cei care umblă mereu a se îmbogăți, dar nu știu cum să-și întrebuințeze avutul (grecesc).

301. Disprețul față de un bun renume se numește nerușinare (englez).

302. Disprețul pentru renume generează disprețul pentru virtute (englez).

303. Disprețul pornește din cap, ura din inimă; una exclude pe cealaltă (german).

304. Disprețul și împăunarea în societate atrag după ele tocmai contrariul efectului căutat, dacă umbli să te impui stimei celorlalți (roman).

305. Disprețul șterge insulta mai repede decât răzbunarea (englez) - Disprețul este forma cea mai fină a răzbunării (roman).

306. Disprețul trebuie să fie cel mai tăcut sentiment al nostru (spaniol).

307. Dobânda împrumuturilor sufletești trebuie să fie recunoștința (roman).

308. Doi convorbitori să-și măsoare cuvântul cu o potrivită armonie, căci ridicarea glasului este cel mai nebunesc lucru (bizantin).

309. Dorința de a merita laudele ce ni se aduc ne întărește virtutea, iar acelea care se aduc spiritului, valorii și frumuseții, contribuie să le mărească (roman).

310. Două lucruri trebuie să învețe experiența: primul, ceea ce trebuie să îndrepteze; al doilea, ceea ce nu trebuie să îndrepteze de loc (francez).

311. Dragostea, dreptatea, cinstea și cugetul cel bun, sunt cele mai mari datorii (roman).

312. Dragostea aduce dragoste și cruzimea dispreț (italian).

313. Dragostea conjugală crează specia umană, dragostea de aproapele o face mai bună, însă dragostea desfrânată o corupe și o înjosește (englez).

314. Dragostea cumpărată pre bani sau pre mâncări și băuturi în sfârșitul acelora și ea se sfărșește. Iară dragostea din suflet adevărată în sărăcie și în foamete slujba vredniciei își arată (roman).

315. Dragostea divulgată rareori durează (latin) - Dragostea este ca parfumul: dacă este închis se păstrează, dacă este vânturat se evaporă (francez).

316. Dragostea este un egoism în doi (francez).

317. Dragostea, firește, pace între oameni voiește, și pacea între oameni cea mai mare fericire se socotește (roman).

318. Dragostea îndelung rabdă, este bună, dragostea nu pizmuiește, dragostea nu se îngâmfă, nu se semețește, nu se poartă cu necuviință, nu caută ale sale, nu se întărâtă, nu gândește rău, nu se bucură de nedreptate, dar se bucură de adevăr; toate le îndură, toate le crede, toate le nădăjduiește, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată (grecesc).

319. Dragostea nu ia în seamă nici neamul, nici cinstea, nici sclavia (italian).

320. Dragostea nu mai cunoaște măsura (italian).

321. Dragostea nu numai prin cuvinte, ci mai mult prin fapte să ți-o arăți, frate (roman).

322. Dragostea nu poate dura și nici trăi, dacă nu se află într-o inimă sinceră și deschisă (francez).

323. Dragostea nu se face cu sila (latin) - Dragoste cu de-a sila nu se poate (roman).

324. Dragostea sau ura schimbă dreptatea (francez).

325. Dragostea și ambiția nu admit tovărășie (englez) - Ambiția nu este un tratament pentru dragoste (englez).

326. Dragostea și prietenia se exclud una pe alta (francez).

327. Dragostea și timiditatea nu se potrivesc (francez).

328. Dragostea supune totul mai puțin sufletul celui viclean (francez).

329. Dragostea vrea credință și credința fermitate (francez).

330. Drept om cumsecade e socotit numai cel ce-n toate împrejurările își dă silința să le facă cât se poate de plăcută viața celor ce trăiesc împreună cu dânsul (spaniol).

331. Dreptate, adică să învețe (copiii) a nu se atinge de lucruri străine, a nu le lua, a nu le fura, nici a le dosi sau a face pagubă din ciudă (rusesc).

332. Dreptate, către altul când o vei păzi, se înțelege dreptate, iar nu numai către tine (roman).

333. Dreptatea alungă egoismul, asuprirea și cruzimea (englez).

334. Dreptatea are lege, ca nicicum hatâr, nici altuia să facem nici de la altul să așteptăm (roman).

335. Dreptatea cu pacea când se îmbrățișează fericirea ne înconjoară (roman).

336. Dreptatea cuprinde în ea însăși toate virtuțile și acela este bun, care este drept (grecesc).

337. Dreptatea e o continuă luptă (grecesc).

338. Dreptatea e virtutea perfectă, deoarece posesorul ei poate cultiva virtutea și față de alții, nu numai către sine însuși (grecesc).

339. Dreptatea este adevărul în faptă (francez).

340. Dreptatea este omenească, cu totul omenească, nimic decât omenească (german).

341. Dreptatea excesivă devine cea mai mare nedreptate (latin).

342. Dreptatea fără forță este neputincioasă, forța fără dreptate este tiranie (francez).

343. Dreptatea iese, ca untdelemnul, deasupra apei (roman).

344. Dreptatea îndurare sau milă nicicum nu are (roman) - Dreptatea nu ascultă nici la lacrimi, nici la daruri (roman).

345. Dreptatea înseamnă îndeplinirea obligațiilor (japonez).

346. Dreptatea legală nu este numai o simplă parte a virtuții, ci este virtutea întreagă, iar nedreptatea, care-i este opusă, nu este o parte a răutății, ci răutatea întreagă (grecesc).

347. Dreptatea niciodată nu piere (roman) - Dreptatea nu piere, ea va reînvia (roman).

348. Dreptatea se închipuiește fără ochi și fără mâini, că nici în obraz nu se uita, nici mită primește (francez).

349. Dreptul e treaba celor mai mari în putere. Cei mai slabi trebuie să și-l arate pe-ncetul. Furnica nu răstoarnă muntele, dar îl poate muta din loc: încet însă, încet, bucățică după bucățică (roman).

350. Dreptul tău să ți-l păzești, și îndatorirea să ți-o împlinești (roman).

351. Drogurile sunt acele substanțe, care injectate la șobolani, conduc la noi rapoarte științifice (murphysm).

352. Drumul spre iad este pavat cu bune intenții (roman) - Infernul este pavat cu bune intenții (francez).

353. Drumul virtuții este unul singur, cele ale viciilor sunt fără număr (italian).

354. Du-te leneșule, la furnică și vezi munca ei și prinde minte (evrit).

355. Du-ți mâna repede la pălărie și încet la buzunar (belgian).

356. Dulceața căsătoriei este să îți vezi copiii împrejurul mesei tale (roman).

357. După al locului obicei, Să te porți în orice bordei (roman).

358. După ce a trecut căldura nu își mai amintește de umbră (japonez).

359. După ce ai băut întorci spatele izvorului (englez) - Serviciile făcute sunt repede uitate (englez).

360. După cum cel ce are haine murdare se așează oriunde, tot așa celui cu purtare șovăielnică nu-i mai pasă de ceea ce a rămas bun în el (indian).

361. După cum obișnuințele trupului sunt produse prin acte exterioare, tot asemenea cele ale duhului sunt ieșite prin punerea în faptă a hotărârilor interioare, adică prin realizarea practică a principiilor de ascultare, de dreptate și de caritate (englez).

362. După laudele ce-ți fac, să te silești să le împlinești, ca să le arăți pe adevărate (roman).

363. După ce adaugi două săptămâni la termenul de predare ale unui proiect, datorită unor întârzieri neprevăzute, mai adaugă încă două luni pentru întârzierile neprevăzute care nu pot fi prevăzute (murphysm) - Dacă există o cale de întârziere a unei decizii importante, un bun manager o va găsi (murphysm).

364. După ce ai sărăcit te părăsesc toți prietenii care te iubeau fiindcă erai bogat (roman).

365. După ce au fost desfăcute toate șuruburile de la componenta care trebuia reparată se va constata că s-a greșit componenta (murphysm).

366. După ce lucrurile s-au înrăutățit suficient de mult, ciclul se repetă (murphysm).

367. După ce moare crocodilul, toți proștii din vecinătate se aruncă în apa (madagascar).

368. După ce toate piesele unui mecanism au fost asamblate, posibilitatea de a mai rămâne piese este direct proporțională cu numărul  pieselor care compun acel mecanism (murphysm).

369. După ce-ți degeră urechile degeaba-ți mai pui căciulă (roman) - Pocăința vine prea târziu, când totul este pierdut (englez).

370. După cercetări de laborator, atente și migăloase, ți se va spune că ai primit o probă de analiză greșită (murphysm).

371. După modă la port, iar nu și la năravuri (roman).

372. După poame se cunoaște pomul și după fapte, omul (roman).

373. După răzbunare ura trece la celălalt (roman).

374. După trei zile peștele și oaspetele se împut (latin) - După trei zile oaspeții se pun la râșniță (roman).

375. Durata unei căsnicii este invers proporțională cu durata petrecerii de nuntă (murphysm).

376. Durata unei ședințe crește cu pătratul numărului de participanți (murphysm).

377. Durata unui minut depinde de poziția ta față de ușa de la baie (murphysm).

378. Dușmănia față de rude este cu mult mai neplăcută decât cea față de străini (grecesc).

Dorin, Merticaru