Distracție
- Proverbe și citate
celebre
- Litera C (781)
Proverbe
și citate celebre
1. Ca cel ce
prinde un câine de urechi, așa este cel ce se vâră într-o ceartă,
în care nu este amestecat (evrit).
2. Ca iadul de grozavă-i gelozia (evrit).
3. Că mă disprețuiește cineva? E treaba lui. Datoria mea este doar să nu fac ori să zic ceva, ce merită dispreț (roman).
4. Ca să cunoști un om trebuie să fi mâncat o baniță de sare cu el (francez).
5. Ca să definim amabilitatea, am putea spune că este un fel de a te purta, care urmărește desfătarea, fără să aibă în vedere un interes personal. Nici o îndoială că se poate numi amabil acela care, văzându-te, te salută de la distanță, te numește om minunat, manifestă pentru tine o admirație profundă, îți strânge mâna cu căldura (grecesc).
6. Ca să fie cineva virtuos, trebuie să fie educat și obișnuit apoi să trăiască pentru străduințe nobile (grecesc).
7. Ca să fii iubit trebuie să te arăți vrednic de a fi iubit. Mijloacele stau în vrednicia ta (roman) - Cu vorba și cu fapta să faci să te iubească, că într-alt chip își întoarce fața de la tine (grecesc).
8. Ca să poți îndrepta greșelile altora, trebuie tu să fii curat de orice greșeală (roman).
9. Ca să te socotești între fericiți, să păzești la toate o măsură dreaptă, și de muncă niciodată să te lași (roman).
10. Ca să-ți fie muierea ta cinstită, trebuie și tu mai mult s-o cinstești (roman).
11. Ca să-ți fie noaptea ușoară, să-ți fie cina scurtă (latin) - Mâncare mai puțină seara, face viața lungă (german).
12. Ca să te deprinzi la orice trebuie, să muncești continuu (roman).
13. Ca și trăznetul, critica nu nimerește decât înălțimile (roman).
14. Căile celor ce șed fără lucru sunt acoperite de spini (roman).
15. Câinele flămând nu se teme de bătaie (francez).
16. Câinele sfios nu se îngrașă niciodată (englez).
17. Câinii au dinți în orice țară (olandez).
18. Călcarea de jurământ este cea mai mare necinste, cea mai mare nelegiuire dar și cea mai primejdioasă îndrăzneală (roman).
19. Calea binelui e simplă, a strâmbătății e întortocheată și are oricâte cotituri vrei (latin).
20. Calea de mijloc e cea mai bună (grecesc) - Virtutea stă la mijloc (grecesc).
21. Calitățile nu cad din cer, trebuie să ți le însușești (indian).
22. Calomnia aruncă cu pietre în ea însăși (englez).
23. Calomnia e un naufragiu într-o furtună fără ploaie (englez).
24. Calomnia este o minciună răuvoitoare (latin).
25. Calomniatorilor le e deschisă oriunde posibilitatea de a calomnia (latin).
26. Calomniatorul se coboară pe toată lungimea minciunii sale (roman).
27. Calomniază cu îndrăzneală, până la urmă tot rămâne ceva (grecesc) - Aruncă noroi pe zid, până la urmă va lăsa totuși urme (arab) - O piatră pe care fiecare scuipă, până la urmă va fi udată (danez).
28. Calomniile trebuie primite cu o liniște mai mare ca a pietrelor (grecesc).
29. Calul bun se cunoaște și sub șa proastă (albanez).
30. Calul bun câștigă fânul, calul rău pintenul (armean).
31. Calul care aleargă nu are nevoie de pinteni (latin).
32. Calul de dar nu se caută la dinți (grecesc).
33. Calului care nu face nimic i se micșoreaza tainul (francez).
34. Cămașa albă poate ascunde sufletul negru (rusesc).
35. Căminul e un lucru sacru. Nu trebuie să lăsăm să intre în această "sfântă a sfinților", decât pe cei ce sunt demni (englez).
36. Căminul face omul. Educația primită în cămin nu influențeaza numai spiritul și manierele ci și caracterul (roman).
37. Când ai bani gândește-te la ziua când nu-i vei mai avea (japonez).
38. Când ai făcut bine să taci, când ți s-a făcut bine să vorbești (arab).
39. Când arta va reuși să facă pe oameni mai buni, numai atunci vom avea dreptul să vorbim de artă (roman).
40. Când auziți înjurături în gura bărbaților, să nu vă mirați deoarece chiar voi, mamelor, care sunteți mai simțitoare și aveți menirea de a vindeca rănile și de a alina durerile, chiar voi nu v-ați stăpânit îndeajuns limba (roman).
41. Când calul devine îngâmfat să nu uite că orzul îl datorează boului (afgan).
42. Când cele rele făgăduiești nu-ți păzi cuvântul (roman).
43. Când cinstești pe oarecine, peste măsură și cuviință, bătaie de joc și ocară se înțelege (roman).
44. Când copiii sunt lăsați să facă orice, în loc să învețe, ei nu deprind nici cititul, nici muzica, nici gimnastica și nici bunul obicei care păstrează în chipul cel mai desăvârșit virtutea: respectul (grecesc).
45. Când dai să dai cu fața veselă și voioasă (roman).
46. Când dăruiești, darul îndată să-l pui la uitare, iar când ți se dăruiește, să nu-l uiți în veac (roman) - Cine a dat să tacă, cine a primit să vorbească (roman).
47. Când dăruiești ceva, fă așa ca darul să coste cât mai puțin și să prețuiască cât mai mult (roman).
48. Când discuți cu cineva, ia-l sub unul din aceste trei aspecte: ca superior, ca inferior și ca egal cu tine. Este superior? Să-l asculți și să-l urmezi! Este inferior? Să-l înveți! Este egal? Să fii într-un cuvânt cu dânsul. Și așa ai scăpat de gâlceavă (grecesc).
49. Când doi se ceartă, amândoi păgubesc (roman).
50. Când doi se ceartă, al treilea câștigă (roman).
51. Când e frumos afară, i-ați mantaua, când plouă, ia-o dacă vrei (francez).
52. Când este potcovit calul sultanului, cărăbușul va întinde și el lăbuța (turcesc).
53. Când este prost manifestată, virtutea însăși devine viciu (englez).
54. Când ești grăbit, îmbracă-te încet (francez) - Grăbește-te încet (latin) - Cine aleargă mai încet zboară (spaniol).
55. Când ești la masa cuiva, nu uita că, pe lângă punctul de vedere al corpului tău, mai este și respectul pentru gazdă (roman).
56. Când ești poftit la masă, pleacă satul de-acasă (german).
57. Când facem un bine cuiva dintr-o pornire într-adevăr adâncă și curată, nu numai că nu așteptăm recunoștință, dar ne vine parcă să mulțumim noi aceluia, că ne-a primit cu bucurie darul și binele (roman).
58. Când faci un bine, ia aminte pentru cine te ostenești, să nu fie un nemernic și să-ți răsplătească binele cu răul (roman).
59. Când faptul ții, atunci adevărul scrii (roman).
60. Când fierbi de mânie în fața cuiva și te simți pornit spre asprime și violență, nu uita că ești dator a fi blând, și vei scăpa de brutalitate și de căința ce vine pe urma ei (grecesc).
61. Când frații lucrează împreună, munții se schimbă în aur (chinez).
62. Când îi spui un secret prietenului să nu uiți că și el are un prieten (turcesc).
63. Când în mânie te afli stai din orice lucru (roman) - Cel ce lucrează mâniat se aseamănă cu cel ce se îmbarcă pe timp de furtună (englez).
64. Când inima este curată ai și mai mult curaj (persan).
65. Când inimile sunt sincere nu este nevoie de multe cuvinte (englez).
66. Când înțeleptul este cuprins de mânie, încetează a mai fi înțelept (israel).
67. Când înveți pe copil, urmează și tu învățătura ce-i dai, că vorba se uită, iar cu fapta se dedă (roman).
68. Când înveți pe oarecine, trebuie să-i dai și pilda de învățătură cu însăși purtarea ta (roman).
69. Când îți lipsesc mijloacele de a ajuta pe oarecine, răspunde-i la vorbă dulce, că mulțumit se duce (roman).
70. Când la un lucru numai te vei îndeletnici cu stăruire, atunci numai vei izbândi la desăvârșirea lui (roman).
71. Când lansezi săgeata adevărului înmoaie-i vârful în miere (arab).
72. Când lauzi nu dai nimic, recunoști (roman).
73. Când lipsește curajul știința nu dă roade (roman).
74. Când lupul este sfătuit să meargă înaintea oilor, el spune că-l dor picioarele (afganistan).
75. Când macaroanele cad în gură, toți știu să le mănânce (italian).
76. Când mama își hrănește copilul, e bună ca cerul, când copiii își hrănesc părinții, numără fiecare zi (indochina).
77. Când mănânci fructe, gândește-te la cei care au sădit pomii (indochina).
78. Când mândria merge înainte, rușinea abia așteaptă în urmă (roman).
79. Când muierea cu bărbatul nicicum se gâlcevesc, cea mai mare fericire la ei se găsește (roman).
80. Când mulțumești făcătorilor de bine, îndemni pe ceilalți la asemenea faceri de bine (roman).
81. Când mustri pe oarecine, cu dragoste să-l îndemni, iar nu să-l înfrunți (roman).
82. Când nimic muncești, atunci păcătuiești, că la răutăți gândești (roman).
83. Când nu ai cap bun trebuie să ai picioare bune (francez).
84. Când nu poți să caracterizezi pe un om privește-i prietenii (japonez).
85. Când o femeie are darul de a tăcea, însemnează că are calități ce ies din comun (francez).
86. Când o femeie este supărată, sunt destule patru mici sărutări, spre a o liniști (italian).
87. Când patul este îngust nu trebuie să te culci pieziș (spaniol).
88. Când pisica nu-i acasă joacă șoarecii pe masă (roman).
89. Când pe altul lauzi c-o faptă bună, urmează și tu după acea faptă, că asemenea laudă să dobândești și tu (roman).
90. Când porumbelul vizitează des pe corb, penele îi rămân albe, dar inima i se înnegrește (german).
91. Când poți ajuta, ajută tu cât poți, dar ajutor de la altul nicicum tu să aștepți (roman).
93. Când poți să faci bine grăbește-te fiindcă nu ai ocazia asta oricând (arab).
94. Când poți să faci vreun bine, să nu zici: "du-te și vino mâine", că nu știi ce ne aduce ziua de mâine (roman).
95. Când rândunelele pleacă rămân credincioasele vrăbii (olandez).
96. Când rele năravuri vuiesc neîncetat, atunci adevărul nu este ascultat (roman).
97. Când risipește bărbatul, arde casa pe jumătate, când risipește femeia, arde casa toată (roman).
98. Când știi că aripile-ți sunt scurte, nu zbura sus și departe (roman).
99. Când te-ai îmbrăcat în dreptate, nu te mai temi, nicăieri, de nimic (grecesc).
100. Când ți se dăruiește vaca ieși în întâmpinare cu funia (german) - Când ți se dă purcelul sacul să fie pregătit (francez).
101. Când toate păcatele au îmbătrânit, avariția este încă tânără (latin).
102. Când treci prin țara orbilor, închide și tu un ochi (roman) - Când vei fi la Roma să te porți ca romanii (latin).
103. Când uiți de propriile defecte devii mândru (grecesc).
104. Când un copil este la masă cu alții mai mari ca el trebuie să se servească ultimul și după ce a fost invitat (german).
105. Când un om ajunge să mintă, inteligența și talentul îl părăsesc (rusesc).
106. Când urbanitatea sau politețea e împreunată cu cordialitate, se naște acea amabilitate care face o atât de bună impresie asupra fiecărui om la întâia întâlnire (roman).
107. Când unul cu altul bine se ajută, atunci la toți deopotrivă o dreptate se socotește (roman).
108. Când vânătorul se întoarce din pădure cu ciuperci nu îl întreba cum a mers vânătoarea (african).
109. Când vei osteni în orice lucrare; cere ajutor de la cel ce l-ai ajutat (roman).
110. Când vezi pe altul greșind nu te asemăna lui, iar când bine urmând pune-te în locul lui (roman).
111. Când vinul e în om, mintea e în carafă (german) - Cel cuprins de băutură, nu știe ce-i iese din gura (roman).
112. Când vrei să urci într-un copac nu te prinde de ramuri ci de trunchi (albanez) - Ține-te de partea groasă a copacului (olandez).
113. Când zăpada se topește, tot ceea ce se ascunde sub ea iese la iveală (latin) - Nu există secret pe care timpul să nu-l descopere (spaniol).
114. Capul minții e măsură și inima ei cuviința (roman).
115. Caracterul este forța motrice cea mai însemnată a lumii. În întruchiparea sa cea mai nobilă, căci exprimă tot ce este mai bun în om. Omul de caracter este și respectuos (englez).
116. Caracterul este ordinea morală privită prin prisma firii personale. Oamenii de caracter sunt conștiința societății căreia îi aparțin (englez).
117. Caracterul interesează atât pentru a face binele, pentru a deveni virtuoși, cât și pentru a ne croi soarta și fericirea în viață (francez).
118. Caracterul nu e altceva decât conștiința cea mai desăvârșit posibilă a individualității noastre, în slăbiciunile și virtuțile ei (german).
119. Caracterul nu e un dar, ci o sumă de deprinderi tari dobândite prin muncă (roman).
120. Caracterul omului se poate schimba, fiindcă e un complex de stări și deprinderi sufletești care se modifică (roman).
121. Caracterul perfecționează gustul, lărgește sufletul, înalță gândirea, înnobilează simțirea și ridică sentimentul demnității (roman).
122. Caracterul se poate dezvolta numai printr-o participare de mulți ani a individului la viața unui colectiv disciplinat, bine organizat, demn și serios (rusesc).
123. Caracterul va fi ales, dacă și purtarea va fi aleasă (grecesc).
124. Caracterul, iată ce durează, și nu norocul (grecesc).
125. Care-i mai bun și cel mai cuminte, nu vor să se certe-n cuvinte (roman).
126. Cârciuma de lângă drum e ca fata mare care o sărută cine trece (roman).
127. Care sunt cele două lucruri despre care oamenii discută cu cea mai mare plăcere? Păcatul altuia și propria lor biruință (roman).
128. Căruntețile să ți le cinstești cu fapte de căruntețe, iar nu de tinerețe (roman).
129. Casa ce se împarte de stare n-are parte (roman).
130. Casa mincinosului a ars dar nimeni nu l-a crezut (turcesc).
131. Casa omului este și rai și iad (roman).
132. Căsătoria dintre o femeie tânără și un bărbat bătrân dă copii; Căsătoria dintre o femeie bătrână și un bărbat tânăr aduce ceartă (ceh).
133. Căsătoria este ca o cetate asediată; cei din afară vor sa intre, iar cei dinăuntru vor să iasă (arab).
134. Căsătoria unui bărbat tânăr cu o femeie tânără e ca în cer; a unui bărbat tânăr cu o femeie bătrână, iad, a unui bărbat bătrân și o femeie tânără, e pământ (englez).
135. Căsătoria trebuie să se respecte atât timp cât nu este decât un purgator și să se desfacă numai atunci când a devenit un infern (englez).
136. Căsătoriile între persoane de vârstă disproporționată sunt pe cât de monstruoase pe atât de interesate (roman).
137. Câștigul vine cu încetineala celui care sapă pământul cu un ac, risipa merge ca apa care curge prin nisip (chinez).
138. Câștigurile necinstite sunt ca monedele false, nu faci nimic cu ele și încep să se vadă (chinez).
139. Cât de bine să faci, cât de mult să te silești spre folosul altora, nu poți mulțumi pe toți (roman).
140. Cât de blând să fie motanul, tot zgârie când se mânie (roman).
141. Cât de puțin vei da, mult prețuie pentru cel ce n-are (roman).
142. Cât de puțini oameni sunt în stare să asculte cu bunăvoință păreri potrivnice și să răspundă cu delicatețe (german).
143. Cât timp ai sandale în picioare, strivește scaieții și spinii și fă-ți drum (arab).
144. Cățeaua grăbită fată cățeii orbi (latin) - Graba strică treaba (roman).
145. Câteodată căruța poartă bacul, altădată bacul poartă căruța (indian).
146. Caută la alții virtuțile și la tine viciile (englez)
147. Caută nevasta să-ți placă ție, iar nu altora (roman).
148. Cazi întotdeauna în partea în care te apleci (francez).
149. Ce auzi aceea înveți (albanez).
150. Ce dai altora, de multe ori îți dai ție (african).
151. Ce e bun nu se obține ușor (rusesc).
152. Ce e drept nu-i păcat (roman).
153. Ce e frumos la toți place, dar nu știu-n el ce zace (roman) - Ce e frumos poartă și ponos (german).
154. Ce e greu de făcut poate fi făcut repede, dar ce e imposibil cere timp (olandez).
155. Ce e în inima treazului, stă pe limba beatului (roman) - Beția fără măsură dezvăluie secretele (grecesc) - Când intră vinul, iese secretul (francez).
156. Ce e plăcut gâtului, nu ajută mereu stomacului (german).
157. Ce este bunătatea? O frumusețe pe care o percepi direct cu sufletul (roman).
158. Ce este peste tot nu e nicăieri (latin).
159. Ce mai vrei, când ai făcut un bine unui om? Nu-ți este oare de ajuns, că ai săvârșit o faptă potrivită naturii tale, ce mai pretinzi și o altă răsplată? (latin).
160. Ce n-a putut îndrepta adevărul adesea a îndreptat amânarea sau răbdarea (latin).
161. Ce nu e pus bine e ca și aruncat (rusesc).
162. Ce nu face leul face vulpea (italian) - Reușita poate veni mai sigur cu coada vulpii decât cu ghearele leului (scandinav) - Viclenia întrece deseori forța (german) - Dacă n-ajunge pielea de leu ea trebuie înădită cu piele de vulpe (grecesc) - Unde puterea nu ascultă, vulpea ajută (roman).
163. Ce nu poți schimba trebuie să rabzi (german).
164. Ce nu trebuie să știe dușmanul nu spune prietenului (arab).
165. Ce nu vine din inimă nu merge la inimă (german).
166. Ce nu vrei să afle dușmanii tăi să nu spui prietenilor (roman).
167. Ce poți face singur nu aștepta să-ți facă alții (roman).
168. Ce să-i dorești mai rău avarului decât să trăiască mult (latin).
169. Ce se face repede, piere repede (latin) - Repede și bine nu se potrivesc (latin).
170. Ce se însușește prin rău de rău va sfârși (italian).
171. Ce ție nu-ți place altuia nu-i face (roman).
172. Ce va rămâne din trecerea noastră pe pământ, decât puținul bine pe care l-am putut realiza (roman).
173. Ce-i al meu e al meu, ce-i al tău este și al meu (spaniol).
174. Ce-i prea mult e nesănătos (roman).
175. Ce-ți spune oglinda nu-ți va spune un întreg consiliu (englez).
176. Cea mai albă floare are umbra sa (unguresc).
177. Cea mai bună aruncare cu zarurile este aruncarea lor la gunoi (englez).
178. Cea mai bună școală a purtării este, întocmai ca și pentru caracter, familia în care mama este profesoara (englez).
179. Cea mai de seamă consecință a mâniei este căința (roman).
180. Cea mai frumoasa victorie este să-ți învingi inima (francez).
181. Cea mai înaltă înțelepciune, la care poți ajunge, este atunci când ceea ce ai spus se îndeplinește (roman).
182. Cea mai înaltă treaptă a înțelepciunii omenești este de a ști să-ți potrivești caracterul împrejurărilor și să fii liniștit în interior, în ciuda furtunilor exterioare (englez).
183. Cea mai mare binefacere, pe care o poate dărui un om semenilor săi, e aceea de a le face bucurie (roman).
184. Cea mai mare grabă este cauza întârzierii (francez) - Mai mult zăbovești când te pripești, că îndată te poticnești (roman).
185. Cea mai mare insultă pentru un bărbat e să se afle sub stăpânirea unei femei (grecesc).
186. Cea mai mare învățătură, să știe oarecine când să tacă din gură (roman).
187. Cea mai mare parte a curajului care este necesar în lume nu este acela eroic. Curajul poate fi dovedit în viața de toate zilele, întocmai ca și pe câmpul de luptă. Ai spre exemplu mare nevoie de curaj spre a fi cinstit, spre a rezista tentației, spre a spune numai adevărul, spre a fi ceea ce ești, iar nu ceea ce ai vrea să fii, spre a rezista cu propriile-ți mijloace și a nu trăi în sarcina altora (grecesc).
188. Cea mai mare piedică a flecarului este când nimeni nu-l ascultă (roman).
189. Cea mai mare rușine pentru o femeie al său bărbat a-și lăsa și la altul a alerga (roman).
190. Cea mai nobilă răzbunare este să ierți injuriile (spaniol).
191. Cea mai rea împăcare pentru dușman e când te împaci cu păcatele lui (roman).
192. Ceara prea multă a dat foc bisericii (portughez).
193. Ceartă fără femeie nu se poate (albanez).
194. Cearta rudelor trece îndată (arab).
195. Cearta și gâlceava sunt absurde oriunde, dar mai ales la masă nu au ce căuta niciodată. Căci cum să lumineze cel beat pe cel treaz, sau să convingă cel treaz pe cel beat? Și, când înțelegerea este imposibilă, toată munca rămâne penibilă (grecesc).
196. Cearta și părerea de rău sunt surori (roman).
197. Ceea ce a dobândit omul matur prin experiența vieții sale și ce-l face să vadă lumea altfel de cum o vede tânărul și copilul este un fel de simplicitate a bunului-simț (german).
198. Ceea ce este în inima celui treaz este pe limba bețivului (grecesc).
199. Ceea ce este o rușine pentru omul de treabă este o bucurie pentru cel rău (indian).
200. Ceea ce face rău omului, este lăsarea în voia mâniei (roman).
201. Ceea ce merită să fie făcut, trebuie făcut bine (englez).
202. Ceea ce te-ar îmboldi mai mult spre îndeplinirea faptelor bune e încredințarea deplină că cele mai adevărate plăceri ale noastre izvorăsc numai din ele (grecesc).
203. Ceea ce nu oprește legea, oprește buna cuviință (latin).
204. Ceea ce pare glumă, adesea este adevăr (italian).
205. Ceea ce spune toată lumea trebuie să fie adevărat (francez).
206. Cei absenți, totdeauna, n-au dreptate (francez).
207. Cei buni mor dar faptele lor rămân nepieritoare (rusesc).
208. Cei buni se iubesc și se caută între ei (latin).
209. Cei care merită să fie lăudați, suportă mai cu ușurinta să fie criticați (englez).
210. Cei care se iubesc se tachinează (francez).
211. Cei care trăiesc aceeași virtute se iubesc, cei ce au aceeași meserie se invidiază (chinez).
212. Cei ce ascultă plăcerile pântecelui și uită de măsură în mâncare, băutură și dragoste au satisfacții puține și de scurtă durată, exact cât beau și mănâncă, pe câtă vreme relele ce rezultă din ele sunt considerabile (grecesc).
213. Cei ce caută binele nu-l găsesc decât cu greu; răul însă vine și la cei ce nu-l caută (grecesc).
214. Cei ce dușmanii își ajută cumplită soartă au să îndure (grecesc).
215. Cei ce exercită aceeași meserie se invidiază (chinez).
216. Cei ce fură, aceia mai tare se jură (roman).
217. Cei ce nu mustră pe cei ce greșesc vinovați și ei d-aceia se socotesc (roman).
218. Cei ce nu-și cinstesc părinții ajunși către sfârșitul vârstei, nu se bucură de stimă (grecesc).
219. Cei ce se căsătoresc nepotriviți la vârstă nu pe seama lor se căsătoresc, pe seama celor deopotrivă la vârstă (roman).
220. Cei ce se potrivesc se întâlnesc des (roman) - Cine se aseamănă se adună (latin) - Cu cine ai adunare, ca el vei fi (japonez) - Cu lupii înveți să urli (francez) - Dacă te aduni cu cel șchiop, înveți să șchiopătezi (grecesc).
221. Cei cu putere datori sunt să ajute pe cei slabi și fără putere (roman).
222. Cei fricoși n-au ridicat niciodată vreun trofeu (latin).
223. Cei mai buni medici pentru tineret sunt: temperanța, curățenia și munca, izvoarele de sănătate și buna viețuire (englez).
224. Cei mai mari mincinoși sunt acei care nu mai au nici pentru ei adevărul (roman).
225. Cei mai mulți din neștiință greșesc la cele de cuviință (roman).
226. Cei mai mulți dintre cei care au fost de față la ceartă nu întârzie niciodată să ia aceeași atitudine, osândindu-i pe amândoi (francez).
227. Cei mai mulți uită totul, în afară de a fi nerecunoscători (arab).
228. Cei mai puțin plăcuți sunt aceia care batjocoresc (roman).
229. Cei orgolioși urăsc orgoliile altora (englez).
230. Cei prudenți rareori greșesc (chinez).
231. Cei pațiți devin prudenți (spaniol) - O dată îl înșeli pe cel prudent, de două ori pe inocent (spaniol).
232. Cei răi nu sunt toți răi din naștere, ci legând prietenie cu răi, au învățat de la ei lipsa de curaj, ocara și lipsa de măsură (grecesc).
233. Cei șapte ani de-acasă presupun o politețe a familiei și a membrilor ei unul față de celălalt (roman).
234. Cel beat, toată ziua de gâlceava se ține, ori cu cine vine (roman).
235. Cel blând cu animalele, blând și bun rămâne până la bătrânețe, nu numai pentru făpturile necuvântătoare, ci cu mai mult pentru semenii săi (roman).
236. Cel blând nu înclină spre răzbunare, ci mai mult spre iertare (grecesc).
237. Cel bun crede că toți sunt buni (latin).
238. Cel care admiră se folosește și el, căci e îndemnat să imite persoana pe care o admiră (roman).
239. Cel care aduce în dar un măgar așteaptă să primească înapoi o cămilă (arab) - Dă cu o mână și ia cu două (roman).
240. Cel care are avere este mai zgârcit decât cel ce n-are (roman).
241. Cel care are o soție bună este gata oricând să înfrunte greul (francez).
242. Cel care ascultă este aproape totdeauna mai bun decât cel care comandă (german).
243. Cel care compătimește pe altul se gândește la el (englez).
244. Cel care duce un dar pe măgar așteapta un dar pe care să-l ducă pe o cămilă (arab).
245. Cel care înșeală o dată, te nedreptățește, dacă te înșeală și a doua oară o face pe dreptate (danez).
246. Cel care își cară aproapele în spate va primi bice când vrea să se odihnească (sârbesc).
247. Cel care își pierde cinstea nu mai are nimic de pierdut (englez).
248. Cel care s-a deprins să se potrivească cu ușurință și măsura împrejurărilor ajunge să fie foarte plăcut și îndemânatic în legăturile sale cu oamenii (grecesc).
249. Cel care se află, mai presus de ceilalți, într-un post înalt, care îl pune la adăpost de replică, nu trebuie să facă niciodată o glumă usturătoare (francez).
250. Cel care trăiește cinstit nu trebuie să se teamă nici de cer, nici de oameni, nici de propria conștiință (chinez).
251. Cel care vrea să spună adevărul găsește ușile închise (danez).
252. Cel care, prin cuvânt, nu face altceva decât să plictisească pe oameni și să se facă nesuferit e un om părăsit de muze și de orice talent (grecesc).
253. Cel căruia îi permitem mai mult decât se cuvine, vrea mai mult decât îi permitem (latin).
254. Cel căruia îi spui secretul devine stăpân pe libertatea ta (francez) - Cine-și spune secretul altuia devine sclavul acestuia (francez).
255. Cel ce are rânduială, cruță multă osteneală (roman).
256. Cel ce ascultă de sfatul altuia rareori greșește (roman).
257. Cel ce ceartă pe fiul său, folos va avea de la el, și între cei cunoscuți se va lăuda pentru el (arab).
258. Cel ce clevetește și-a pierdut rușinea. Vezi să nu ți-o pierzi și tu (roman).
259. Cel ce de față te laudă și pe din dos te defaimă, urâtă javră se socotește (roman).
260. Cel ce este blând nu umblă să întoarcă rău pentru rău și să-și izbândească strâmbătățile cele făcute sieși (roman).
261. Cel ce făgăduiește și nu îndeplinește vrăjmaș dobândește pe cel ce-i făgăduiește (roman).
262. Cel ce foarte se grăbește și nici un șfaț nu primește, nebun se socotește (roman).
263. Cel ce frica n-are, nici vreo temere mare, aceluia i se cuvine adevărul a spune (german).
264. Cel ce în nimeni nu se încrede, nici în sine însuși nu se mai încrede (roman).
265. Cel ce înșeală se crede isteț, dar n-are nici o cinste (roman).
266. Cel ce întreabă mult, va învăța mult și va face multă plăcere altora, în special, dacă își potrivește întrebările la cunoștințele celor pe care îi întreabă, căci le va da prilej să vorbească după planul lor, iar el va aduna necontenit cunoștințe. Întrebările sale să nu fie supărătoare (englez).
267. Cel ce la nevoi ți-ajută, acela frate și părinte îți este; cinstește-i ca pe niște părinți (roman).
268. Cel ce leu se laudă a fi să fie atent cum latră (arab).
269. Cel ce mult glumește, obraznic se socotește (roman).
270. Cel ce mult muncește, lui i se cuvine cinste și plată bună, ca și altul de la el pilda sa să fie bună (roman).
271. Cel ce nici de frică, nici de sfială, nici de rușine nu se înfrânează, acela ca un leu mai rău se înverșunează (african).
272. Cel ce nu-și înfrânează nici ochii, nici gura, nici pofta, ticălos om se înțelege (roman).
273. Cel ce n-are omenie, om drept nu poate să fie (roman).
274. Cel ce nu are nici o virtute, invidiază totdeauna virtutea altora (englez).
275. Cel ce nu e cumsecade în familia sa nu poate să fie nici în viața publică (roman).
276. Cel ce nu iubește pe nimeni, mi se pare, nu poate fi iubit de nimeni (grecesc).
277. Cel de nu muncește la furtișag gândește, că de aici se hrănește (roman).
278. Cel ce pe cel rău ajută la răutățile lui, acela mai rău se socotește (roman).
279. Cel ce pe cei răi ajută se va căi îndată (grecesc).
280. Cel ce pe hoț primește, și multe lui îi înlesnește, de hoț și el se socotește (roman).
281. Cel ce sapă groapa altuia cădea-va el într-însa (arab).
282. Cel ce se poartă rău cu tatăl său și gonește din casă pe mama sa este fecior aducător de ocară și rușine (evrit).
283. Cel ce se silește cinste dobândește (roman).
284. Cel ce stârnește și iscodește minciuni și amăgește pe alții, acela se face pe sine de ură și de batjocură și bine-l țin alții, că acela este om rău și înșelător și toți oamenii cei buni și de omenie se feresc de acela și de locuire împreună cu el și de prietenia lui (roman).
285. Cel ce știe a se învăța din greșeli străine merită a se înălța (roman).
286. Cel ce te laudă în față și în dos te bârfește nu îți este prieten (latin).
287. Cel ce umblă după dreptate ajunge la viață, iar cel ce fuge după rău, la moarte (evrit).
288. Cel ce urăște mustrarea, niciodată nu se îndreaptă (roman).
289. Cel ce vrea să fie distins, numai când se află în societate, nu poate să-și câștige acea ușurătate în purtarea frumoasă, care este caracteristică omului bine educat (roman).
290. Cel ce vrea să trăiască cu alții înțeleptește, așa că celor mai înțelepți să placă, nu se bleastămă și nu se jură, cum fac cei proști (roman).
291. Cel ce-și bate joc de cel lipsit de minte, întâi el și-a pierdut însăși a lui minte (roman).
292. Cel ce-și stăpânește cuvintele sale are știință și cel ce-și ține cumpătul este un om priceput (evrit).
293. Cel darnic nu este niciodată bogat (rusesc) - Nu dărui aur, dăruiește mângâieri (rusesc).
294. Cel drept nu se poate sătura de dreptate (francez).
295. Cel fără îndrăzneală pururea rămâne în urmă (roman).
296. Cel fără rușine vine, mănâncă și se duce, fără a-ți mulțumi (roman).
297. Cel furios, ca ploaia cea repede, curând îi trece mânia, iar cel tăcut, ca ploaia măruntă, ține mai mult (roman).
298. Cel înțelept ia aminte, ca să nu facă ceva când este înfiebântat de patimi și mai bine până atunci întârzie lucrul, până când se stâmpără tot sângele, care tulbură mintea și împiedecă sfatul (roman).
299. Cel înțelept nici el pre alții laudă, când sunt de față, nici sufere ca pe el să-l laude alții, când este de față (roman).
300. Cel leneș și moleșit pururea ticălos, cel inimos pururea vesel și muncitor, pururea sănătos și îndestulat, alege ce-ți place (roman).
301. Cel mai bun leac contra mâniei este tărăgăneala (latin).
302. Cel mai bun mod de a scăpa de un dușman este de a-ți face un prieten (englez).
303. Cel mai bun vin are drojdia lui (francez).
304. Cel mai îngust este drumul adevărului (italian).
305. Cel mai înțelept dintre doi care se cearta, tace întâi (roman).
306. Cel mai mare dar la un om, să nu fie nicicum, nici fățarnic, nici zavistic (roman).
307. Cel mai mare defect este să te crezi mai mult decât ești sau să te prețuiești mai puțin decât valorezi (german).
308. Cel mai mare dușman al omului este stomacul său (arab).
309. Cel mai primejdios ridicol al bătrânelor persoane care au fost drăguțe este acela de a uita că nu mai sunt ceea ce au fost (roman).
310. Cel mai tare oțet iese din vinul bun (italian).
311. Cel născut din oameni cinstiți este considerat cinstit (latin).
312. Cel necinstit se gândește totdeauna la înșelătorie (spaniol).
313. Cel nenorocit poate fi insultat cu ușurință (latin).
314. Cel obraznic de dinainte-ți ia, fără a cere ceva (roman).
315. Cel mai darnic este întotdeauna și cel mai câștigat și, în plus, se mai alege și cu laude și stimă (englez).
316. Cel pe care surâsul îl înfrumusețează este bun, cel pe care îl desfigurează este rău (unguresc).
317. Cel prea bun este prea ușor de înșelat (latin).
318. Cel rău când este lăudat devine și mai rău (grecesc).
319. Cel rău nu-l suferă pe cel bun (rusesc).
320. Cel semeț calcă orbește în cel mai mare foc (roman).
321. Cel semeț sfârșește în cea mai mare căință (roman).
322. Cel superior răspunde la binefaceri prin binefaceri mai mari (grecesc).
323. Cel tânăr să-i slujească celui bătrân cu puterea, iar cel bătrân să-i plătească cu sfatul (german).
324. Cel târziu la mânie e mai mare decât un viteaz (roman).
325. Cel zgârcit moare cu pâinea în traistă (roman).
326. Cele mai mari dușmănii sunt între rudele apropiate (latin).
327. Cele mai mari greșeli și răutăți din lăcomie de avere și de slavă se nasc pe lume (roman).
328. Cele mai multe virtuți au începuturi amare și urmări dulci și cele mai multe păcate au începuturi dulci și urmări amare (arab).
329. Cele mai triste succese în discuție sunt cele din condescendență (roman).
330. Cele mai vătămătoare rele ale omului sunt bătaia de joc către cei mai mici, nesupunerea către cei mai mari și reaua purtare către cei deopotrivă (roman).
331. Cele rele să le scrii pe apa ce curge, iar facerea de bine în piatră să o sapi (roman) - Dacă ai dat uita, iar dacă ai luat pomenește (roman).
332. Celor ce sunt în dregătorie sau în vrednicie mai mare decât tine, ori în ce chip vei putea, dă-le cinste și așa să nu te slobozi și să te smerești ca o slugă mai mult și mai jos decât este statul tău și dregătoria ta, ca să nu te judece că te lingușești (roman).
333. Celor mai bătrâni decat tine, dă-le cinstea ce li se cuvine (roman).
334. Celui bun îi este propriu de a înfăptui binele (grecesc).
335. Celui care înțelege ușor nu-i trebuie decât o jumătate de cuvânt (englez).
336. Celui care se ocupă cu defăimarea, adesea i se umflă spinarea (roman).
337. Celui care suflă în foc îi sar scânteile în ochi (german).
338. Celui ce se lasă așteptat i se socotesc defectele (francez).
339. Celui ce se ocupa cu defăimarea i se umflă spinarea (roman).
340. Celui ce vrea să facă rău nu îi lipsește decât ocazia (italian).
341. Celui cinstit cuvântul îi este drept jurământ, iar celui necinstit nu-i ajunge spre dovadă mii și sute de jurăminte (roman).
342. Cererea e caldă, mulțumirea rece (roman).
343. Certându-te cu cine are dreptate, poți numai să pari prost sau mișel (roman).
344. Certurile n-ar dura așa de mult timp, dacă nedreptatea n-ar fi numai de o parte (francez).
345. Ceva tot înveți de la orice om, chiar de ar fi să înveți numai cum nu trebuie să vorbești (englez).
346. Cizmarii sunt cei mai prost încălțați (francez) - Calul potcovarului și femeia cizmarului merg desculți (italian).
347. Chelului îi trebuie tichie de mărgăritar (roman).
348. Chiar dacă copoiul tău este blând, nu-l lovi peste rană (englez).
349. Chiar dacă dușmanul tău e un șoarece, păzește-te de el ca de un leu (englez) - Chiar dacă dușmanul tău ar fi o frânghie de nisip, numește-l șarpe (arab) - Dacă ai dușman o furnică, teme-te ca de un elefant (turcesc).
350. Chiar dacă e povățuit de cei buni, omul rău la suflet și cu deprinderi rele nu se face curat, ca și cărbunele, oricât l-ai freca (indian).
351. Chiar dacă ești atotștiutor, situează-te întotdeauna sub cel neștiutor (arab).
352. Chiar dacă ești bogat, dacă nu dai vei fi numit sărac (portughez) - Nu studia de aproape renul dăruit de cel bogat ca să nu descoperi că îi lipsesc coarnele (scandinav).
353. Chiar dacă viclenia întunecă adevărul, ea nu-l poate stinge de tot (spaniol).
354. Chiar haz când vor să facă, prin nesărate glume jignind, și-atrag nerozii necazuri mari în lume (grecesc).
355. Chiar omul cu judecată greșește câteodată (roman) - Cine muncește uneori greșește (englez) - Numai cine nu muncește nu greșește (turcesc).
356. Chiar și în privirile unui om mare se află o virtute (francez).
357. Chiar și moartea aduce omagii vitejiei, moartea poate lua totul cu ea, dar nu poate să ne atingă această virtute (african).
358. Chiar și razele lui Budha sunt pe măsura aurului care i se oferă (japonez).
359. Chibzuința e mai mare ca bogăția (grecesc).
360. Cine a mințit o dată nu se mai crede nici când spune adevărul (roman) - Cine a mințit o dată, și-a mâncat credința toată (roman) - Cine a mințit ieri nu va fi crezut mâine (rusesc) - Cine a mințit odată a doua oară nu află crezământ (roman).
361. Cine a pățit-o se instruiește (grecesc) - Numai pățitul este știutor (roman).
362. Cine a plâns pentru un ac nu va pierde niciodată o vacă (englez).
363. Cine a refuzat să înțeleagă ce i-a spus mama sa, va înțelege ce îi va spune nenorocirea sa (african).
364. Cine a trăit, a citit și a văzut poate spune minciuni și e crezut (italian).
365. Cine aduce mereu câte o roabă, va ridica un munte (persan).
366. Cine ajută curând, dă îndoit (roman).
367. Cine amesteca în lațuri îl mănâncă porcii (roman).
368. Cine are coadă de paie să nu se apropie de foc (italian) - Cine are degete de paie să nu se apropie de foc (german).
369. Cine are destulă răbdare poate ajunge să-și vadă îndeplinite toate dorințele (latin).
370. Cine are limbuția, e mai rea decât beția (roman).
371. Cine are mâna lungă, Pierde și ce are-n pungă (roman).
372. Cine are mintea-ntreagă, în cearta altuia nu se bagă (roman).
373. Cine are mult piper își pune și-n cap (turcesc) - Cine are mult piper pune și-n mămăligă (roman) - Cine are mult piper pune și în legume (latin).
374. Cine ascultă la uși aude defăimarea (roman).
375. Cine are să trăiască între oameni nu trebuie să disprețuiască în mod absolut nici o individualitate (german).
376. Cine are soție bună nu umblă după altele - Cine are pivnița bună acasă nu merge după vin la cârciumă (italian).
377. Cine are un cucui în frunte trebuie să îl mângâie din când în când. - Amintește-ți de defectele tale (arab).
378. Cine are vecini răi ori i-a hrănit ori se laudă singur (englez).
379. Cine bănuiește o soție credincioasă o face să fie falsă (englez) - De crezi că soața îți e necredincioasă o vei împinge spre păcat (roman).
380. Cine bea pân-la-mbătare, Nume bun în lume n-are (roman).
381. Cine bea pe datorie se îmbată de două ori (albanez).
382. Cine cade în noroi, cu cât se zbate mai mult, cu atât se afundă mai repede (italian).
383. Cine calomniază pe altul își arată propriile defecte (persan) - Calomniezi pe alții, te înjosești pe tine (roman).
384. Cine caută femeie fără defect rămâne singur (bulgar) - Cine caută soț fără cusur rămâne singur (roman).
385. Cine caută un prieten fără defecte va rămâne singur (arab).
386. Cine caută primejdia în ea va pieri (latin).
387. Cine ceartă un om beat, ceartă un absent (latin).
388. Cine cere nu piere, dar nici nume bun nu are (roman).
389. Cine cheltuie peste cât câștigă, n-are-n casă mămăligă (roman).
390. Cine cruță pe cei rău vatămă pe cei buni (latin) - Cei buni plătesc adesea pentru cei răi (francez) - Celor buni li se întâmplă adesea rău (francez).
391. Cine cu cine la năravuri se aseamănă, aceia se și iubesc (roman).
392. Cine dă boala altuia nu scapă de dânsa (latin).
393. Cine da din mâini nu se îneacă (roman).
394. Cine dă repede, dă de doua ori (latin).
395. Cine dă săracilor nu va sărăci (latin).
396. Cine dăruiește devine stăpân și cine primește se predă (francez).
397. Cine de glumă nu știe, Nu e om de omenie (roman).
398. Cine defăima pe altul înaintea ta și pe tine o să te defaime înaintea altuia (roman) - Cine bârfește cu tine bârfește și despre tine (englez).
399. Cine deodată multe trepte vrea să sară, piciorul și-l frânge fără nici o greșeală (roman).
400. Cine din copilărie cu cele mai rele năravuri se deprinde, anevoie de ele se mai desprinde (roman).
401. Cine disprețuiește urăște (roman).
402. Cine doarme pe pământ n-are frica de cădere când se întoarce (roman).
403. Cine e cuminte nu îmbrățișează cauza pasiunii, ci pe a dreptății (roman).
404. Cine e curajos e și cinstit (rusesc).
405. Cine e în stare să suporte nenorocirea dă dovadă de curaj (latin).
406. Cine e iute la mânie e la un pas de nebunie (italian).
407. Cine este fals cu o persoană poate fi și cu ceilalți (englez).
408. Cine este pătruns de principiile adevărului, pentru acela chiar maxima cea mai cunoscută și cea mai scurtă este suficientă ca să-l fortifice pentru un fel de viață tihnită și neîngrijorată (latin).
409. Cine este rău cu el însuși nu va fi bun pentru nimeni (englez).
410. Cine este rău și trece drept bun poate face răul și nu e crezut (italian).
411. Cine este refuzat pe loc este mai puțin dezamăgit (latin).
412. Cine face datorii are întotdeauna minciuna în spate (francez).
413. Cine face poate greși, cine nu face greșește întotdeauna (italian).
414. Cine face rău se ferește de lumină (latin); Întunericului nu-i place lumina (rusesc).
415. Cine face totdeauna ce vrea face rar ce trebuie (scandinav).
416. Cine făgăduiește mult îndeplinește puțin (italian) - Cine făgăduiește tot nu făgăduiește nimic (englez).
417. Cine, fără o intenție deosebită, se face mai mare decât este se aseamănă, ce-i drept, cu ceva unui om rău, deoarece nu ar minți cu drag fiind mai mult un om înfumurat și încrezut decât rău (grecesc).
418. Cine fuge de lup întâlnește și lupul și vulpea (italian).
419. Cine fuge repede nu va fugi mult timp (englez) - Graba prostului nu înseamnă viteză (englez).
420. Cine fura azi un ou, mâine va fura un bou (roman) - Cine fură un vițel va fura și un taur (latin) - Cine fură azi un ac mâine fură un gânsac (englez) - Cine fură doar puțin, va fura toate ce-i vin (german) - Fură azi o ceapă și mâine-o iapă (francez) - Cine fura un ou, fura și un bou (spaniol).
421. Cine fură doar odată tot hoț se numește (roman).
422. Cine fură odată e fur totdeauna (roman).
423. Cine glumește trebuie să știe și de glumă (german).
424. Cine gluma își stăpânește viața și-o scapă (albanez).
425. Cine i-a mulțumit pe toți a murit înainte de a se naște (rusesc).
426. Cine ia câinele de urechi să nu se mire că va fi mușcat (francez).
427. Cine ia și nu pune la loc dă repede de fund (italian) - Cât de puțin ai lua, cândva tot se termină (german).
428. Cine imită răul depășește ușor modelul, cine imită binele cu greu îl va depăși (latin) - Cine imită răul depășește totdeauna modelul, cine imită binele rămâne mai prejos de exemplu (italian).
429. Cine îndrăznește pe jumătate a câștigat (german).
430. Cine intră într-o societate de străini și nu cunoaște obiceiurile lor de a se prezenta, de a sta la masă, aflându-se astfel într-o stare nesigură, se uită la alții și imită și el (german).
431. Cine întreprinde prea multe termină puține (italian) - Cine privește prea mult vede mai puțin (italian).
432. Cine întruna socotește cât costă nu mănâncă niciodată o varză bună (german).
433. Cine învață de la altul este un hoț cinstit (german).
434. Cine își ascunde boala nu va găsi leacul - Defectele ascunse sunt greu de corectat (roman).
435. Cine își ia dreptul de a glumi pe seama altuia trebuie să știe să se și apere (francez).
436. Cine își impune sieși ca o datorie săvârșirea faptelor bune, firește că nu poate fi împotriva acelora care-l mână pe calea virtuții (roman).
437. Cine își învinge mânia învinge cel mai aprig dușman (latin).
438. Cine își lărgește inima își strâmtează gura (chinez).
439. Cine îți râde în față, ți-o coace în spate (italian).
440. Cine iubește bine pedepsește bine (latin).
441. Cine iubește cu adevărat ascultă bine (englez).
442. Cine iubește iartă (roman).
443. Cine jignește uită repede, cine e jignit nu uită niciodată (roman) - Cine jignește aruncă cuvinte în aer, iar cel jignit le sapă în marmură (latin).
444. Cine judecă pripit va regreta (latin) - Repede copt, repede stricat (latin).
445. Cine laudă pe hoț se vede că-i plac hoțiile (albanez).
446. Cine lovește cu sabia va fi bătut cu teaca (englez).
447. Cine lucrează pe alții se lucrează pe el (roman) - Ciomagul are întotdeauna două capete (roman).
448. Cine lucrează și tace, mai multă treaba face (roman) - Cine vorbește lucrul nu-i sporește, iar cine tace mai multă treabă face (roman).
449. Cine mănâncă până se îmbolnăvește, postește până se-nsănătoșește (roman).
450. Cine minte mereu nu are rușine (italian).
451. Cine minte mereu nu înșeală niciodată (spaniol).
452. Cine minte, nu numai că se face vrednic de dispreț, își face și viața grea, complicată și obositoare peste fire. Ca să acopere o primă minciună, mincinosul trebuie să potrivească altele, apoi altele ca să acopere pe acestea. Cu cât înaintează mai mult se înfundă în neadevăr (francez).
453. Cine mișcă tot mai pișcă, cine șade coada-i cade (roman).
454. Cine mult sărută rar se întâmplă să nu muște (rusesc).
455. Cine mult vorbește mult greșește (italian).
456. Cine ne cere iertare de faptele sale greșite, drept e s-o dea în urma celor ce-o vor de la dânsul (latin).
457. Cine nu are curaj trebuie să aibă picioare bune (latin).
458. Cine nu are răbdare nu are nimic (francez) - Cine plătește înainte este rău servit (italian).
459. Cine nu are rușine nu are nici conștiință (englez) - Cine nu are rușine nu are onoare (francez).
460. Cine nu ascultă nu învață (latin).
461. Cine nu astupă o gaură mică va astupa una mare (italian).
462. Cine nu dă ascultare mamei bune, dă apoi ascultare celei vitrege (italian).
463. Cine nu deschide ochii deschide punga (roman).
464. Cine nu e invidiat nu e vrednic de a trăi (grecesc).
465. Cine nu este invidiat nu are nici noroc (german).
466. Cine nu este supus părinților săi, nu este sincer și credincios nici cu prietenii (francez).
467. Cine nu face nimic învață să facă rău (francez).
468. Cine nu hrănește pisica, hrănește șoarecii (francez).
469. Cine nu îndrăznește nimic nu face nimic (italian).
470. Cine îndrăznește trăiește, dar nici multă omenie n-are (roman).
471. Cine nu întâlnește zâne rele, să se ferească de cele bune (spaniol).
472. Cine nu înțelege de cuvânt nu înțelege nici de ciomag (roman).
473. Cine nu minte niciodată crede mult și cine nu înșală se încrede (roman).
474. Cine nu poate mușca nu trebuie să latre (francez).
475. Cine nu respectă bănuțul nu este demn de un ban mai mare (german).
476. Cine nu respectă nu este respectat (italian).
477. Cine nu reușește din prima lovitură să o încerce pe a doua (italian).
478. Cine nu s-a cățărat niciodată, n-a căzut niciodată (englez).
479. Cine nu se îngrijește de frumusețea pe care i-a dat-o natura trece drept leneș și neisprăvit, dar sulimanurile care dau o mână de ajutor naturii sunt un obicei năstrușnic și nevrednic. Soția câștigă dragostea bărbatului mai puțin prin farmece trupești decât prin purtare cinstită, prin blândețe și respect unul pentru altul (german).
480. Cine nu știe să dea n-are dreptul să ceară (latin).
481. Cine nu știe să mintă crede ca toți spun adevărul (italian).
482. Cine nu știe să se ferească, de toți să se ferească (francez).
483. Cine nu transpiră vara îngheață iarna (turcesc).
484. Cine nu vrea când poate, atunci când vrea nu mai poate (latin).
485. Cine nu vrea să asculte pe nimeni e un prost fără vindecare (roman).
486. Cine nu vrea să asculte sfaturile nimănui va învăța pe seama lui (francez).
487. Cine nu-i mulțumit cu ce are nu-i vrednic de mai mult (rusesc).
488. Cine nu-l învață pe fiul său nimic crește un hoț (englez).
489. Cine nu-și laudă casa, casa pe el cade (roman).
490. Cine păcătuiește la beție când e treaz să ispășească (latin) - Cine ucide când e beat trebuie spunzurat când e treaz (englez).
491. Cine păzește vântul nu seamănă și cine se uită după nori nu seceră (latin).
492. Cine pe ai săi părinți necinstește ocara lui își dobândește, că batjocura lumii se socotește (roman).
493. Cine pe altul ajută să fure fur și el se-nțelege (roman).
494. Cine pe fratele lui nu mângâie vrăjmașul lui se socotește și cine îl lasă să moară de foame ucigașul lui se socotește (roman).
495. Cine plânge înaintea judecății își pierde lacrimile (roman).
496. Cine plânge pentru alții rămâne fără ochi (turcesc).
497. Cine poate opri pe cel ce greșește și nu-l oprește părtaș al aceleiași greșeli se socotește (roman).
498. Cine privește la gura altora rămâne flămând (arab).
499. Cine privește prin toate găurile riscă să-i sară ceva în ochi (portughez).
500. Cine râde de cocoșat trebuie el însuși să se țină foarte drept (englez).
501. Cine râde de propria sa glumă îi strică hazul (englez).
502. Cine râde prea mult pierde respectul celorlalți (arab).
503. Cine ridică mâna asupra părinâilor lui ucigaș e socotit (roman).
504. Cine roagă bădăranul se obosește în zadar (francez).
505. Cine s-a ars cu ciorba suflă și-n iaurt (roman) - Pisica opărita se teme de apa rece (francez) - Cine a mâncat papara știe, dulce-i sau amară (roman) - Cine s-a opărit cu lapte suflă și în crema cu gheață (turcesc).
506. Cine s-a învățat lângă mama lui să spună numai adevărul cinstit rămâne până închide ochii (roman).
507. Cine sapă groapa altuia va cădea în ea (roman).
508. Cine scoate sabia, de sabie va pieri (latin) - Când arăți sabia, sabie ți se va arăta (latin).
509. Cine scuipă spre cer îi cade scuipatul pe față (arab).
510. Cine se amestecă de bună voie cu cei răi este ca ei (latin).
511. Cine se amestecă în tărâțe va fi mâncat de porci (roman) - Cine se amestecă în lături îl mănâncă porcii (roman).
512. Cine se amestecă între cei ce se ceartă, adesea se alege cu nasul însângerat (englez).
513. Cine se aprinde de mânie contra calomniei îi dă crezământ (englez).
514. Cine se apucă de un lucru, după ce mai întâi cere sfat de la ai săi mai bătrâni, care pot fi întrebați și care îi vor binele, aceluia nu i se ivesc piedici în nici o întreprindere (indian).
515. Cine se bagă în fiecare nor poate fi lovit de trăznet (englez) - Cine se amesteca în certuri, deseori trebuie să șteargă un nas însângerat (englez).
516. Cine se căsătorește în grabă, se căiește pe-ndelete (francez) - Căsătoria pripită rareori se dovedește reușită (englez).
517. Cine se culcă cu un orb se va trezi cu un ochi umflat (roman).
518. Cine se face miere e mâncat de muște (spaniol).
519. Cine se ferește de călcâiul muștei este lovit de cel al calului (italian) - Cu cât ai mai multă grijă de un lucru, cu atât pierzi mai repede (italian).
520. Cine se ferește de moară se ferește de făină (latin).
521. Cine se grăbește curând ostenește (roman).
522. Cine se grăbește rămâne în drum (francez) - Graba pune piedică propriilor călcâie (englez) - Cine se grăbeste își frânge gâtul (german) - Graba e mama eșecului (grecesc).
523. Cine se grăbește să se îmbogățească nu va rămâne om cinstit (englez).
524. Cine se hotărăște repede, se căiește pe-ndelete (italian).
525. Cine se încrede în oricine se înșeală cu ușurință (italian).
526. Cine se îndrăgostește de sine însuși nu va avea nici un rival (englez).
527. Cine se îneacă o dată îi ajunge pentru toată viața (german).
528. Cine se lăcomește să apuce cele străine pierde și pe ale sale (roman).
529. Cine se lasă în voia trândăviei va cădea pradă sărăciei (latin).
530. Cine se laudă cu faptele lui rele este de două ori vinovat (german) - Cine se laudă că nu e mincinos trebuie crezut doar pe jumătate (roman).
531. Cine se laudă cu știința sa își arată neștiința (englez).
532. Cine se laudă pe sine, singur se ocărăște (roman).
533. Cine se pornește cu graba, se-ntâlnește cu zăbava (roman) - Devreme se pregătește, târziu isprăvește (latin).
534. Cine se rușinează să muncească să-i fie rușine și să mănânce (italian).
535. Cine se scoală de dimineață departe ajunge (roman).
536. Cine se scoală mânios se culcă păgubit (roman).
537. Cine se stăpânește bine devine stăpânul celorlalți (francez).
538. Cine se vorbește pe el de rău nu e lăudat de nimeni (danez).
539. Cine se teme de el însuși nu mai are de ce să se teamă (chinez).
540. Cine se teme de lupi nu se face cioban (roman).
541. Cine se teme este pe jumătate învins (german).
542. Cine se urcă în pom să nu-și lase papucii jos (turcesc).
543. Cine se va putea apăra de calomnie, când ea este înarmată cu scutul cel mai sigur al tiraniei: secretul? (spaniol).
544. Cine seamănă spini să umble încălțat (francez) - Cine seamănă vânt culege furtună (grecesc) - Rău faci, rău găsești (latin).
545. Cine servește pe toată lumea nu este plătit de nimeni (englez) - Cine vrea să-i servească pe toți ajunge cel mai rău (german).
546. Cine sfat nu vrea s-asculte greu să aibă zile multe (spaniol).
547. Cine slujește la doi stăpâni trebuie să-l mintă pe unul dintre ei (italian).
548. Cine spune adevărul nu poate mulțumi pe toată lumea (indian).
549. Cine spune minciună e la fel cu cel ce fură (roman) - Mincinosul e un hoț (latin) - Minciuna și hoția sunt vicii înrudite (latin) - A spune o minciună este începutul unui furt (japonez).
550. Cine știe să dea știe să și primească (latin).
551. Cine știe să lingușească știe să și calomnieze (francez).
552. Cine știe să mănânce frumos știe să servească și pe alții (indian).
553. Cine știe să prefacă supărările în amabilitate, acela știe să trăiască (roman).
554. Cine știe să se stăpânească la timp nu e niciodată în primejdie (chinez).
555. Cine te laudă se egalează cu tine (german).
556. Cine trădează taina, umblă ca un defăimător și nu te întovărăși cu cel ce are mereu buzele deschise (evrit).
557. Cine trage întotdeauna bine își pierde săgeata (englez).
558. Cine trăiește cu chiorii învață să se uite cruciș (roman) - Cu lupii înveți să urli (francez).
559. Cine trăiește mulțumit cu puțin le are pe toate (francez).
560. Cine uită binefacerile își amintește jignirile (chinez).
561. Cine umblă după doi iepuri nu prinde niciunul (latin) - Cine multe îmbrățișează puține adună (roman).
562. Cine umblă să se facă fericit, des se-ntoarce opărit (roman) - A plecat cu speranța de a mânca și s-a întors cu buzele supte (indian).
563. Cine va veni primul va măcina primul (latin) - Cine culege cel dintâi trandafir are cea mai frumoasă floare (italian) - Cel dintâi câine prinde iepurele (englez).
564. Cine vede binele și alege răul comite o nebunie cu bună știință (francez).
565. Cine vede un ac și nu-l ia, vine o vreme când îl regretă (francez).
566. Cine vine de departe poate minți foarte bine (latin) - Călătorul poate minți cu autoritate (englez).
567. Cine vine după petrecere trebuie să se mulțumească cu ce a rămas (german).
568. Cine vine târziu nu e găzduit cu plăcere (italian).
569. Cine vorbește seamănă, cine ascultă culege (persan) - Ascultarea e viață, neascultarea e moarte (roman).
570. Cine vorbește vinde, cine ascultă culege (persan).
571. Cine vrea să ajungă departe trebuie să-și menajeze animalul (francez).
572. Cine vrea să dovedească prea mult nu dovedește nimic (latin).
573. Cine vrea să înșele este adesea înșelat (francez).
574. Cine vrea să mănânce miezul trebuie mai întâi să spargă coaja (roman) - Cine vrea să mănânce fructul trebuie să se cațere în pom (englez).
575. Cine vrea să obțină fără măsură totul, adesea nu obține nimic (latin) - Cine vrea tot, pierde tot (italian).
576. Cine vrea să placă tuturor trebuie să se scoale de dimineață (italian).
577. Cine vrea să se căsătorească, soție deopotrivă să poftească, ca să nu se căiască (roman).
578. Cine vrea un cal fără defecte să meargă pe jos (francez).
579. Cine, murind de foame, nu fură e unul din cei mai mari mucenici ai virtuții omenești (roman).
580. Cine-i laudă pe toți nu laudă pe nimeni (englez).
581. Cine-și calcă făgăduielile, rupe granița însăși a vieții oamenilor între sine (roman).
582. Cine-și bagă capul în tărațe va fi ciugulit de găini (arab).
583. Cinste dai, cinste găsești (roman).
584. Cinste trebuie să dăm părinților. Să dăm tatălui onoarea ce i se cuvine și tot așa mamei pe aceea care i se cuvine (grecesc).
585. Cinstea constă în a îndeplini riguros datoriile pe care le impun atât legea cât și morala. Omul cinstit este, mai presus de orice, un om de onoare (francez).
586. Cinstea este o calitate rară (roman).
587. Cinstea fetei, zestrea ei (roman).
588. Cinstea în lucrurile mici este cea mai bună pavăză contra ispitelor celor mari ale vieții (german).
589. Cinstea nu cade din cer. Ea se educa în familie. Dar și necinstea se poate educa în familie (rusesc).
590. Cinstea nu se cumpără (englez).
591. Cinstea să nu ți-o pierzi nici la cea mai mare nevoie și necaz, că cine-și pierde cinstea, viața și-a pierdut-o (roman).
592. Cinstea se obține cu multă trudă (francez).
593. Cinstea și dragostea ce de frică ți se dă, este o înșelăciune ce-n numire numai stă (roman).
594. Cinstea și dreptatea arată siguranța societății (german).
595. Cinstea și grija ce vrei să-ți dea copiii tăi și tu să dai părinților tăi (roman).
596. Cinstea și iubirea de adevăr stau foarte bine una lângă alta, cinstea este adevăr, iar adevărul este cinste (englez).
597. Cinstea și ocara nu pot fi împreună (roman).
598. Cinstea și viața nu ți le poate înapoia nimeni (german).
599. Cinstea valorează mai mult decât banul (roman).
600. Cinstea, legea cea mai mare (roman).
601. Cinstea-i cinste-n orice loc, și la lucru și la joc (roman).
602. Cinstește de vrei să fii cinstit (albanez).
603. Cinstește mai mult pe cel vrednic de cinste, fie de orice treaptă (arab).
604. Cinstește pe părinți, respectă pe prieteni și supune-te legilor (grecesc).
605. Cinstește-i pe bătrâni, dacă vrei să te respecte cei tineri (roman).
606. Cireașa a făcut viermi fiindcă era prea mândră de frumusețea ei (turcesc).
607. Ciulinul răsărit în plin câmp se crede viță de vie (arab).
608. Ciupercile otrăvitoare cresc cel mai repede (coreean).
609. Civilizația este înainte de toate o disciplină; disciplină fiziologică, morală, socială și științifică (spaniol).
610. Clevetirea e ca fumul care-și înegrește coșul și nu poate păta albastrul cerului pe care cearcă să-l învăluie (roman).
611. Clevetirea nu ucide, nici nu face rană; ea pângărește numai pe acela de la care a pornit (roman).
612. Cocoșatul nu-și vede cocoașa dar o vede ușor pe-a altuia (francez).
613. Cocoșului care cântă înainte de vreme i se taie capul (turcesc) - Cine se grăbește își mușcă limba (roman) - Pripa fără socotință-i mult vătămătoare, că-n multe greșeli ne bagă (roman).
614. Complimentele nu costă nimic dar mulți plătesc scump pentru ele (englez).
615. Complimentele se fac cu gura nu cu inima (italian).
616. Coincizia este virtutea înțelepților (spaniol).
617. Consideră drept o onoare a ta să fii criticat de unii oameni, mai ales, de cei care vorbesc de rău toate lucrurile bune (roman).
618. Contrazicerea trebuie făcută în modul cel mai delicat și cu cuvintele cele mai blânde și în așa fel, încât întreaga noastră atitudine să nu exprime dorința de a contrazice (englez).
619. Controlează-te chiar la tine acasă și nu comite nimic care te-ar face să roșești (chinez).
620. Conversația este icoana sufletului (latin).
621. Conversația să fie variată, împletindu-se cu actualitatea, cu cele generale, povestirile cu discuțiile, întrebările cu expunerile de păreri, gluma cu nota serioasă, căci este ceva plictisitor să bați și, cum se spune acum, să storci același subiect prea mult (englez).
622. Copiii, nebunii și oamenii beți spun adevărul fără să-și dea seama (roman).
623. Copil cu copil se înveselește și bătrân cu bătrân (roman).
624. Copilăria singură este veselă și nevinovată (roman).
625. Copilul care este iubit are mai multe nume (maghiar).
626. Copilul este recompensa vieții (african).
627. Copilul imită tot ceea ce vede. Totul îi e pildă în formarea obiceiurilor, gesturilor, apucăturilor, vorbirii și caracterului său (englez).
628. Copilul învață fără strădanie, prin simpla imitație, ca și cum ar primi învățătură prin porii pielii (indian).
629. Copiii, ba chiar și oamenii mari, învață mai mult din exemple (englez).
630. Copiii, cinstea părinților, iar părinții, lauda copiilor (roman).
631. Copiii au mai multă nevoie de modele decât de critici (francez).
632. Copiii cu arșicele, bătrânii cu sfaturile (roman).
633. Copiii fierarului nu se tem de scântei (latin).
634. Copiii în căsătorie, cea mai mare și mai tare a dragostei tărie (roman).
635. Copiii o sug pe mamă când sunt mici și pe tata când sunt mari (englez) - Nu s-a săturat de lapte de mamă și suge degetul tatălui (indian).
636. Copiii pe la școli toți deopotrivă să se socotească, ca niște frați între ei, ca să poată dobândi și frăție între ei (roman).
637. Copiii să fie obișnuiți să nu tăgăduiască răul ce l-au săvârșit, ci cu supunere să-și recunoască vina (roman).
638. Copiii sunt ca ciupercile: nu toți sunt la fel (suedez).
639. Copiii vor face în viață ceea ce au văzut la părinții lor și nu vor face ceea ce au urât la părinții lor (roman).
640. Copilul cu două moașe rămâne cu buricul nelegat (roman) - Copilul cu două doici rămâne fără lapte (roman) - Câinele care umbla la două uși rămâne flămând (arab) - Copilul care suge de la două mame își strică stomacul (turcesc).
641. Copilul nu datorează viața părinților săi, ci creșterea (roman).
642. Crinul în gunoi se tot usucă (roman) - Dacă trăiești printre hoți vei tot fura (roman).
643. Critica e ușoara, arta e grea (francez).
644. Critica rareori este cumpănită în lecții sau în lauda, dreapta în judecată și învățătură. Nu-i destul a ști carte și a scrie, pentru a fi critică. Mai trebuie neapărat judecată nepărtinitoare, conștiința lucrurilor, a lumii și a oamenilor (roman).
645. Critica scutură de pe arbore omizile și florile (german).
646. Criticul conștiincios se critică mai întâi pe el însuși; ceea ce nu înțelege, nu are dreptul să judece (grecesc).
647. Criticul e uneori un grădinar care se îngrijește ca arborii să nu crească prea sus (roman).
648. Cu bani poți cumpăra omul, dar cu nici un preț virtutea (indochina).
649. Cu bătăi și cu certuri și răcnete mari să nu sperii pe copii, ci cu mult mai bine cu blândețe și cu mângâieri sa le îndrepți greșelile lor (roman).
650. Cu cât e de nepotrivit a vedea un beat stând între cei treji, cu atât mai urât a ședea cel treaz între cei beți (roman)
651. Cu cât e mai multă lume adunată, cu atât e mai multă bârfă (chinez).
652. Cu cât este mai frumos un trandafir cu atât înțeapă mai tare spinii săi (japonez).
653. Cu cât mai mult muncești, cu atât mai mult te înveselești, când din munca ta și pe tine și pe altul folosești (roman).
654. Cu cât mai mult vei iubi pe alții, cu atât mai mult și mai tare vei trage pe alții ca să te iubească și să-ți facă bine și fericirea ta să o înmulțească (roman).
655. Cu cât mângâi mai mult pisica pe spinare, cu atât ridică coada mai sus (englez).
656. Cu cât munca va fi mai plăcută, cu atât ora va fi mai scurtă (latin).
657. Cu cât răul este mai adânc, cu atât curge mai lin (roman).
658. Cu cât se face mai mare cu atât pare mai mic (francez).
659. Cu cât se pisează mai mult usturoiul cu atât miroase mai tare (francez).
660. Cu cât se vorbește mai mult în dragoste, cu atât ea este mai șubredă (francez).
661. Cu cât te străduiești mai mult ca să ții ceva ascuns, cu atât se află mai repede (japonez).
662. Cu cât vrei să te iubească, cu atât și tu mai mult trebuie să iubești, că dragostea e temeiul omenirii (roman).
663. Cu ce fel de oameni se amestecă tocmai ca aceeia se afla în sine. Bagă de seamă la aceasta (arab).
664. Cu cei ce te învață nu te lenevi des a te întâlni, cât de departe vor fi (roman).
665. Cu cei fărădelege te-ai întovărășit, cinstea îndată ți-ai sfârșit (roman).
666. Cu cei în vârstă trebuie să vorbești respectuos și în puține cuvinte; cu cei de aceeași vârstă prietenos și cu blândețe (german).
667. Cu cei învățați mai mult vei învăța, iar cu cei proști vei pierde și ceea ce ai învățat (roman).
668. Cu cel bun de gură nicicum să te apuci, că te face de ocară (roman).
669. Cu cel flecar nu te sfătui, că nu va putea păzi taina ta (roman).
700. Cu cel mânios nicidecum să te sfădești, până nu-i va trece mânia (roman).
701. Cu cuvântul pe toți îi atragi, cu mult mai lesne decât cu ciomagul (roman).
702. Cu cuviință sau omenește acela se zice că lucra, carele nu numai lucrările cele din afară le rânduiește după cum poruncește legea, ci încă povățuindu-l fapta cea bună, bucuros și de bună voie face ce este de cuviință și cu omenie și ce ajută la fericire, măcar de nici legea, nici vreo altă silă din afară nu-l silește să facă așa (roman).
703. Cu dușmanii, cu prietenii, cu cunoscuții, cu străinii, cu femeia sau cu iubita - bagă de seamă de vorbești și cum vorbești, cât și cum îi frecventezi, cum te-arăți vesel, trist, indiferent, tăcut ori vorbăreț (roman).
704. Cu iertarea ce tu faci, dobândești pe toți de frați (roman).
705. Cu înfrânare la mâncare și băutură lăcomia se biruește și sănătatea se întemeiază (roman).
706. Cu înțelepciunea să te sfătuiești, cu vitejia sa izbândești și cu dreptatea sa izbândești (roman).
707. Cu întrebarea treci marea (roman) - Cine întreabă învață (latin) - Cine întreabă nu greșește (german) - Cine întreagă munții sare (arab).
708. Cu măsura cu care veți măsura cu aceea vi se va lua măsura (evrit).
709. Cu minciuna prânzești dar la cină îți sar ochii (roman) - Cu minciuna prânzești, dar nu și cinezi (latin).
710. Cu mojicia și cumplirea dragoste nu dobândești (roman).
711. Cu o dulce mulțumire, îndată îndatorezi pe făcătorul tău de bine la o mare îndatorire (roman).
712. Cu o lingură de miere prinzi mai multe muște decât cu douăzeci de butoaie de oțet (roman).
713. Cu o singură lovitură de topor nu poți dărâma copacul (roman) - Roma n-a fost creată într-o singura zi (latin).
714. Cu o singura minciună, cineva își poate pierde toată reputația de om integru (roman).
715. Cu o soție bună necazul este pe jumătate iar bucuriile duble (rusesc).
716. Cu ochii altora poți să-ți vezi mai bine defectele (chinez).
717. Cu pleșuvul când vorbești, de tigva sa nu pomenești (roman).
718. Cu răbdarea treci marea, cu răul, nici pârâul (roman).
719. Cu sila poți să iei, dar nu poți să dai (roman).
720. Cu toate că modestia este o virtute, timiditatea este un viciu (englez).
721. Cu toți deopotrivă cinstit să te porți, că de la toți deopotrivă laudă să dobândești (roman).
722. Cu virtutea calmului se cucerește lumea (chinez) - Fii calm că va fi la fel și peste 100 de ani (englez).
723. Cu vr-un prieten vr-odată de vei avea judecată, ori undeva-n altă parte vei avea sfădiri și cearte ia seama, te stăpânește, nu-i vorbi vrăjmășește cuvinte nesocotite, proaste și neomenite (roman).
724. Cui îi dai scrie pe nisip, cui îi iei scrie pe oțel (francez).
725. Cui îi este frică de orice nor, nici o călătorie nu face (roman) - Cine se teme de tufiș nu trebuie să prindă păsări (englez).
726. Cui îi este frică să mănânce îi este rușine să trăiască (roman).
727. Cui îi place mierea trebuie să crească albine (rusesc) - Pentru ca să mănânci pește, trebuie să intri în apă (rusesc).
728. Cui îi este permis mult trebuie să-și îngăduie puțin (latin).
729. Cui îi place să fie lingușit e vrednic de lingușitor (roman).
730. Cui îi place să primească îi displace să dea (israel).
731. Cui nu-i e frică de mustrare, nu-i e frica nici de băț (italian).
732. Cultul copilului este semnul marilor civilizații (roman).
733. Cum greșești, cere iertăciune, cu aceasta pe tine te cinstești (roman).
734. Cum îmi cânți, așa joc (roman).
735. Cum îți cinstești părinții, așa te vor cinsti copiii (german) - Cum tu îți tratezi părinții, așa și copiii tăi te vor trata (grecesc).
736. Cum s-ar putea ca lucrurile să devină bune numai grație laudei, ori rele numai în urma criticii? Oare smaraldul își pierde valoarea sa, dacă nu este lăudat? (latin).
737. Cum vei vorbi tu însuși altora, la fel ți se va vorbi și ție (latin).
738. Cumpănește în gând cuvântul și în faptă gândul (englez).
739. Cumpătarea este cel mai mare dar al înțeleptului (roman) - Cumpătarea e cel mai mare dar al celui înțelept (latin).
740. Cumpătarea spune să nu te robești poftelor, să trăiești cu puțin și modest (grecesc).
741. Cumpătul ține sănătatea omului și hărnicia ține averea (roman).
742. Cunoști omul cumsecade și pe cel lipsit de omenie, nu numai după faptele, ci și după dorințele ce le au (grecesc).
743. Curaj mare, noblețe mare (roman).
744. Curajul cinstit este preferabil amabilității (englez).
745. Curajul este ca iubirea, el vrea drept hrană speranța (francez).
746. Curajul însoțit de prudență aduce cu siguranță victoria (indian).
747. Curajul ne ajută să învingem pericolele și greutățile (englez).
748. Curajul nu este vrednic de laudă decât atunci când e condus de virtute (latin).
749. Curajul sufletesc depășește puterile fizice (roman).
750. Curat la gânduri, cuvinte și fapte să te arăți, frate, dacă vrei să te arăți, pururea fericit (roman).
751. Curățenia este cea mai frumoasă găteală (roman).
752. Curățenia este temeiul sănătății și oglinda simțirii (roman).
753. Curățenia și drăgălășenia o pot deprinde copiii chiar din primul an, dacă îi obișnuim curați de la început (rusesc).
754. Cusururile părinților în taină să le păstrezi (păzești), ca să nu te necinstești și tu (roman)
755. Cuvântul adevărat să-ți fie cel mai mare jurământ (roman).
756. Cuvântul aspru scârbă aduce, iar cel dulce dragoste-ți aduce (roman).
757. Cuvântul bun și neplăcut ieste ca doftoria grețoasă, însă folositoare în trupul bolnavului (roman).
758. Cuvântul bun unge și cel rău împunge (roman).
759. Cuvântul ce ai dat odată nici să-l uiți, nici să-l întorci (roman).
760. Cuvântul cel dulce la întristare leac aduce (roman).
761. Cuvântul cel înțelept, cea mai mare armă (roman) - Cuvântul dascăl la toate se arată (roman).
762. Cuvântul cum iese din gură nicicum nu se mai întoarce, de aceea să bagi de seamă când, cu cine și ce grăiești, ca nicicum să greșești (roman).
763. Cuvântul este umbra faptei (grecesc).
764. Cuvântul ieșit din gură nu se mai întoarce (latin).
765. Cuvântul omului, icoană gândului său, și faptele lui, icoana sufletului său (roman).
766. Cuvântul unui om cinstit e tot așa de sigur ca și legământul său (englez).
767. Cuvântul vicleanului este ca undița pescarului (roman).
768. Cuvântul vindecă mânia (grecesc).
769. Cuvântul vostru să fie totdeauna plăcut, dres cu sare, să știți cum trebuie să răspundeți fiecăruia (grecesc).
770. Cuviința o ținem când faptele și lucrurile noastre, portul, umblarea, mișcarea, hainele și celelalte așa a le întocmi după cum fac oamenii de omenie și învățați cât și altor oameni de omenie să plăcem (roman).
771. Cuvinte mai puține și lucrări mai multe, că cuvântul fără împlinire mort se înțelege, iar lucrarea în sine singură grăiește. Numai cuvântul supune pe cel înțelept și pe cel drept (roman).
772. Cuvinte urâte să nu scoți din gură, căci scârbă aduci la cel ce te aude (roman).
773. Cuvintele de insultă pe care părinții și educatorii le adresează copiilor vor fi aruncate de aceștia, la rândul lor, altor persoane, căci ei nu se vor rușina, justificându-se că au urmat exemplul altor persoane cu autoritate (englez).
774. Cuvintele falsității sunt ca mierea și faptele ca sabia (arab).
775. Cuvintele și pilda influiențează tinerețea în bine ca și în rău (roman).
776. Cuvintele sincere nu sunt întotdeauna elegante dar cuvintele elegante nu sunt întotdeauna sincere (chinez).
777. Cuvintele tale să fie puține și bine rânduite (englez).
778. Cuvintele tatălui au mai mult efect decât palmele mamei (german).
779. Cuvintele trebuie mestecate mai mult decât o bucată de pâine (georgian) - Cuvântul întâi să-l cioplești, apoi să-l arăți (german).
780. Cuvintele zboară, exemplele rămân (latin) - Vorbele zboară, scrisul rămâne (latin).
781. Cuvintelor tale fă rug și cumpănă, și gurii tale fă-i ușă și încuietoare (roman).
2. Ca iadul de grozavă-i gelozia (evrit).
3. Că mă disprețuiește cineva? E treaba lui. Datoria mea este doar să nu fac ori să zic ceva, ce merită dispreț (roman).
4. Ca să cunoști un om trebuie să fi mâncat o baniță de sare cu el (francez).
5. Ca să definim amabilitatea, am putea spune că este un fel de a te purta, care urmărește desfătarea, fără să aibă în vedere un interes personal. Nici o îndoială că se poate numi amabil acela care, văzându-te, te salută de la distanță, te numește om minunat, manifestă pentru tine o admirație profundă, îți strânge mâna cu căldura (grecesc).
6. Ca să fie cineva virtuos, trebuie să fie educat și obișnuit apoi să trăiască pentru străduințe nobile (grecesc).
7. Ca să fii iubit trebuie să te arăți vrednic de a fi iubit. Mijloacele stau în vrednicia ta (roman) - Cu vorba și cu fapta să faci să te iubească, că într-alt chip își întoarce fața de la tine (grecesc).
8. Ca să poți îndrepta greșelile altora, trebuie tu să fii curat de orice greșeală (roman).
9. Ca să te socotești între fericiți, să păzești la toate o măsură dreaptă, și de muncă niciodată să te lași (roman).
10. Ca să-ți fie muierea ta cinstită, trebuie și tu mai mult s-o cinstești (roman).
11. Ca să-ți fie noaptea ușoară, să-ți fie cina scurtă (latin) - Mâncare mai puțină seara, face viața lungă (german).
12. Ca să te deprinzi la orice trebuie, să muncești continuu (roman).
13. Ca și trăznetul, critica nu nimerește decât înălțimile (roman).
14. Căile celor ce șed fără lucru sunt acoperite de spini (roman).
15. Câinele flămând nu se teme de bătaie (francez).
16. Câinele sfios nu se îngrașă niciodată (englez).
17. Câinii au dinți în orice țară (olandez).
18. Călcarea de jurământ este cea mai mare necinste, cea mai mare nelegiuire dar și cea mai primejdioasă îndrăzneală (roman).
19. Calea binelui e simplă, a strâmbătății e întortocheată și are oricâte cotituri vrei (latin).
20. Calea de mijloc e cea mai bună (grecesc) - Virtutea stă la mijloc (grecesc).
21. Calitățile nu cad din cer, trebuie să ți le însușești (indian).
22. Calomnia aruncă cu pietre în ea însăși (englez).
23. Calomnia e un naufragiu într-o furtună fără ploaie (englez).
24. Calomnia este o minciună răuvoitoare (latin).
25. Calomniatorilor le e deschisă oriunde posibilitatea de a calomnia (latin).
26. Calomniatorul se coboară pe toată lungimea minciunii sale (roman).
27. Calomniază cu îndrăzneală, până la urmă tot rămâne ceva (grecesc) - Aruncă noroi pe zid, până la urmă va lăsa totuși urme (arab) - O piatră pe care fiecare scuipă, până la urmă va fi udată (danez).
28. Calomniile trebuie primite cu o liniște mai mare ca a pietrelor (grecesc).
29. Calul bun se cunoaște și sub șa proastă (albanez).
30. Calul bun câștigă fânul, calul rău pintenul (armean).
31. Calul care aleargă nu are nevoie de pinteni (latin).
32. Calul de dar nu se caută la dinți (grecesc).
33. Calului care nu face nimic i se micșoreaza tainul (francez).
34. Cămașa albă poate ascunde sufletul negru (rusesc).
35. Căminul e un lucru sacru. Nu trebuie să lăsăm să intre în această "sfântă a sfinților", decât pe cei ce sunt demni (englez).
36. Căminul face omul. Educația primită în cămin nu influențeaza numai spiritul și manierele ci și caracterul (roman).
37. Când ai bani gândește-te la ziua când nu-i vei mai avea (japonez).
38. Când ai făcut bine să taci, când ți s-a făcut bine să vorbești (arab).
39. Când arta va reuși să facă pe oameni mai buni, numai atunci vom avea dreptul să vorbim de artă (roman).
40. Când auziți înjurături în gura bărbaților, să nu vă mirați deoarece chiar voi, mamelor, care sunteți mai simțitoare și aveți menirea de a vindeca rănile și de a alina durerile, chiar voi nu v-ați stăpânit îndeajuns limba (roman).
41. Când calul devine îngâmfat să nu uite că orzul îl datorează boului (afgan).
42. Când cele rele făgăduiești nu-ți păzi cuvântul (roman).
43. Când cinstești pe oarecine, peste măsură și cuviință, bătaie de joc și ocară se înțelege (roman).
44. Când copiii sunt lăsați să facă orice, în loc să învețe, ei nu deprind nici cititul, nici muzica, nici gimnastica și nici bunul obicei care păstrează în chipul cel mai desăvârșit virtutea: respectul (grecesc).
45. Când dai să dai cu fața veselă și voioasă (roman).
46. Când dăruiești, darul îndată să-l pui la uitare, iar când ți se dăruiește, să nu-l uiți în veac (roman) - Cine a dat să tacă, cine a primit să vorbească (roman).
47. Când dăruiești ceva, fă așa ca darul să coste cât mai puțin și să prețuiască cât mai mult (roman).
48. Când discuți cu cineva, ia-l sub unul din aceste trei aspecte: ca superior, ca inferior și ca egal cu tine. Este superior? Să-l asculți și să-l urmezi! Este inferior? Să-l înveți! Este egal? Să fii într-un cuvânt cu dânsul. Și așa ai scăpat de gâlceavă (grecesc).
49. Când doi se ceartă, amândoi păgubesc (roman).
50. Când doi se ceartă, al treilea câștigă (roman).
51. Când e frumos afară, i-ați mantaua, când plouă, ia-o dacă vrei (francez).
52. Când este potcovit calul sultanului, cărăbușul va întinde și el lăbuța (turcesc).
53. Când este prost manifestată, virtutea însăși devine viciu (englez).
54. Când ești grăbit, îmbracă-te încet (francez) - Grăbește-te încet (latin) - Cine aleargă mai încet zboară (spaniol).
55. Când ești la masa cuiva, nu uita că, pe lângă punctul de vedere al corpului tău, mai este și respectul pentru gazdă (roman).
56. Când ești poftit la masă, pleacă satul de-acasă (german).
57. Când facem un bine cuiva dintr-o pornire într-adevăr adâncă și curată, nu numai că nu așteptăm recunoștință, dar ne vine parcă să mulțumim noi aceluia, că ne-a primit cu bucurie darul și binele (roman).
58. Când faci un bine, ia aminte pentru cine te ostenești, să nu fie un nemernic și să-ți răsplătească binele cu răul (roman).
59. Când faptul ții, atunci adevărul scrii (roman).
60. Când fierbi de mânie în fața cuiva și te simți pornit spre asprime și violență, nu uita că ești dator a fi blând, și vei scăpa de brutalitate și de căința ce vine pe urma ei (grecesc).
61. Când frații lucrează împreună, munții se schimbă în aur (chinez).
62. Când îi spui un secret prietenului să nu uiți că și el are un prieten (turcesc).
63. Când în mânie te afli stai din orice lucru (roman) - Cel ce lucrează mâniat se aseamănă cu cel ce se îmbarcă pe timp de furtună (englez).
64. Când inima este curată ai și mai mult curaj (persan).
65. Când inimile sunt sincere nu este nevoie de multe cuvinte (englez).
66. Când înțeleptul este cuprins de mânie, încetează a mai fi înțelept (israel).
67. Când înveți pe copil, urmează și tu învățătura ce-i dai, că vorba se uită, iar cu fapta se dedă (roman).
68. Când înveți pe oarecine, trebuie să-i dai și pilda de învățătură cu însăși purtarea ta (roman).
69. Când îți lipsesc mijloacele de a ajuta pe oarecine, răspunde-i la vorbă dulce, că mulțumit se duce (roman).
70. Când la un lucru numai te vei îndeletnici cu stăruire, atunci numai vei izbândi la desăvârșirea lui (roman).
71. Când lansezi săgeata adevărului înmoaie-i vârful în miere (arab).
72. Când lauzi nu dai nimic, recunoști (roman).
73. Când lipsește curajul știința nu dă roade (roman).
74. Când lupul este sfătuit să meargă înaintea oilor, el spune că-l dor picioarele (afganistan).
75. Când macaroanele cad în gură, toți știu să le mănânce (italian).
76. Când mama își hrănește copilul, e bună ca cerul, când copiii își hrănesc părinții, numără fiecare zi (indochina).
77. Când mănânci fructe, gândește-te la cei care au sădit pomii (indochina).
78. Când mândria merge înainte, rușinea abia așteaptă în urmă (roman).
79. Când muierea cu bărbatul nicicum se gâlcevesc, cea mai mare fericire la ei se găsește (roman).
80. Când mulțumești făcătorilor de bine, îndemni pe ceilalți la asemenea faceri de bine (roman).
81. Când mustri pe oarecine, cu dragoste să-l îndemni, iar nu să-l înfrunți (roman).
82. Când nimic muncești, atunci păcătuiești, că la răutăți gândești (roman).
83. Când nu ai cap bun trebuie să ai picioare bune (francez).
84. Când nu poți să caracterizezi pe un om privește-i prietenii (japonez).
85. Când o femeie are darul de a tăcea, însemnează că are calități ce ies din comun (francez).
86. Când o femeie este supărată, sunt destule patru mici sărutări, spre a o liniști (italian).
87. Când patul este îngust nu trebuie să te culci pieziș (spaniol).
88. Când pisica nu-i acasă joacă șoarecii pe masă (roman).
89. Când pe altul lauzi c-o faptă bună, urmează și tu după acea faptă, că asemenea laudă să dobândești și tu (roman).
90. Când porumbelul vizitează des pe corb, penele îi rămân albe, dar inima i se înnegrește (german).
91. Când poți ajuta, ajută tu cât poți, dar ajutor de la altul nicicum tu să aștepți (roman).
93. Când poți să faci bine grăbește-te fiindcă nu ai ocazia asta oricând (arab).
94. Când poți să faci vreun bine, să nu zici: "du-te și vino mâine", că nu știi ce ne aduce ziua de mâine (roman).
95. Când rândunelele pleacă rămân credincioasele vrăbii (olandez).
96. Când rele năravuri vuiesc neîncetat, atunci adevărul nu este ascultat (roman).
97. Când risipește bărbatul, arde casa pe jumătate, când risipește femeia, arde casa toată (roman).
98. Când știi că aripile-ți sunt scurte, nu zbura sus și departe (roman).
99. Când te-ai îmbrăcat în dreptate, nu te mai temi, nicăieri, de nimic (grecesc).
100. Când ți se dăruiește vaca ieși în întâmpinare cu funia (german) - Când ți se dă purcelul sacul să fie pregătit (francez).
101. Când toate păcatele au îmbătrânit, avariția este încă tânără (latin).
102. Când treci prin țara orbilor, închide și tu un ochi (roman) - Când vei fi la Roma să te porți ca romanii (latin).
103. Când uiți de propriile defecte devii mândru (grecesc).
104. Când un copil este la masă cu alții mai mari ca el trebuie să se servească ultimul și după ce a fost invitat (german).
105. Când un om ajunge să mintă, inteligența și talentul îl părăsesc (rusesc).
106. Când urbanitatea sau politețea e împreunată cu cordialitate, se naște acea amabilitate care face o atât de bună impresie asupra fiecărui om la întâia întâlnire (roman).
107. Când unul cu altul bine se ajută, atunci la toți deopotrivă o dreptate se socotește (roman).
108. Când vânătorul se întoarce din pădure cu ciuperci nu îl întreba cum a mers vânătoarea (african).
109. Când vei osteni în orice lucrare; cere ajutor de la cel ce l-ai ajutat (roman).
110. Când vezi pe altul greșind nu te asemăna lui, iar când bine urmând pune-te în locul lui (roman).
111. Când vinul e în om, mintea e în carafă (german) - Cel cuprins de băutură, nu știe ce-i iese din gura (roman).
112. Când vrei să urci într-un copac nu te prinde de ramuri ci de trunchi (albanez) - Ține-te de partea groasă a copacului (olandez).
113. Când zăpada se topește, tot ceea ce se ascunde sub ea iese la iveală (latin) - Nu există secret pe care timpul să nu-l descopere (spaniol).
114. Capul minții e măsură și inima ei cuviința (roman).
115. Caracterul este forța motrice cea mai însemnată a lumii. În întruchiparea sa cea mai nobilă, căci exprimă tot ce este mai bun în om. Omul de caracter este și respectuos (englez).
116. Caracterul este ordinea morală privită prin prisma firii personale. Oamenii de caracter sunt conștiința societății căreia îi aparțin (englez).
117. Caracterul interesează atât pentru a face binele, pentru a deveni virtuoși, cât și pentru a ne croi soarta și fericirea în viață (francez).
118. Caracterul nu e altceva decât conștiința cea mai desăvârșit posibilă a individualității noastre, în slăbiciunile și virtuțile ei (german).
119. Caracterul nu e un dar, ci o sumă de deprinderi tari dobândite prin muncă (roman).
120. Caracterul omului se poate schimba, fiindcă e un complex de stări și deprinderi sufletești care se modifică (roman).
121. Caracterul perfecționează gustul, lărgește sufletul, înalță gândirea, înnobilează simțirea și ridică sentimentul demnității (roman).
122. Caracterul se poate dezvolta numai printr-o participare de mulți ani a individului la viața unui colectiv disciplinat, bine organizat, demn și serios (rusesc).
123. Caracterul va fi ales, dacă și purtarea va fi aleasă (grecesc).
124. Caracterul, iată ce durează, și nu norocul (grecesc).
125. Care-i mai bun și cel mai cuminte, nu vor să se certe-n cuvinte (roman).
126. Cârciuma de lângă drum e ca fata mare care o sărută cine trece (roman).
127. Care sunt cele două lucruri despre care oamenii discută cu cea mai mare plăcere? Păcatul altuia și propria lor biruință (roman).
128. Căruntețile să ți le cinstești cu fapte de căruntețe, iar nu de tinerețe (roman).
129. Casa ce se împarte de stare n-are parte (roman).
130. Casa mincinosului a ars dar nimeni nu l-a crezut (turcesc).
131. Casa omului este și rai și iad (roman).
132. Căsătoria dintre o femeie tânără și un bărbat bătrân dă copii; Căsătoria dintre o femeie bătrână și un bărbat tânăr aduce ceartă (ceh).
133. Căsătoria este ca o cetate asediată; cei din afară vor sa intre, iar cei dinăuntru vor să iasă (arab).
134. Căsătoria unui bărbat tânăr cu o femeie tânără e ca în cer; a unui bărbat tânăr cu o femeie bătrână, iad, a unui bărbat bătrân și o femeie tânără, e pământ (englez).
135. Căsătoria trebuie să se respecte atât timp cât nu este decât un purgator și să se desfacă numai atunci când a devenit un infern (englez).
136. Căsătoriile între persoane de vârstă disproporționată sunt pe cât de monstruoase pe atât de interesate (roman).
137. Câștigul vine cu încetineala celui care sapă pământul cu un ac, risipa merge ca apa care curge prin nisip (chinez).
138. Câștigurile necinstite sunt ca monedele false, nu faci nimic cu ele și încep să se vadă (chinez).
139. Cât de bine să faci, cât de mult să te silești spre folosul altora, nu poți mulțumi pe toți (roman).
140. Cât de blând să fie motanul, tot zgârie când se mânie (roman).
141. Cât de puțin vei da, mult prețuie pentru cel ce n-are (roman).
142. Cât de puțini oameni sunt în stare să asculte cu bunăvoință păreri potrivnice și să răspundă cu delicatețe (german).
143. Cât timp ai sandale în picioare, strivește scaieții și spinii și fă-ți drum (arab).
144. Cățeaua grăbită fată cățeii orbi (latin) - Graba strică treaba (roman).
145. Câteodată căruța poartă bacul, altădată bacul poartă căruța (indian).
146. Caută la alții virtuțile și la tine viciile (englez)
147. Caută nevasta să-ți placă ție, iar nu altora (roman).
148. Cazi întotdeauna în partea în care te apleci (francez).
149. Ce auzi aceea înveți (albanez).
150. Ce dai altora, de multe ori îți dai ție (african).
151. Ce e bun nu se obține ușor (rusesc).
152. Ce e drept nu-i păcat (roman).
153. Ce e frumos la toți place, dar nu știu-n el ce zace (roman) - Ce e frumos poartă și ponos (german).
154. Ce e greu de făcut poate fi făcut repede, dar ce e imposibil cere timp (olandez).
155. Ce e în inima treazului, stă pe limba beatului (roman) - Beția fără măsură dezvăluie secretele (grecesc) - Când intră vinul, iese secretul (francez).
156. Ce e plăcut gâtului, nu ajută mereu stomacului (german).
157. Ce este bunătatea? O frumusețe pe care o percepi direct cu sufletul (roman).
158. Ce este peste tot nu e nicăieri (latin).
159. Ce mai vrei, când ai făcut un bine unui om? Nu-ți este oare de ajuns, că ai săvârșit o faptă potrivită naturii tale, ce mai pretinzi și o altă răsplată? (latin).
160. Ce n-a putut îndrepta adevărul adesea a îndreptat amânarea sau răbdarea (latin).
161. Ce nu e pus bine e ca și aruncat (rusesc).
162. Ce nu face leul face vulpea (italian) - Reușita poate veni mai sigur cu coada vulpii decât cu ghearele leului (scandinav) - Viclenia întrece deseori forța (german) - Dacă n-ajunge pielea de leu ea trebuie înădită cu piele de vulpe (grecesc) - Unde puterea nu ascultă, vulpea ajută (roman).
163. Ce nu poți schimba trebuie să rabzi (german).
164. Ce nu trebuie să știe dușmanul nu spune prietenului (arab).
165. Ce nu vine din inimă nu merge la inimă (german).
166. Ce nu vrei să afle dușmanii tăi să nu spui prietenilor (roman).
167. Ce poți face singur nu aștepta să-ți facă alții (roman).
168. Ce să-i dorești mai rău avarului decât să trăiască mult (latin).
169. Ce se face repede, piere repede (latin) - Repede și bine nu se potrivesc (latin).
170. Ce se însușește prin rău de rău va sfârși (italian).
171. Ce ție nu-ți place altuia nu-i face (roman).
172. Ce va rămâne din trecerea noastră pe pământ, decât puținul bine pe care l-am putut realiza (roman).
173. Ce-i al meu e al meu, ce-i al tău este și al meu (spaniol).
174. Ce-i prea mult e nesănătos (roman).
175. Ce-ți spune oglinda nu-ți va spune un întreg consiliu (englez).
176. Cea mai albă floare are umbra sa (unguresc).
177. Cea mai bună aruncare cu zarurile este aruncarea lor la gunoi (englez).
178. Cea mai bună școală a purtării este, întocmai ca și pentru caracter, familia în care mama este profesoara (englez).
179. Cea mai de seamă consecință a mâniei este căința (roman).
180. Cea mai frumoasa victorie este să-ți învingi inima (francez).
181. Cea mai înaltă înțelepciune, la care poți ajunge, este atunci când ceea ce ai spus se îndeplinește (roman).
182. Cea mai înaltă treaptă a înțelepciunii omenești este de a ști să-ți potrivești caracterul împrejurărilor și să fii liniștit în interior, în ciuda furtunilor exterioare (englez).
183. Cea mai mare binefacere, pe care o poate dărui un om semenilor săi, e aceea de a le face bucurie (roman).
184. Cea mai mare grabă este cauza întârzierii (francez) - Mai mult zăbovești când te pripești, că îndată te poticnești (roman).
185. Cea mai mare insultă pentru un bărbat e să se afle sub stăpânirea unei femei (grecesc).
186. Cea mai mare învățătură, să știe oarecine când să tacă din gură (roman).
187. Cea mai mare parte a curajului care este necesar în lume nu este acela eroic. Curajul poate fi dovedit în viața de toate zilele, întocmai ca și pe câmpul de luptă. Ai spre exemplu mare nevoie de curaj spre a fi cinstit, spre a rezista tentației, spre a spune numai adevărul, spre a fi ceea ce ești, iar nu ceea ce ai vrea să fii, spre a rezista cu propriile-ți mijloace și a nu trăi în sarcina altora (grecesc).
188. Cea mai mare piedică a flecarului este când nimeni nu-l ascultă (roman).
189. Cea mai mare rușine pentru o femeie al său bărbat a-și lăsa și la altul a alerga (roman).
190. Cea mai nobilă răzbunare este să ierți injuriile (spaniol).
191. Cea mai rea împăcare pentru dușman e când te împaci cu păcatele lui (roman).
192. Ceara prea multă a dat foc bisericii (portughez).
193. Ceartă fără femeie nu se poate (albanez).
194. Cearta rudelor trece îndată (arab).
195. Cearta și gâlceava sunt absurde oriunde, dar mai ales la masă nu au ce căuta niciodată. Căci cum să lumineze cel beat pe cel treaz, sau să convingă cel treaz pe cel beat? Și, când înțelegerea este imposibilă, toată munca rămâne penibilă (grecesc).
196. Cearta și părerea de rău sunt surori (roman).
197. Ceea ce a dobândit omul matur prin experiența vieții sale și ce-l face să vadă lumea altfel de cum o vede tânărul și copilul este un fel de simplicitate a bunului-simț (german).
198. Ceea ce este în inima celui treaz este pe limba bețivului (grecesc).
199. Ceea ce este o rușine pentru omul de treabă este o bucurie pentru cel rău (indian).
200. Ceea ce face rău omului, este lăsarea în voia mâniei (roman).
201. Ceea ce merită să fie făcut, trebuie făcut bine (englez).
202. Ceea ce te-ar îmboldi mai mult spre îndeplinirea faptelor bune e încredințarea deplină că cele mai adevărate plăceri ale noastre izvorăsc numai din ele (grecesc).
203. Ceea ce nu oprește legea, oprește buna cuviință (latin).
204. Ceea ce pare glumă, adesea este adevăr (italian).
205. Ceea ce spune toată lumea trebuie să fie adevărat (francez).
206. Cei absenți, totdeauna, n-au dreptate (francez).
207. Cei buni mor dar faptele lor rămân nepieritoare (rusesc).
208. Cei buni se iubesc și se caută între ei (latin).
209. Cei care merită să fie lăudați, suportă mai cu ușurinta să fie criticați (englez).
210. Cei care se iubesc se tachinează (francez).
211. Cei care trăiesc aceeași virtute se iubesc, cei ce au aceeași meserie se invidiază (chinez).
212. Cei ce ascultă plăcerile pântecelui și uită de măsură în mâncare, băutură și dragoste au satisfacții puține și de scurtă durată, exact cât beau și mănâncă, pe câtă vreme relele ce rezultă din ele sunt considerabile (grecesc).
213. Cei ce caută binele nu-l găsesc decât cu greu; răul însă vine și la cei ce nu-l caută (grecesc).
214. Cei ce dușmanii își ajută cumplită soartă au să îndure (grecesc).
215. Cei ce exercită aceeași meserie se invidiază (chinez).
216. Cei ce fură, aceia mai tare se jură (roman).
217. Cei ce nu mustră pe cei ce greșesc vinovați și ei d-aceia se socotesc (roman).
218. Cei ce nu-și cinstesc părinții ajunși către sfârșitul vârstei, nu se bucură de stimă (grecesc).
219. Cei ce se căsătoresc nepotriviți la vârstă nu pe seama lor se căsătoresc, pe seama celor deopotrivă la vârstă (roman).
220. Cei ce se potrivesc se întâlnesc des (roman) - Cine se aseamănă se adună (latin) - Cu cine ai adunare, ca el vei fi (japonez) - Cu lupii înveți să urli (francez) - Dacă te aduni cu cel șchiop, înveți să șchiopătezi (grecesc).
221. Cei cu putere datori sunt să ajute pe cei slabi și fără putere (roman).
222. Cei fricoși n-au ridicat niciodată vreun trofeu (latin).
223. Cei mai buni medici pentru tineret sunt: temperanța, curățenia și munca, izvoarele de sănătate și buna viețuire (englez).
224. Cei mai mari mincinoși sunt acei care nu mai au nici pentru ei adevărul (roman).
225. Cei mai mulți din neștiință greșesc la cele de cuviință (roman).
226. Cei mai mulți dintre cei care au fost de față la ceartă nu întârzie niciodată să ia aceeași atitudine, osândindu-i pe amândoi (francez).
227. Cei mai mulți uită totul, în afară de a fi nerecunoscători (arab).
228. Cei mai puțin plăcuți sunt aceia care batjocoresc (roman).
229. Cei orgolioși urăsc orgoliile altora (englez).
230. Cei prudenți rareori greșesc (chinez).
231. Cei pațiți devin prudenți (spaniol) - O dată îl înșeli pe cel prudent, de două ori pe inocent (spaniol).
232. Cei răi nu sunt toți răi din naștere, ci legând prietenie cu răi, au învățat de la ei lipsa de curaj, ocara și lipsa de măsură (grecesc).
233. Cei șapte ani de-acasă presupun o politețe a familiei și a membrilor ei unul față de celălalt (roman).
234. Cel beat, toată ziua de gâlceava se ține, ori cu cine vine (roman).
235. Cel blând cu animalele, blând și bun rămâne până la bătrânețe, nu numai pentru făpturile necuvântătoare, ci cu mai mult pentru semenii săi (roman).
236. Cel blând nu înclină spre răzbunare, ci mai mult spre iertare (grecesc).
237. Cel bun crede că toți sunt buni (latin).
238. Cel care admiră se folosește și el, căci e îndemnat să imite persoana pe care o admiră (roman).
239. Cel care aduce în dar un măgar așteaptă să primească înapoi o cămilă (arab) - Dă cu o mână și ia cu două (roman).
240. Cel care are avere este mai zgârcit decât cel ce n-are (roman).
241. Cel care are o soție bună este gata oricând să înfrunte greul (francez).
242. Cel care ascultă este aproape totdeauna mai bun decât cel care comandă (german).
243. Cel care compătimește pe altul se gândește la el (englez).
244. Cel care duce un dar pe măgar așteapta un dar pe care să-l ducă pe o cămilă (arab).
245. Cel care înșeală o dată, te nedreptățește, dacă te înșeală și a doua oară o face pe dreptate (danez).
246. Cel care își cară aproapele în spate va primi bice când vrea să se odihnească (sârbesc).
247. Cel care își pierde cinstea nu mai are nimic de pierdut (englez).
248. Cel care s-a deprins să se potrivească cu ușurință și măsura împrejurărilor ajunge să fie foarte plăcut și îndemânatic în legăturile sale cu oamenii (grecesc).
249. Cel care se află, mai presus de ceilalți, într-un post înalt, care îl pune la adăpost de replică, nu trebuie să facă niciodată o glumă usturătoare (francez).
250. Cel care trăiește cinstit nu trebuie să se teamă nici de cer, nici de oameni, nici de propria conștiință (chinez).
251. Cel care vrea să spună adevărul găsește ușile închise (danez).
252. Cel care, prin cuvânt, nu face altceva decât să plictisească pe oameni și să se facă nesuferit e un om părăsit de muze și de orice talent (grecesc).
253. Cel căruia îi permitem mai mult decât se cuvine, vrea mai mult decât îi permitem (latin).
254. Cel căruia îi spui secretul devine stăpân pe libertatea ta (francez) - Cine-și spune secretul altuia devine sclavul acestuia (francez).
255. Cel ce are rânduială, cruță multă osteneală (roman).
256. Cel ce ascultă de sfatul altuia rareori greșește (roman).
257. Cel ce ceartă pe fiul său, folos va avea de la el, și între cei cunoscuți se va lăuda pentru el (arab).
258. Cel ce clevetește și-a pierdut rușinea. Vezi să nu ți-o pierzi și tu (roman).
259. Cel ce de față te laudă și pe din dos te defaimă, urâtă javră se socotește (roman).
260. Cel ce este blând nu umblă să întoarcă rău pentru rău și să-și izbândească strâmbătățile cele făcute sieși (roman).
261. Cel ce făgăduiește și nu îndeplinește vrăjmaș dobândește pe cel ce-i făgăduiește (roman).
262. Cel ce foarte se grăbește și nici un șfaț nu primește, nebun se socotește (roman).
263. Cel ce frica n-are, nici vreo temere mare, aceluia i se cuvine adevărul a spune (german).
264. Cel ce în nimeni nu se încrede, nici în sine însuși nu se mai încrede (roman).
265. Cel ce înșeală se crede isteț, dar n-are nici o cinste (roman).
266. Cel ce întreabă mult, va învăța mult și va face multă plăcere altora, în special, dacă își potrivește întrebările la cunoștințele celor pe care îi întreabă, căci le va da prilej să vorbească după planul lor, iar el va aduna necontenit cunoștințe. Întrebările sale să nu fie supărătoare (englez).
267. Cel ce la nevoi ți-ajută, acela frate și părinte îți este; cinstește-i ca pe niște părinți (roman).
268. Cel ce leu se laudă a fi să fie atent cum latră (arab).
269. Cel ce mult glumește, obraznic se socotește (roman).
270. Cel ce mult muncește, lui i se cuvine cinste și plată bună, ca și altul de la el pilda sa să fie bună (roman).
271. Cel ce nici de frică, nici de sfială, nici de rușine nu se înfrânează, acela ca un leu mai rău se înverșunează (african).
272. Cel ce nu-și înfrânează nici ochii, nici gura, nici pofta, ticălos om se înțelege (roman).
273. Cel ce n-are omenie, om drept nu poate să fie (roman).
274. Cel ce nu are nici o virtute, invidiază totdeauna virtutea altora (englez).
275. Cel ce nu e cumsecade în familia sa nu poate să fie nici în viața publică (roman).
276. Cel ce nu iubește pe nimeni, mi se pare, nu poate fi iubit de nimeni (grecesc).
277. Cel de nu muncește la furtișag gândește, că de aici se hrănește (roman).
278. Cel ce pe cel rău ajută la răutățile lui, acela mai rău se socotește (roman).
279. Cel ce pe cei răi ajută se va căi îndată (grecesc).
280. Cel ce pe hoț primește, și multe lui îi înlesnește, de hoț și el se socotește (roman).
281. Cel ce sapă groapa altuia cădea-va el într-însa (arab).
282. Cel ce se poartă rău cu tatăl său și gonește din casă pe mama sa este fecior aducător de ocară și rușine (evrit).
283. Cel ce se silește cinste dobândește (roman).
284. Cel ce stârnește și iscodește minciuni și amăgește pe alții, acela se face pe sine de ură și de batjocură și bine-l țin alții, că acela este om rău și înșelător și toți oamenii cei buni și de omenie se feresc de acela și de locuire împreună cu el și de prietenia lui (roman).
285. Cel ce știe a se învăța din greșeli străine merită a se înălța (roman).
286. Cel ce te laudă în față și în dos te bârfește nu îți este prieten (latin).
287. Cel ce umblă după dreptate ajunge la viață, iar cel ce fuge după rău, la moarte (evrit).
288. Cel ce urăște mustrarea, niciodată nu se îndreaptă (roman).
289. Cel ce vrea să fie distins, numai când se află în societate, nu poate să-și câștige acea ușurătate în purtarea frumoasă, care este caracteristică omului bine educat (roman).
290. Cel ce vrea să trăiască cu alții înțeleptește, așa că celor mai înțelepți să placă, nu se bleastămă și nu se jură, cum fac cei proști (roman).
291. Cel ce-și bate joc de cel lipsit de minte, întâi el și-a pierdut însăși a lui minte (roman).
292. Cel ce-și stăpânește cuvintele sale are știință și cel ce-și ține cumpătul este un om priceput (evrit).
293. Cel darnic nu este niciodată bogat (rusesc) - Nu dărui aur, dăruiește mângâieri (rusesc).
294. Cel drept nu se poate sătura de dreptate (francez).
295. Cel fără îndrăzneală pururea rămâne în urmă (roman).
296. Cel fără rușine vine, mănâncă și se duce, fără a-ți mulțumi (roman).
297. Cel furios, ca ploaia cea repede, curând îi trece mânia, iar cel tăcut, ca ploaia măruntă, ține mai mult (roman).
298. Cel înțelept ia aminte, ca să nu facă ceva când este înfiebântat de patimi și mai bine până atunci întârzie lucrul, până când se stâmpără tot sângele, care tulbură mintea și împiedecă sfatul (roman).
299. Cel înțelept nici el pre alții laudă, când sunt de față, nici sufere ca pe el să-l laude alții, când este de față (roman).
300. Cel leneș și moleșit pururea ticălos, cel inimos pururea vesel și muncitor, pururea sănătos și îndestulat, alege ce-ți place (roman).
301. Cel mai bun leac contra mâniei este tărăgăneala (latin).
302. Cel mai bun mod de a scăpa de un dușman este de a-ți face un prieten (englez).
303. Cel mai bun vin are drojdia lui (francez).
304. Cel mai îngust este drumul adevărului (italian).
305. Cel mai înțelept dintre doi care se cearta, tace întâi (roman).
306. Cel mai mare dar la un om, să nu fie nicicum, nici fățarnic, nici zavistic (roman).
307. Cel mai mare defect este să te crezi mai mult decât ești sau să te prețuiești mai puțin decât valorezi (german).
308. Cel mai mare dușman al omului este stomacul său (arab).
309. Cel mai primejdios ridicol al bătrânelor persoane care au fost drăguțe este acela de a uita că nu mai sunt ceea ce au fost (roman).
310. Cel mai tare oțet iese din vinul bun (italian).
311. Cel născut din oameni cinstiți este considerat cinstit (latin).
312. Cel necinstit se gândește totdeauna la înșelătorie (spaniol).
313. Cel nenorocit poate fi insultat cu ușurință (latin).
314. Cel obraznic de dinainte-ți ia, fără a cere ceva (roman).
315. Cel mai darnic este întotdeauna și cel mai câștigat și, în plus, se mai alege și cu laude și stimă (englez).
316. Cel pe care surâsul îl înfrumusețează este bun, cel pe care îl desfigurează este rău (unguresc).
317. Cel prea bun este prea ușor de înșelat (latin).
318. Cel rău când este lăudat devine și mai rău (grecesc).
319. Cel rău nu-l suferă pe cel bun (rusesc).
320. Cel semeț calcă orbește în cel mai mare foc (roman).
321. Cel semeț sfârșește în cea mai mare căință (roman).
322. Cel superior răspunde la binefaceri prin binefaceri mai mari (grecesc).
323. Cel tânăr să-i slujească celui bătrân cu puterea, iar cel bătrân să-i plătească cu sfatul (german).
324. Cel târziu la mânie e mai mare decât un viteaz (roman).
325. Cel zgârcit moare cu pâinea în traistă (roman).
326. Cele mai mari dușmănii sunt între rudele apropiate (latin).
327. Cele mai mari greșeli și răutăți din lăcomie de avere și de slavă se nasc pe lume (roman).
328. Cele mai multe virtuți au începuturi amare și urmări dulci și cele mai multe păcate au începuturi dulci și urmări amare (arab).
329. Cele mai triste succese în discuție sunt cele din condescendență (roman).
330. Cele mai vătămătoare rele ale omului sunt bătaia de joc către cei mai mici, nesupunerea către cei mai mari și reaua purtare către cei deopotrivă (roman).
331. Cele rele să le scrii pe apa ce curge, iar facerea de bine în piatră să o sapi (roman) - Dacă ai dat uita, iar dacă ai luat pomenește (roman).
332. Celor ce sunt în dregătorie sau în vrednicie mai mare decât tine, ori în ce chip vei putea, dă-le cinste și așa să nu te slobozi și să te smerești ca o slugă mai mult și mai jos decât este statul tău și dregătoria ta, ca să nu te judece că te lingușești (roman).
333. Celor mai bătrâni decat tine, dă-le cinstea ce li se cuvine (roman).
334. Celui bun îi este propriu de a înfăptui binele (grecesc).
335. Celui care înțelege ușor nu-i trebuie decât o jumătate de cuvânt (englez).
336. Celui care se ocupă cu defăimarea, adesea i se umflă spinarea (roman).
337. Celui care suflă în foc îi sar scânteile în ochi (german).
338. Celui ce se lasă așteptat i se socotesc defectele (francez).
339. Celui ce se ocupa cu defăimarea i se umflă spinarea (roman).
340. Celui ce vrea să facă rău nu îi lipsește decât ocazia (italian).
341. Celui cinstit cuvântul îi este drept jurământ, iar celui necinstit nu-i ajunge spre dovadă mii și sute de jurăminte (roman).
342. Cererea e caldă, mulțumirea rece (roman).
343. Certându-te cu cine are dreptate, poți numai să pari prost sau mișel (roman).
344. Certurile n-ar dura așa de mult timp, dacă nedreptatea n-ar fi numai de o parte (francez).
345. Ceva tot înveți de la orice om, chiar de ar fi să înveți numai cum nu trebuie să vorbești (englez).
346. Cizmarii sunt cei mai prost încălțați (francez) - Calul potcovarului și femeia cizmarului merg desculți (italian).
347. Chelului îi trebuie tichie de mărgăritar (roman).
348. Chiar dacă copoiul tău este blând, nu-l lovi peste rană (englez).
349. Chiar dacă dușmanul tău e un șoarece, păzește-te de el ca de un leu (englez) - Chiar dacă dușmanul tău ar fi o frânghie de nisip, numește-l șarpe (arab) - Dacă ai dușman o furnică, teme-te ca de un elefant (turcesc).
350. Chiar dacă e povățuit de cei buni, omul rău la suflet și cu deprinderi rele nu se face curat, ca și cărbunele, oricât l-ai freca (indian).
351. Chiar dacă ești atotștiutor, situează-te întotdeauna sub cel neștiutor (arab).
352. Chiar dacă ești bogat, dacă nu dai vei fi numit sărac (portughez) - Nu studia de aproape renul dăruit de cel bogat ca să nu descoperi că îi lipsesc coarnele (scandinav).
353. Chiar dacă viclenia întunecă adevărul, ea nu-l poate stinge de tot (spaniol).
354. Chiar haz când vor să facă, prin nesărate glume jignind, și-atrag nerozii necazuri mari în lume (grecesc).
355. Chiar omul cu judecată greșește câteodată (roman) - Cine muncește uneori greșește (englez) - Numai cine nu muncește nu greșește (turcesc).
356. Chiar și în privirile unui om mare se află o virtute (francez).
357. Chiar și moartea aduce omagii vitejiei, moartea poate lua totul cu ea, dar nu poate să ne atingă această virtute (african).
358. Chiar și razele lui Budha sunt pe măsura aurului care i se oferă (japonez).
359. Chibzuința e mai mare ca bogăția (grecesc).
360. Cine a mințit o dată nu se mai crede nici când spune adevărul (roman) - Cine a mințit o dată, și-a mâncat credința toată (roman) - Cine a mințit ieri nu va fi crezut mâine (rusesc) - Cine a mințit odată a doua oară nu află crezământ (roman).
361. Cine a pățit-o se instruiește (grecesc) - Numai pățitul este știutor (roman).
362. Cine a plâns pentru un ac nu va pierde niciodată o vacă (englez).
363. Cine a refuzat să înțeleagă ce i-a spus mama sa, va înțelege ce îi va spune nenorocirea sa (african).
364. Cine a trăit, a citit și a văzut poate spune minciuni și e crezut (italian).
365. Cine aduce mereu câte o roabă, va ridica un munte (persan).
366. Cine ajută curând, dă îndoit (roman).
367. Cine amesteca în lațuri îl mănâncă porcii (roman).
368. Cine are coadă de paie să nu se apropie de foc (italian) - Cine are degete de paie să nu se apropie de foc (german).
369. Cine are destulă răbdare poate ajunge să-și vadă îndeplinite toate dorințele (latin).
370. Cine are limbuția, e mai rea decât beția (roman).
371. Cine are mâna lungă, Pierde și ce are-n pungă (roman).
372. Cine are mintea-ntreagă, în cearta altuia nu se bagă (roman).
373. Cine are mult piper își pune și-n cap (turcesc) - Cine are mult piper pune și-n mămăligă (roman) - Cine are mult piper pune și în legume (latin).
374. Cine ascultă la uși aude defăimarea (roman).
375. Cine are să trăiască între oameni nu trebuie să disprețuiască în mod absolut nici o individualitate (german).
376. Cine are soție bună nu umblă după altele - Cine are pivnița bună acasă nu merge după vin la cârciumă (italian).
377. Cine are un cucui în frunte trebuie să îl mângâie din când în când. - Amintește-ți de defectele tale (arab).
378. Cine are vecini răi ori i-a hrănit ori se laudă singur (englez).
379. Cine bănuiește o soție credincioasă o face să fie falsă (englez) - De crezi că soața îți e necredincioasă o vei împinge spre păcat (roman).
380. Cine bea pân-la-mbătare, Nume bun în lume n-are (roman).
381. Cine bea pe datorie se îmbată de două ori (albanez).
382. Cine cade în noroi, cu cât se zbate mai mult, cu atât se afundă mai repede (italian).
383. Cine calomniază pe altul își arată propriile defecte (persan) - Calomniezi pe alții, te înjosești pe tine (roman).
384. Cine caută femeie fără defect rămâne singur (bulgar) - Cine caută soț fără cusur rămâne singur (roman).
385. Cine caută un prieten fără defecte va rămâne singur (arab).
386. Cine caută primejdia în ea va pieri (latin).
387. Cine ceartă un om beat, ceartă un absent (latin).
388. Cine cere nu piere, dar nici nume bun nu are (roman).
389. Cine cheltuie peste cât câștigă, n-are-n casă mămăligă (roman).
390. Cine cruță pe cei rău vatămă pe cei buni (latin) - Cei buni plătesc adesea pentru cei răi (francez) - Celor buni li se întâmplă adesea rău (francez).
391. Cine cu cine la năravuri se aseamănă, aceia se și iubesc (roman).
392. Cine dă boala altuia nu scapă de dânsa (latin).
393. Cine da din mâini nu se îneacă (roman).
394. Cine dă repede, dă de doua ori (latin).
395. Cine dă săracilor nu va sărăci (latin).
396. Cine dăruiește devine stăpân și cine primește se predă (francez).
397. Cine de glumă nu știe, Nu e om de omenie (roman).
398. Cine defăima pe altul înaintea ta și pe tine o să te defaime înaintea altuia (roman) - Cine bârfește cu tine bârfește și despre tine (englez).
399. Cine deodată multe trepte vrea să sară, piciorul și-l frânge fără nici o greșeală (roman).
400. Cine din copilărie cu cele mai rele năravuri se deprinde, anevoie de ele se mai desprinde (roman).
401. Cine disprețuiește urăște (roman).
402. Cine doarme pe pământ n-are frica de cădere când se întoarce (roman).
403. Cine e cuminte nu îmbrățișează cauza pasiunii, ci pe a dreptății (roman).
404. Cine e curajos e și cinstit (rusesc).
405. Cine e în stare să suporte nenorocirea dă dovadă de curaj (latin).
406. Cine e iute la mânie e la un pas de nebunie (italian).
407. Cine este fals cu o persoană poate fi și cu ceilalți (englez).
408. Cine este pătruns de principiile adevărului, pentru acela chiar maxima cea mai cunoscută și cea mai scurtă este suficientă ca să-l fortifice pentru un fel de viață tihnită și neîngrijorată (latin).
409. Cine este rău cu el însuși nu va fi bun pentru nimeni (englez).
410. Cine este rău și trece drept bun poate face răul și nu e crezut (italian).
411. Cine este refuzat pe loc este mai puțin dezamăgit (latin).
412. Cine face datorii are întotdeauna minciuna în spate (francez).
413. Cine face poate greși, cine nu face greșește întotdeauna (italian).
414. Cine face rău se ferește de lumină (latin); Întunericului nu-i place lumina (rusesc).
415. Cine face totdeauna ce vrea face rar ce trebuie (scandinav).
416. Cine făgăduiește mult îndeplinește puțin (italian) - Cine făgăduiește tot nu făgăduiește nimic (englez).
417. Cine, fără o intenție deosebită, se face mai mare decât este se aseamănă, ce-i drept, cu ceva unui om rău, deoarece nu ar minți cu drag fiind mai mult un om înfumurat și încrezut decât rău (grecesc).
418. Cine fuge de lup întâlnește și lupul și vulpea (italian).
419. Cine fuge repede nu va fugi mult timp (englez) - Graba prostului nu înseamnă viteză (englez).
420. Cine fura azi un ou, mâine va fura un bou (roman) - Cine fură un vițel va fura și un taur (latin) - Cine fură azi un ac mâine fură un gânsac (englez) - Cine fură doar puțin, va fura toate ce-i vin (german) - Fură azi o ceapă și mâine-o iapă (francez) - Cine fura un ou, fura și un bou (spaniol).
421. Cine fură doar odată tot hoț se numește (roman).
422. Cine fură odată e fur totdeauna (roman).
423. Cine glumește trebuie să știe și de glumă (german).
424. Cine gluma își stăpânește viața și-o scapă (albanez).
425. Cine i-a mulțumit pe toți a murit înainte de a se naște (rusesc).
426. Cine ia câinele de urechi să nu se mire că va fi mușcat (francez).
427. Cine ia și nu pune la loc dă repede de fund (italian) - Cât de puțin ai lua, cândva tot se termină (german).
428. Cine imită răul depășește ușor modelul, cine imită binele cu greu îl va depăși (latin) - Cine imită răul depășește totdeauna modelul, cine imită binele rămâne mai prejos de exemplu (italian).
429. Cine îndrăznește pe jumătate a câștigat (german).
430. Cine intră într-o societate de străini și nu cunoaște obiceiurile lor de a se prezenta, de a sta la masă, aflându-se astfel într-o stare nesigură, se uită la alții și imită și el (german).
431. Cine întreprinde prea multe termină puține (italian) - Cine privește prea mult vede mai puțin (italian).
432. Cine întruna socotește cât costă nu mănâncă niciodată o varză bună (german).
433. Cine învață de la altul este un hoț cinstit (german).
434. Cine își ascunde boala nu va găsi leacul - Defectele ascunse sunt greu de corectat (roman).
435. Cine își ia dreptul de a glumi pe seama altuia trebuie să știe să se și apere (francez).
436. Cine își impune sieși ca o datorie săvârșirea faptelor bune, firește că nu poate fi împotriva acelora care-l mână pe calea virtuții (roman).
437. Cine își învinge mânia învinge cel mai aprig dușman (latin).
438. Cine își lărgește inima își strâmtează gura (chinez).
439. Cine îți râde în față, ți-o coace în spate (italian).
440. Cine iubește bine pedepsește bine (latin).
441. Cine iubește cu adevărat ascultă bine (englez).
442. Cine iubește iartă (roman).
443. Cine jignește uită repede, cine e jignit nu uită niciodată (roman) - Cine jignește aruncă cuvinte în aer, iar cel jignit le sapă în marmură (latin).
444. Cine judecă pripit va regreta (latin) - Repede copt, repede stricat (latin).
445. Cine laudă pe hoț se vede că-i plac hoțiile (albanez).
446. Cine lovește cu sabia va fi bătut cu teaca (englez).
447. Cine lucrează pe alții se lucrează pe el (roman) - Ciomagul are întotdeauna două capete (roman).
448. Cine lucrează și tace, mai multă treaba face (roman) - Cine vorbește lucrul nu-i sporește, iar cine tace mai multă treabă face (roman).
449. Cine mănâncă până se îmbolnăvește, postește până se-nsănătoșește (roman).
450. Cine minte mereu nu are rușine (italian).
451. Cine minte mereu nu înșeală niciodată (spaniol).
452. Cine minte, nu numai că se face vrednic de dispreț, își face și viața grea, complicată și obositoare peste fire. Ca să acopere o primă minciună, mincinosul trebuie să potrivească altele, apoi altele ca să acopere pe acestea. Cu cât înaintează mai mult se înfundă în neadevăr (francez).
453. Cine mișcă tot mai pișcă, cine șade coada-i cade (roman).
454. Cine mult sărută rar se întâmplă să nu muște (rusesc).
455. Cine mult vorbește mult greșește (italian).
456. Cine ne cere iertare de faptele sale greșite, drept e s-o dea în urma celor ce-o vor de la dânsul (latin).
457. Cine nu are curaj trebuie să aibă picioare bune (latin).
458. Cine nu are răbdare nu are nimic (francez) - Cine plătește înainte este rău servit (italian).
459. Cine nu are rușine nu are nici conștiință (englez) - Cine nu are rușine nu are onoare (francez).
460. Cine nu ascultă nu învață (latin).
461. Cine nu astupă o gaură mică va astupa una mare (italian).
462. Cine nu dă ascultare mamei bune, dă apoi ascultare celei vitrege (italian).
463. Cine nu deschide ochii deschide punga (roman).
464. Cine nu e invidiat nu e vrednic de a trăi (grecesc).
465. Cine nu este invidiat nu are nici noroc (german).
466. Cine nu este supus părinților săi, nu este sincer și credincios nici cu prietenii (francez).
467. Cine nu face nimic învață să facă rău (francez).
468. Cine nu hrănește pisica, hrănește șoarecii (francez).
469. Cine nu îndrăznește nimic nu face nimic (italian).
470. Cine îndrăznește trăiește, dar nici multă omenie n-are (roman).
471. Cine nu întâlnește zâne rele, să se ferească de cele bune (spaniol).
472. Cine nu înțelege de cuvânt nu înțelege nici de ciomag (roman).
473. Cine nu minte niciodată crede mult și cine nu înșală se încrede (roman).
474. Cine nu poate mușca nu trebuie să latre (francez).
475. Cine nu respectă bănuțul nu este demn de un ban mai mare (german).
476. Cine nu respectă nu este respectat (italian).
477. Cine nu reușește din prima lovitură să o încerce pe a doua (italian).
478. Cine nu s-a cățărat niciodată, n-a căzut niciodată (englez).
479. Cine nu se îngrijește de frumusețea pe care i-a dat-o natura trece drept leneș și neisprăvit, dar sulimanurile care dau o mână de ajutor naturii sunt un obicei năstrușnic și nevrednic. Soția câștigă dragostea bărbatului mai puțin prin farmece trupești decât prin purtare cinstită, prin blândețe și respect unul pentru altul (german).
480. Cine nu știe să dea n-are dreptul să ceară (latin).
481. Cine nu știe să mintă crede ca toți spun adevărul (italian).
482. Cine nu știe să se ferească, de toți să se ferească (francez).
483. Cine nu transpiră vara îngheață iarna (turcesc).
484. Cine nu vrea când poate, atunci când vrea nu mai poate (latin).
485. Cine nu vrea să asculte pe nimeni e un prost fără vindecare (roman).
486. Cine nu vrea să asculte sfaturile nimănui va învăța pe seama lui (francez).
487. Cine nu-i mulțumit cu ce are nu-i vrednic de mai mult (rusesc).
488. Cine nu-l învață pe fiul său nimic crește un hoț (englez).
489. Cine nu-și laudă casa, casa pe el cade (roman).
490. Cine păcătuiește la beție când e treaz să ispășească (latin) - Cine ucide când e beat trebuie spunzurat când e treaz (englez).
491. Cine păzește vântul nu seamănă și cine se uită după nori nu seceră (latin).
492. Cine pe ai săi părinți necinstește ocara lui își dobândește, că batjocura lumii se socotește (roman).
493. Cine pe altul ajută să fure fur și el se-nțelege (roman).
494. Cine pe fratele lui nu mângâie vrăjmașul lui se socotește și cine îl lasă să moară de foame ucigașul lui se socotește (roman).
495. Cine plânge înaintea judecății își pierde lacrimile (roman).
496. Cine plânge pentru alții rămâne fără ochi (turcesc).
497. Cine poate opri pe cel ce greșește și nu-l oprește părtaș al aceleiași greșeli se socotește (roman).
498. Cine privește la gura altora rămâne flămând (arab).
499. Cine privește prin toate găurile riscă să-i sară ceva în ochi (portughez).
500. Cine râde de cocoșat trebuie el însuși să se țină foarte drept (englez).
501. Cine râde de propria sa glumă îi strică hazul (englez).
502. Cine râde prea mult pierde respectul celorlalți (arab).
503. Cine ridică mâna asupra părinâilor lui ucigaș e socotit (roman).
504. Cine roagă bădăranul se obosește în zadar (francez).
505. Cine s-a ars cu ciorba suflă și-n iaurt (roman) - Pisica opărita se teme de apa rece (francez) - Cine a mâncat papara știe, dulce-i sau amară (roman) - Cine s-a opărit cu lapte suflă și în crema cu gheață (turcesc).
506. Cine s-a învățat lângă mama lui să spună numai adevărul cinstit rămâne până închide ochii (roman).
507. Cine sapă groapa altuia va cădea în ea (roman).
508. Cine scoate sabia, de sabie va pieri (latin) - Când arăți sabia, sabie ți se va arăta (latin).
509. Cine scuipă spre cer îi cade scuipatul pe față (arab).
510. Cine se amestecă de bună voie cu cei răi este ca ei (latin).
511. Cine se amestecă în tărâțe va fi mâncat de porci (roman) - Cine se amestecă în lături îl mănâncă porcii (roman).
512. Cine se amestecă între cei ce se ceartă, adesea se alege cu nasul însângerat (englez).
513. Cine se aprinde de mânie contra calomniei îi dă crezământ (englez).
514. Cine se apucă de un lucru, după ce mai întâi cere sfat de la ai săi mai bătrâni, care pot fi întrebați și care îi vor binele, aceluia nu i se ivesc piedici în nici o întreprindere (indian).
515. Cine se bagă în fiecare nor poate fi lovit de trăznet (englez) - Cine se amesteca în certuri, deseori trebuie să șteargă un nas însângerat (englez).
516. Cine se căsătorește în grabă, se căiește pe-ndelete (francez) - Căsătoria pripită rareori se dovedește reușită (englez).
517. Cine se culcă cu un orb se va trezi cu un ochi umflat (roman).
518. Cine se face miere e mâncat de muște (spaniol).
519. Cine se ferește de călcâiul muștei este lovit de cel al calului (italian) - Cu cât ai mai multă grijă de un lucru, cu atât pierzi mai repede (italian).
520. Cine se ferește de moară se ferește de făină (latin).
521. Cine se grăbește curând ostenește (roman).
522. Cine se grăbește rămâne în drum (francez) - Graba pune piedică propriilor călcâie (englez) - Cine se grăbeste își frânge gâtul (german) - Graba e mama eșecului (grecesc).
523. Cine se grăbește să se îmbogățească nu va rămâne om cinstit (englez).
524. Cine se hotărăște repede, se căiește pe-ndelete (italian).
525. Cine se încrede în oricine se înșeală cu ușurință (italian).
526. Cine se îndrăgostește de sine însuși nu va avea nici un rival (englez).
527. Cine se îneacă o dată îi ajunge pentru toată viața (german).
528. Cine se lăcomește să apuce cele străine pierde și pe ale sale (roman).
529. Cine se lasă în voia trândăviei va cădea pradă sărăciei (latin).
530. Cine se laudă cu faptele lui rele este de două ori vinovat (german) - Cine se laudă că nu e mincinos trebuie crezut doar pe jumătate (roman).
531. Cine se laudă cu știința sa își arată neștiința (englez).
532. Cine se laudă pe sine, singur se ocărăște (roman).
533. Cine se pornește cu graba, se-ntâlnește cu zăbava (roman) - Devreme se pregătește, târziu isprăvește (latin).
534. Cine se rușinează să muncească să-i fie rușine și să mănânce (italian).
535. Cine se scoală de dimineață departe ajunge (roman).
536. Cine se scoală mânios se culcă păgubit (roman).
537. Cine se stăpânește bine devine stăpânul celorlalți (francez).
538. Cine se vorbește pe el de rău nu e lăudat de nimeni (danez).
539. Cine se teme de el însuși nu mai are de ce să se teamă (chinez).
540. Cine se teme de lupi nu se face cioban (roman).
541. Cine se teme este pe jumătate învins (german).
542. Cine se urcă în pom să nu-și lase papucii jos (turcesc).
543. Cine se va putea apăra de calomnie, când ea este înarmată cu scutul cel mai sigur al tiraniei: secretul? (spaniol).
544. Cine seamănă spini să umble încălțat (francez) - Cine seamănă vânt culege furtună (grecesc) - Rău faci, rău găsești (latin).
545. Cine servește pe toată lumea nu este plătit de nimeni (englez) - Cine vrea să-i servească pe toți ajunge cel mai rău (german).
546. Cine sfat nu vrea s-asculte greu să aibă zile multe (spaniol).
547. Cine slujește la doi stăpâni trebuie să-l mintă pe unul dintre ei (italian).
548. Cine spune adevărul nu poate mulțumi pe toată lumea (indian).
549. Cine spune minciună e la fel cu cel ce fură (roman) - Mincinosul e un hoț (latin) - Minciuna și hoția sunt vicii înrudite (latin) - A spune o minciună este începutul unui furt (japonez).
550. Cine știe să dea știe să și primească (latin).
551. Cine știe să lingușească știe să și calomnieze (francez).
552. Cine știe să mănânce frumos știe să servească și pe alții (indian).
553. Cine știe să prefacă supărările în amabilitate, acela știe să trăiască (roman).
554. Cine știe să se stăpânească la timp nu e niciodată în primejdie (chinez).
555. Cine te laudă se egalează cu tine (german).
556. Cine trădează taina, umblă ca un defăimător și nu te întovărăși cu cel ce are mereu buzele deschise (evrit).
557. Cine trage întotdeauna bine își pierde săgeata (englez).
558. Cine trăiește cu chiorii învață să se uite cruciș (roman) - Cu lupii înveți să urli (francez).
559. Cine trăiește mulțumit cu puțin le are pe toate (francez).
560. Cine uită binefacerile își amintește jignirile (chinez).
561. Cine umblă după doi iepuri nu prinde niciunul (latin) - Cine multe îmbrățișează puține adună (roman).
562. Cine umblă să se facă fericit, des se-ntoarce opărit (roman) - A plecat cu speranța de a mânca și s-a întors cu buzele supte (indian).
563. Cine va veni primul va măcina primul (latin) - Cine culege cel dintâi trandafir are cea mai frumoasă floare (italian) - Cel dintâi câine prinde iepurele (englez).
564. Cine vede binele și alege răul comite o nebunie cu bună știință (francez).
565. Cine vede un ac și nu-l ia, vine o vreme când îl regretă (francez).
566. Cine vine de departe poate minți foarte bine (latin) - Călătorul poate minți cu autoritate (englez).
567. Cine vine după petrecere trebuie să se mulțumească cu ce a rămas (german).
568. Cine vine târziu nu e găzduit cu plăcere (italian).
569. Cine vorbește seamănă, cine ascultă culege (persan) - Ascultarea e viață, neascultarea e moarte (roman).
570. Cine vorbește vinde, cine ascultă culege (persan).
571. Cine vrea să ajungă departe trebuie să-și menajeze animalul (francez).
572. Cine vrea să dovedească prea mult nu dovedește nimic (latin).
573. Cine vrea să înșele este adesea înșelat (francez).
574. Cine vrea să mănânce miezul trebuie mai întâi să spargă coaja (roman) - Cine vrea să mănânce fructul trebuie să se cațere în pom (englez).
575. Cine vrea să obțină fără măsură totul, adesea nu obține nimic (latin) - Cine vrea tot, pierde tot (italian).
576. Cine vrea să placă tuturor trebuie să se scoale de dimineață (italian).
577. Cine vrea să se căsătorească, soție deopotrivă să poftească, ca să nu se căiască (roman).
578. Cine vrea un cal fără defecte să meargă pe jos (francez).
579. Cine, murind de foame, nu fură e unul din cei mai mari mucenici ai virtuții omenești (roman).
580. Cine-i laudă pe toți nu laudă pe nimeni (englez).
581. Cine-și calcă făgăduielile, rupe granița însăși a vieții oamenilor între sine (roman).
582. Cine-și bagă capul în tărațe va fi ciugulit de găini (arab).
583. Cinste dai, cinste găsești (roman).
584. Cinste trebuie să dăm părinților. Să dăm tatălui onoarea ce i se cuvine și tot așa mamei pe aceea care i se cuvine (grecesc).
585. Cinstea constă în a îndeplini riguros datoriile pe care le impun atât legea cât și morala. Omul cinstit este, mai presus de orice, un om de onoare (francez).
586. Cinstea este o calitate rară (roman).
587. Cinstea fetei, zestrea ei (roman).
588. Cinstea în lucrurile mici este cea mai bună pavăză contra ispitelor celor mari ale vieții (german).
589. Cinstea nu cade din cer. Ea se educa în familie. Dar și necinstea se poate educa în familie (rusesc).
590. Cinstea nu se cumpără (englez).
591. Cinstea să nu ți-o pierzi nici la cea mai mare nevoie și necaz, că cine-și pierde cinstea, viața și-a pierdut-o (roman).
592. Cinstea se obține cu multă trudă (francez).
593. Cinstea și dragostea ce de frică ți se dă, este o înșelăciune ce-n numire numai stă (roman).
594. Cinstea și dreptatea arată siguranța societății (german).
595. Cinstea și grija ce vrei să-ți dea copiii tăi și tu să dai părinților tăi (roman).
596. Cinstea și iubirea de adevăr stau foarte bine una lângă alta, cinstea este adevăr, iar adevărul este cinste (englez).
597. Cinstea și ocara nu pot fi împreună (roman).
598. Cinstea și viața nu ți le poate înapoia nimeni (german).
599. Cinstea valorează mai mult decât banul (roman).
600. Cinstea, legea cea mai mare (roman).
601. Cinstea-i cinste-n orice loc, și la lucru și la joc (roman).
602. Cinstește de vrei să fii cinstit (albanez).
603. Cinstește mai mult pe cel vrednic de cinste, fie de orice treaptă (arab).
604. Cinstește pe părinți, respectă pe prieteni și supune-te legilor (grecesc).
605. Cinstește-i pe bătrâni, dacă vrei să te respecte cei tineri (roman).
606. Cireașa a făcut viermi fiindcă era prea mândră de frumusețea ei (turcesc).
607. Ciulinul răsărit în plin câmp se crede viță de vie (arab).
608. Ciupercile otrăvitoare cresc cel mai repede (coreean).
609. Civilizația este înainte de toate o disciplină; disciplină fiziologică, morală, socială și științifică (spaniol).
610. Clevetirea e ca fumul care-și înegrește coșul și nu poate păta albastrul cerului pe care cearcă să-l învăluie (roman).
611. Clevetirea nu ucide, nici nu face rană; ea pângărește numai pe acela de la care a pornit (roman).
612. Cocoșatul nu-și vede cocoașa dar o vede ușor pe-a altuia (francez).
613. Cocoșului care cântă înainte de vreme i se taie capul (turcesc) - Cine se grăbește își mușcă limba (roman) - Pripa fără socotință-i mult vătămătoare, că-n multe greșeli ne bagă (roman).
614. Complimentele nu costă nimic dar mulți plătesc scump pentru ele (englez).
615. Complimentele se fac cu gura nu cu inima (italian).
616. Coincizia este virtutea înțelepților (spaniol).
617. Consideră drept o onoare a ta să fii criticat de unii oameni, mai ales, de cei care vorbesc de rău toate lucrurile bune (roman).
618. Contrazicerea trebuie făcută în modul cel mai delicat și cu cuvintele cele mai blânde și în așa fel, încât întreaga noastră atitudine să nu exprime dorința de a contrazice (englez).
619. Controlează-te chiar la tine acasă și nu comite nimic care te-ar face să roșești (chinez).
620. Conversația este icoana sufletului (latin).
621. Conversația să fie variată, împletindu-se cu actualitatea, cu cele generale, povestirile cu discuțiile, întrebările cu expunerile de păreri, gluma cu nota serioasă, căci este ceva plictisitor să bați și, cum se spune acum, să storci același subiect prea mult (englez).
622. Copiii, nebunii și oamenii beți spun adevărul fără să-și dea seama (roman).
623. Copil cu copil se înveselește și bătrân cu bătrân (roman).
624. Copilăria singură este veselă și nevinovată (roman).
625. Copilul care este iubit are mai multe nume (maghiar).
626. Copilul este recompensa vieții (african).
627. Copilul imită tot ceea ce vede. Totul îi e pildă în formarea obiceiurilor, gesturilor, apucăturilor, vorbirii și caracterului său (englez).
628. Copilul învață fără strădanie, prin simpla imitație, ca și cum ar primi învățătură prin porii pielii (indian).
629. Copiii, ba chiar și oamenii mari, învață mai mult din exemple (englez).
630. Copiii, cinstea părinților, iar părinții, lauda copiilor (roman).
631. Copiii au mai multă nevoie de modele decât de critici (francez).
632. Copiii cu arșicele, bătrânii cu sfaturile (roman).
633. Copiii fierarului nu se tem de scântei (latin).
634. Copiii în căsătorie, cea mai mare și mai tare a dragostei tărie (roman).
635. Copiii o sug pe mamă când sunt mici și pe tata când sunt mari (englez) - Nu s-a săturat de lapte de mamă și suge degetul tatălui (indian).
636. Copiii pe la școli toți deopotrivă să se socotească, ca niște frați între ei, ca să poată dobândi și frăție între ei (roman).
637. Copiii să fie obișnuiți să nu tăgăduiască răul ce l-au săvârșit, ci cu supunere să-și recunoască vina (roman).
638. Copiii sunt ca ciupercile: nu toți sunt la fel (suedez).
639. Copiii vor face în viață ceea ce au văzut la părinții lor și nu vor face ceea ce au urât la părinții lor (roman).
640. Copilul cu două moașe rămâne cu buricul nelegat (roman) - Copilul cu două doici rămâne fără lapte (roman) - Câinele care umbla la două uși rămâne flămând (arab) - Copilul care suge de la două mame își strică stomacul (turcesc).
641. Copilul nu datorează viața părinților săi, ci creșterea (roman).
642. Crinul în gunoi se tot usucă (roman) - Dacă trăiești printre hoți vei tot fura (roman).
643. Critica e ușoara, arta e grea (francez).
644. Critica rareori este cumpănită în lecții sau în lauda, dreapta în judecată și învățătură. Nu-i destul a ști carte și a scrie, pentru a fi critică. Mai trebuie neapărat judecată nepărtinitoare, conștiința lucrurilor, a lumii și a oamenilor (roman).
645. Critica scutură de pe arbore omizile și florile (german).
646. Criticul conștiincios se critică mai întâi pe el însuși; ceea ce nu înțelege, nu are dreptul să judece (grecesc).
647. Criticul e uneori un grădinar care se îngrijește ca arborii să nu crească prea sus (roman).
648. Cu bani poți cumpăra omul, dar cu nici un preț virtutea (indochina).
649. Cu bătăi și cu certuri și răcnete mari să nu sperii pe copii, ci cu mult mai bine cu blândețe și cu mângâieri sa le îndrepți greșelile lor (roman).
650. Cu cât e de nepotrivit a vedea un beat stând între cei treji, cu atât mai urât a ședea cel treaz între cei beți (roman)
651. Cu cât e mai multă lume adunată, cu atât e mai multă bârfă (chinez).
652. Cu cât este mai frumos un trandafir cu atât înțeapă mai tare spinii săi (japonez).
653. Cu cât mai mult muncești, cu atât mai mult te înveselești, când din munca ta și pe tine și pe altul folosești (roman).
654. Cu cât mai mult vei iubi pe alții, cu atât mai mult și mai tare vei trage pe alții ca să te iubească și să-ți facă bine și fericirea ta să o înmulțească (roman).
655. Cu cât mângâi mai mult pisica pe spinare, cu atât ridică coada mai sus (englez).
656. Cu cât munca va fi mai plăcută, cu atât ora va fi mai scurtă (latin).
657. Cu cât răul este mai adânc, cu atât curge mai lin (roman).
658. Cu cât se face mai mare cu atât pare mai mic (francez).
659. Cu cât se pisează mai mult usturoiul cu atât miroase mai tare (francez).
660. Cu cât se vorbește mai mult în dragoste, cu atât ea este mai șubredă (francez).
661. Cu cât te străduiești mai mult ca să ții ceva ascuns, cu atât se află mai repede (japonez).
662. Cu cât vrei să te iubească, cu atât și tu mai mult trebuie să iubești, că dragostea e temeiul omenirii (roman).
663. Cu ce fel de oameni se amestecă tocmai ca aceeia se afla în sine. Bagă de seamă la aceasta (arab).
664. Cu cei ce te învață nu te lenevi des a te întâlni, cât de departe vor fi (roman).
665. Cu cei fărădelege te-ai întovărășit, cinstea îndată ți-ai sfârșit (roman).
666. Cu cei în vârstă trebuie să vorbești respectuos și în puține cuvinte; cu cei de aceeași vârstă prietenos și cu blândețe (german).
667. Cu cei învățați mai mult vei învăța, iar cu cei proști vei pierde și ceea ce ai învățat (roman).
668. Cu cel bun de gură nicicum să te apuci, că te face de ocară (roman).
669. Cu cel flecar nu te sfătui, că nu va putea păzi taina ta (roman).
700. Cu cel mânios nicidecum să te sfădești, până nu-i va trece mânia (roman).
701. Cu cuvântul pe toți îi atragi, cu mult mai lesne decât cu ciomagul (roman).
702. Cu cuviință sau omenește acela se zice că lucra, carele nu numai lucrările cele din afară le rânduiește după cum poruncește legea, ci încă povățuindu-l fapta cea bună, bucuros și de bună voie face ce este de cuviință și cu omenie și ce ajută la fericire, măcar de nici legea, nici vreo altă silă din afară nu-l silește să facă așa (roman).
703. Cu dușmanii, cu prietenii, cu cunoscuții, cu străinii, cu femeia sau cu iubita - bagă de seamă de vorbești și cum vorbești, cât și cum îi frecventezi, cum te-arăți vesel, trist, indiferent, tăcut ori vorbăreț (roman).
704. Cu iertarea ce tu faci, dobândești pe toți de frați (roman).
705. Cu înfrânare la mâncare și băutură lăcomia se biruește și sănătatea se întemeiază (roman).
706. Cu înțelepciunea să te sfătuiești, cu vitejia sa izbândești și cu dreptatea sa izbândești (roman).
707. Cu întrebarea treci marea (roman) - Cine întreabă învață (latin) - Cine întreabă nu greșește (german) - Cine întreagă munții sare (arab).
708. Cu măsura cu care veți măsura cu aceea vi se va lua măsura (evrit).
709. Cu minciuna prânzești dar la cină îți sar ochii (roman) - Cu minciuna prânzești, dar nu și cinezi (latin).
710. Cu mojicia și cumplirea dragoste nu dobândești (roman).
711. Cu o dulce mulțumire, îndată îndatorezi pe făcătorul tău de bine la o mare îndatorire (roman).
712. Cu o lingură de miere prinzi mai multe muște decât cu douăzeci de butoaie de oțet (roman).
713. Cu o singură lovitură de topor nu poți dărâma copacul (roman) - Roma n-a fost creată într-o singura zi (latin).
714. Cu o singura minciună, cineva își poate pierde toată reputația de om integru (roman).
715. Cu o soție bună necazul este pe jumătate iar bucuriile duble (rusesc).
716. Cu ochii altora poți să-ți vezi mai bine defectele (chinez).
717. Cu pleșuvul când vorbești, de tigva sa nu pomenești (roman).
718. Cu răbdarea treci marea, cu răul, nici pârâul (roman).
719. Cu sila poți să iei, dar nu poți să dai (roman).
720. Cu toate că modestia este o virtute, timiditatea este un viciu (englez).
721. Cu toți deopotrivă cinstit să te porți, că de la toți deopotrivă laudă să dobândești (roman).
722. Cu virtutea calmului se cucerește lumea (chinez) - Fii calm că va fi la fel și peste 100 de ani (englez).
723. Cu vr-un prieten vr-odată de vei avea judecată, ori undeva-n altă parte vei avea sfădiri și cearte ia seama, te stăpânește, nu-i vorbi vrăjmășește cuvinte nesocotite, proaste și neomenite (roman).
724. Cui îi dai scrie pe nisip, cui îi iei scrie pe oțel (francez).
725. Cui îi este frică de orice nor, nici o călătorie nu face (roman) - Cine se teme de tufiș nu trebuie să prindă păsări (englez).
726. Cui îi este frică să mănânce îi este rușine să trăiască (roman).
727. Cui îi place mierea trebuie să crească albine (rusesc) - Pentru ca să mănânci pește, trebuie să intri în apă (rusesc).
728. Cui îi este permis mult trebuie să-și îngăduie puțin (latin).
729. Cui îi place să fie lingușit e vrednic de lingușitor (roman).
730. Cui îi place să primească îi displace să dea (israel).
731. Cui nu-i e frică de mustrare, nu-i e frica nici de băț (italian).
732. Cultul copilului este semnul marilor civilizații (roman).
733. Cum greșești, cere iertăciune, cu aceasta pe tine te cinstești (roman).
734. Cum îmi cânți, așa joc (roman).
735. Cum îți cinstești părinții, așa te vor cinsti copiii (german) - Cum tu îți tratezi părinții, așa și copiii tăi te vor trata (grecesc).
736. Cum s-ar putea ca lucrurile să devină bune numai grație laudei, ori rele numai în urma criticii? Oare smaraldul își pierde valoarea sa, dacă nu este lăudat? (latin).
737. Cum vei vorbi tu însuși altora, la fel ți se va vorbi și ție (latin).
738. Cumpănește în gând cuvântul și în faptă gândul (englez).
739. Cumpătarea este cel mai mare dar al înțeleptului (roman) - Cumpătarea e cel mai mare dar al celui înțelept (latin).
740. Cumpătarea spune să nu te robești poftelor, să trăiești cu puțin și modest (grecesc).
741. Cumpătul ține sănătatea omului și hărnicia ține averea (roman).
742. Cunoști omul cumsecade și pe cel lipsit de omenie, nu numai după faptele, ci și după dorințele ce le au (grecesc).
743. Curaj mare, noblețe mare (roman).
744. Curajul cinstit este preferabil amabilității (englez).
745. Curajul este ca iubirea, el vrea drept hrană speranța (francez).
746. Curajul însoțit de prudență aduce cu siguranță victoria (indian).
747. Curajul ne ajută să învingem pericolele și greutățile (englez).
748. Curajul nu este vrednic de laudă decât atunci când e condus de virtute (latin).
749. Curajul sufletesc depășește puterile fizice (roman).
750. Curat la gânduri, cuvinte și fapte să te arăți, frate, dacă vrei să te arăți, pururea fericit (roman).
751. Curățenia este cea mai frumoasă găteală (roman).
752. Curățenia este temeiul sănătății și oglinda simțirii (roman).
753. Curățenia și drăgălășenia o pot deprinde copiii chiar din primul an, dacă îi obișnuim curați de la început (rusesc).
754. Cusururile părinților în taină să le păstrezi (păzești), ca să nu te necinstești și tu (roman)
755. Cuvântul adevărat să-ți fie cel mai mare jurământ (roman).
756. Cuvântul aspru scârbă aduce, iar cel dulce dragoste-ți aduce (roman).
757. Cuvântul bun și neplăcut ieste ca doftoria grețoasă, însă folositoare în trupul bolnavului (roman).
758. Cuvântul bun unge și cel rău împunge (roman).
759. Cuvântul ce ai dat odată nici să-l uiți, nici să-l întorci (roman).
760. Cuvântul cel dulce la întristare leac aduce (roman).
761. Cuvântul cel înțelept, cea mai mare armă (roman) - Cuvântul dascăl la toate se arată (roman).
762. Cuvântul cum iese din gură nicicum nu se mai întoarce, de aceea să bagi de seamă când, cu cine și ce grăiești, ca nicicum să greșești (roman).
763. Cuvântul este umbra faptei (grecesc).
764. Cuvântul ieșit din gură nu se mai întoarce (latin).
765. Cuvântul omului, icoană gândului său, și faptele lui, icoana sufletului său (roman).
766. Cuvântul unui om cinstit e tot așa de sigur ca și legământul său (englez).
767. Cuvântul vicleanului este ca undița pescarului (roman).
768. Cuvântul vindecă mânia (grecesc).
769. Cuvântul vostru să fie totdeauna plăcut, dres cu sare, să știți cum trebuie să răspundeți fiecăruia (grecesc).
770. Cuviința o ținem când faptele și lucrurile noastre, portul, umblarea, mișcarea, hainele și celelalte așa a le întocmi după cum fac oamenii de omenie și învățați cât și altor oameni de omenie să plăcem (roman).
771. Cuvinte mai puține și lucrări mai multe, că cuvântul fără împlinire mort se înțelege, iar lucrarea în sine singură grăiește. Numai cuvântul supune pe cel înțelept și pe cel drept (roman).
772. Cuvinte urâte să nu scoți din gură, căci scârbă aduci la cel ce te aude (roman).
773. Cuvintele de insultă pe care părinții și educatorii le adresează copiilor vor fi aruncate de aceștia, la rândul lor, altor persoane, căci ei nu se vor rușina, justificându-se că au urmat exemplul altor persoane cu autoritate (englez).
774. Cuvintele falsității sunt ca mierea și faptele ca sabia (arab).
775. Cuvintele și pilda influiențează tinerețea în bine ca și în rău (roman).
776. Cuvintele sincere nu sunt întotdeauna elegante dar cuvintele elegante nu sunt întotdeauna sincere (chinez).
777. Cuvintele tale să fie puține și bine rânduite (englez).
778. Cuvintele tatălui au mai mult efect decât palmele mamei (german).
779. Cuvintele trebuie mestecate mai mult decât o bucată de pâine (georgian) - Cuvântul întâi să-l cioplești, apoi să-l arăți (german).
780. Cuvintele zboară, exemplele rămân (latin) - Vorbele zboară, scrisul rămâne (latin).
781. Cuvintelor tale fă rug și cumpănă, și gurii tale fă-i ușă și încuietoare (roman).
Dorin, Merticaru