Distracție
- Proverbe și citate
celebre
- Litera B (125)
Proverbe
și citate celebre
1. Bădăranul
cu cât îl rogi mai mult cu atât își dă mai multă importanță
(latin).
2. Bagă de seama ce faci, ce vorbești și cum zâmbești (roman).
3. Bagă de seamă ce vorbești și cum vorbești (roman).
4. Bagă de seama la cei înțelepți, de cele ce ei fug și cele ce ei gonesc, și ia-te după ei, dacă vrei să fii ca ei (roman).
5. Bagă de seamă la toți câinii care te înconjoară (latin).
6. Băiatul leneș, ca să nu facă un pas, face opt (italian).
7. Balaurul imobilizat în adâncuri devine prada crevetelui (chinez).
8. Bani nu da nici nu lua cu împrumut. Îi pierzi dând bani, și pierzi și un prieten. Iar luând ajungi la nechiverniseală (englez).
9. Banii împrumutați se duc râzând și se înapoiază plângând (turcesc).
10. Banii n-au ochi să vadă pe ce-i cheltuiești (rusesc).
11. Banii sunt toporul care separă prietenii nedespărțiți (indian).
12. Banul nu are coadă, dacă-l arunci ăa ai de ce să-l apuci (francez).
13. Bănuțul economisit este de două ori câștigat (roman).
14. Bărbat fără femeie, cal fără frâu; femeie fără bărbat, barcă fără cârmă (roman).
15. Bărbații nu iubesc totdeauna ceea ce stimează, iar femeile nu respectă decât ceea ce iubesc (francez).
16. Bărbații nu sunt bine îngrijiți decât de femeile lor (roman).
17. Bărbatul cinstit și plin de bine, se teme de rușine (roman).
18. Bărbatul de treabă, sincer, cinstit se poate recunoaște în mod neîndoielnic chiar după ochi (latin).
19. Bărbatul să aducă cu sacul, femeia să scoată cu acul, tot se isprăvește (roman).
20. Bărbatul se întoarce după cuvântul femeii, ca morișca după vânt (roman).
21. Bardul de bard pizmuit e, sărac pe sărac pizmuește (grecesc).
22. Bârfa și minciuna merg mână în mână (englez).
23. Bârfitorul își vorbește de rău prietenii și rudele și nu iartă nici pe morți (latin).
24. Bârfitorul și cel cu două limbi... pe mulți care aveau pace i-a pierdut (arab).
25. Bastonul rupe oasele dar nu atinge viciul niciodată (roman).
26. Bătaia de joc către cei mai mici, nesupunerea către cei mai mari, reaua purtare către cei deopotrivă, cele mai vătămătoare rele ale omenirii (arab).
27. Bătaia de joc este nebunie întreagă (german).
28. Bătaia de joc este o obrăznicie față de buna-cuviință (grecesc).
29. Bătaia și ocara nu se întorc niciodată (roman).
30. Bătaia și tot felul de pedepse corporale nu sunt mijloace de a face din copiii noștri oameni înțelepți, buni și cu inițiativă (englez).
31. Batjocoritorii trebuie să se mulțumească să guste din propria zeamă (englez).
32. Batjocura este minciună (arab).
33. Batjocura nu vine din înțelepciune (englez).
34. Batjocura s-o depărtezi cu totul de la casa ta, că însuți pe tine te faci de batjocură (roman).
35. Bătrân cu bătrân se poate înțelege și tânăr cu tânăr (roman).
36. Bătrânețea e un tiran care interzice, sub pedeapsa de moarte, toate plăcerile tinereții (francez).
37. Bătrânețea stimată și onorată de tineri devine mai ușoară (latin).
38. Bătrânii abținându-se de la ospețele cele mari, pot să găsească plăcere într-o masă cumpătată (latin).
39. Bătrânii luând seama la tineri ca la niște copii ce sunt, foarte rar și-ar permite să glumească în fața lor (bizantin).
40. Bătrânii se cruță cum se cruță copiii (german).
41. Băutura a înecat mai mulți oameni decât oceanul (spaniol) - Vinul îneacă mai mulți oameni decât apa (francez) - Sabia omoară mulți, dar vinul și mai mulți (italian) - În pahar se îneacă mai mulți decât în mare (englez).
42. Băutura e sămânță de vorbă (latin).
43. Belșugul dă naștere aproape întotdeauna la îngâmfare (francez).
44. Belșugul descoperă viciul, nenorocirea virtutea (englez).
45. Belșugul mâncărilor oprește ascuțimea minții (latin).
46. Belșugul uită de mamă și de tată (spaniol).
47. Beția aprinde toate cele rele (german).
48. Beția are limba unui nebun și inima unui ticălos (german).
49. Beția divulgă ceea ce sobrietatea ascunde (englez).
50. Beția este o nebunie voluntară (latin).
51. Beția înmulțește mânia, împuținează virtutea, micșorează mintea și în urmă gol te lasă (roman) - Beția înmulțește mânia celui fără de minte, împuținează virtutea și agonisește răni (arab).
52. Beția strică omenia (roman) - Beția vatămă omul (grecesc) - Beția pe om îl leapădă jos din minte și îl face mai mișel și mai lipsit de simțiri decât dobitoacele (roman).
53. Beția tinereții întrece pe cea a vinului (roman).
54. Bețivul începe să se gândească după ce se trezește (roman).
55. Bețivul își bea și straiele și mințile (roman) - Cine băutura iubește, de sărăcie se gătește (roman) - Beția e sărăcie (francez).
56. Bețivul își îneacă întâi necazurile și apoi viața (italian).
57. Bețivul se învață cu beția ca și tâlharul cu hoția (roman).
58. Bețivului numai prima sticla îi e scumpă (francez) - Mai întâi omul ia un păhărel, păhărelul ia un pahar și apoi paharul ia omul (englez).
59. Bine a zis înțeleptul, că mânia este începutul nebuniei (roman).
60. Bine e să auzi și să vezi cele de taină, dar nimănuia să le spui, că taina pică deseori pe ce e necurat (roman).
61. Bine este să învățăm și din ale altora greșeli (roman).
62. Bine faci, bine găsești (roman).
63. Bine ne pot face numai unii oameni, rău ne pot face toți (roman).
64. Binefacerea, pe care făcând-o se zice ca îndatorăm pe cel care are trebuință, este binele ce facem cuiva, nu pentru ca să-i întoarcem vreun bine ce l-am primit de la el, nici pentru ca să folosim cu ceva prin aceasta noi, ci numai și numai pentru folosul aceluia, căruia îi facem bine (grecesc).
65. Binefacerile comune trebuie să fie răspândite asupra tuturor, dar binefacerile particulare trebuie acordate pe alese (englez).
66. Binefacerea trebuie să se ia la întrecere cu binefacerea (latin).
67. Binefacerile mici date la timp sunt mai mari pentru cei ce le primesc (roman).
68. Binefacerile plac, ca și florile, atât timp cât sunt proaspete (englez).
69. Binele ar fi tot ce poate deveni regula universală de purtare (roman).
70. Binele care îl faci la șes îți va fi înapoiat la munte (arab).
71. Binele cu bine se răsplătește (roman).
72. Binele este de aur. El este rar și nu se întunecă vreodată (englez).
73. Binele este sinonim cu dreptatea, mila și frumusețea (francez).
74. Binele nu se face numai cui îți place; căci binele este bine să-l faci la fiecare (roman).
75. Binevoitorii, de multe ori, ne sunt spre stricare și răuvoitorii spre folos (roman).
76. Biruiești mânia, când taci (roman).
77. Blândețea este leacul cruzimii (latin).
78. Blândețea în vorbă și moravuri este cea mai frumoasă podoabă a prieteniei (latin) - Blândețea și politețea fac viața frumoasă între noi (englez).
79. Blândețea și buna-cuviință se pot forma și prin obișnuință de a te purta frumos cu cei din jur, și îndeosebi cu cei ce îți sunt inferiori (englez).
80. Bogăția și stricăciunea, luxul și viciul sunt strâns legate între ele (englez).
81. Bogatul zgârcit este mai sărac decât un cerșetor (rusesc).
82. Brânză bună în burduf de câine (roman) - Ce faci cu virtutea dacă ai năravuri rele sau ce faci cu o calitate la o mie de defecte (englez).
83. Brațul sănătos și viguros care nu muncește va fi tăiat din umăr (arab).
84. Bravii și înțelepții pot să ierte și să scuze acolo unde lașii și prostii nu dau dovadă de milă (englez).
85. Broasca nu mușca fiindcă nu poate (italian).
86. Brutalitatea dă naștere la ură (englez).
87. Bucurați-vă cu cei ce se bucură și plângeți cu cei ce plâng (israel) - Bucură-te de bucuriile fiecăruia, întristează-te de răul fiecăruia (latin).
88. Bucuria celui ce pedepsește e mai rea decât vina celui ce greșește (roman).
89. Bufonii se dovedesc adesea profeți (englez).
90. Bun acela se-nțelege, ce altuia bine face (latin).
91. Bun cu adevărat e numai acela care nu lasă a se săvârși răul împrejurul lui. Adevărata bunătate e vitează.
92. Bun nu este cel care suferă răul, ci acel care face binele (roman).
93. Bun pe bun și de greșește, niciodată nu urăște, așa și tu urmează, ca toți în bine să creadă (roman).
94. Bună-cuviința consistă dintr-o suma de forme convenite ale purtării între oameni. Aici nu este vorba de maniere elegante, de "bon-ton" cu subtilități ridicole, ci de ceea ce este indispensabil în viață, de buna creștere. Ea se întemeiază pe morală, pe moravuri și pe urbanitate (englez).
95. Buna-cuviință constrânge patimile a se potoli; înăbușă certurile la începutul lor și da tuturor faptelor și vorbelor noastre o binefăcătoare blândețe. Buna-cuviință ne face pe fiecare om amabil și simpatic (roman).
96. Buna-cuviință este o dorință de a te vedea tratat cu bună-cuviință și de a fi socotit politicos (francez).
97. Buna-cuviință este pentru bunătate ceea ce sunt cuvintele pentru cuget. Ea influențează nu numai asupra purtării, ci și asupra spiritului și asupra inimii; ea înfrânează și îmblânzește toate sentimentele, toate părerile și toate cuvintele (francez).
98. Buna-cuviință ne face pe fiecare om amabil și simpatic și desemnează pe cel ce ne stă puțin prieten în față (englez).
99. Buna-cuviință pe buze și mâna la pălărie nu costă nimic (englez).
100. Buna-cuviință se poate forma prin obișnuință de a te purta frumos cu cei din jur (englez).
101. Buna povață învață (roman).
102. Buna primire e cea mai bună mâncare (englez).
103. Buna sfătuire este un fel de consultare, iar cine se consultă cercetează și conchide (grecesc).
104. Bună ziua căciulă, că stăpânul n-are gură (roman).
105. Bunacreștere nu ne permite să ne atingem sau să insinuăm altuia că se face vinovat de abateri de la buna cuviință (francez).
106. Bunătatea, dreptatea, iertarea și binefacerea sunt datorii pentru toți (italian).
107. Bunătatea două domnii are: să nu facă rău nimănui, și să facă bine tuturor (roman).
108. Bunătatea este o înduioșare universală pentru tot ceea ce trăiește, mai ales pentru om, pentru ca el, dintre toate ființele, e cel mai capabil de a suferi (grecesc).
109. Bunătatea face mai mulți prieteni decât puterea (francez).
110. Bunătatea înseamnă nu numai să nu faci nedreptate, ci nici să-ți treacă prin minte (roman).
111. Bunătatea întrece frumusețea - E mai bine să fii bun decât frumos (francez).
112. Bunătatea nu constă în faptul de a face daruri bogate, ci în blândețe și bunăvoință (englez).
113. Bunătatea și binefacerea sunt de folos tuturor (englez).
114. Bunătatea tatălui este mai înaltă ca muntele, bunătatea mamei este mai adâncă decât oceanul (japonez).
115. Bunătatea una este și numai cu o față, răutatea pe ceas, pe ceas se schimbă la față ca să nu se mai cunoască (roman).
116. Bunătății slabe îi trebuie pentru a merge spiritul dreptății (chinez).
117. Bunăvoința are asemănare cu prietenia, fără a fi totuși prietenie. Bunăvoință avem și față de necunoscuți și fără cunoștința celuilalt, prietenie nu (grecesc).
118. Bunăvointa crează prieteni (latin).
119. Bunele maniere sunt o traducere a virtuții în limba populară (englez).
120. Bunul nume la bărbați și la femei, e un odor al vieții lor întregi; De mi se fură o pungă nu-i nimic, a fost a mea acum e a altuia; Dar cine-mi fură numele meu bun, pe dânsul biet, nu l-a îmbogățit. Dar m-a lăsat pe mine cerșetor (englez).
121. Bunul-simț este măsura posibilului. El se compune din experiență și prevedere; este calculul aplicat la viață (francez).
122. Bunul-simț se acomodează lumii (francez).
123. Bunul simț se compune din adevăruri care trebuie spuse și adevăruri care nu se spun (italian).
124. Butucul are trei vițe: una aduce plăcerea, alta beția și cea de-a treia crima (grecesc).
125. Buzele cele mute vorbesc pe tăcute (roman).
2. Bagă de seama ce faci, ce vorbești și cum zâmbești (roman).
3. Bagă de seamă ce vorbești și cum vorbești (roman).
4. Bagă de seama la cei înțelepți, de cele ce ei fug și cele ce ei gonesc, și ia-te după ei, dacă vrei să fii ca ei (roman).
5. Bagă de seamă la toți câinii care te înconjoară (latin).
6. Băiatul leneș, ca să nu facă un pas, face opt (italian).
7. Balaurul imobilizat în adâncuri devine prada crevetelui (chinez).
8. Bani nu da nici nu lua cu împrumut. Îi pierzi dând bani, și pierzi și un prieten. Iar luând ajungi la nechiverniseală (englez).
9. Banii împrumutați se duc râzând și se înapoiază plângând (turcesc).
10. Banii n-au ochi să vadă pe ce-i cheltuiești (rusesc).
11. Banii sunt toporul care separă prietenii nedespărțiți (indian).
12. Banul nu are coadă, dacă-l arunci ăa ai de ce să-l apuci (francez).
13. Bănuțul economisit este de două ori câștigat (roman).
14. Bărbat fără femeie, cal fără frâu; femeie fără bărbat, barcă fără cârmă (roman).
15. Bărbații nu iubesc totdeauna ceea ce stimează, iar femeile nu respectă decât ceea ce iubesc (francez).
16. Bărbații nu sunt bine îngrijiți decât de femeile lor (roman).
17. Bărbatul cinstit și plin de bine, se teme de rușine (roman).
18. Bărbatul de treabă, sincer, cinstit se poate recunoaște în mod neîndoielnic chiar după ochi (latin).
19. Bărbatul să aducă cu sacul, femeia să scoată cu acul, tot se isprăvește (roman).
20. Bărbatul se întoarce după cuvântul femeii, ca morișca după vânt (roman).
21. Bardul de bard pizmuit e, sărac pe sărac pizmuește (grecesc).
22. Bârfa și minciuna merg mână în mână (englez).
23. Bârfitorul își vorbește de rău prietenii și rudele și nu iartă nici pe morți (latin).
24. Bârfitorul și cel cu două limbi... pe mulți care aveau pace i-a pierdut (arab).
25. Bastonul rupe oasele dar nu atinge viciul niciodată (roman).
26. Bătaia de joc către cei mai mici, nesupunerea către cei mai mari, reaua purtare către cei deopotrivă, cele mai vătămătoare rele ale omenirii (arab).
27. Bătaia de joc este nebunie întreagă (german).
28. Bătaia de joc este o obrăznicie față de buna-cuviință (grecesc).
29. Bătaia și ocara nu se întorc niciodată (roman).
30. Bătaia și tot felul de pedepse corporale nu sunt mijloace de a face din copiii noștri oameni înțelepți, buni și cu inițiativă (englez).
31. Batjocoritorii trebuie să se mulțumească să guste din propria zeamă (englez).
32. Batjocura este minciună (arab).
33. Batjocura nu vine din înțelepciune (englez).
34. Batjocura s-o depărtezi cu totul de la casa ta, că însuți pe tine te faci de batjocură (roman).
35. Bătrân cu bătrân se poate înțelege și tânăr cu tânăr (roman).
36. Bătrânețea e un tiran care interzice, sub pedeapsa de moarte, toate plăcerile tinereții (francez).
37. Bătrânețea stimată și onorată de tineri devine mai ușoară (latin).
38. Bătrânii abținându-se de la ospețele cele mari, pot să găsească plăcere într-o masă cumpătată (latin).
39. Bătrânii luând seama la tineri ca la niște copii ce sunt, foarte rar și-ar permite să glumească în fața lor (bizantin).
40. Bătrânii se cruță cum se cruță copiii (german).
41. Băutura a înecat mai mulți oameni decât oceanul (spaniol) - Vinul îneacă mai mulți oameni decât apa (francez) - Sabia omoară mulți, dar vinul și mai mulți (italian) - În pahar se îneacă mai mulți decât în mare (englez).
42. Băutura e sămânță de vorbă (latin).
43. Belșugul dă naștere aproape întotdeauna la îngâmfare (francez).
44. Belșugul descoperă viciul, nenorocirea virtutea (englez).
45. Belșugul mâncărilor oprește ascuțimea minții (latin).
46. Belșugul uită de mamă și de tată (spaniol).
47. Beția aprinde toate cele rele (german).
48. Beția are limba unui nebun și inima unui ticălos (german).
49. Beția divulgă ceea ce sobrietatea ascunde (englez).
50. Beția este o nebunie voluntară (latin).
51. Beția înmulțește mânia, împuținează virtutea, micșorează mintea și în urmă gol te lasă (roman) - Beția înmulțește mânia celui fără de minte, împuținează virtutea și agonisește răni (arab).
52. Beția strică omenia (roman) - Beția vatămă omul (grecesc) - Beția pe om îl leapădă jos din minte și îl face mai mișel și mai lipsit de simțiri decât dobitoacele (roman).
53. Beția tinereții întrece pe cea a vinului (roman).
54. Bețivul începe să se gândească după ce se trezește (roman).
55. Bețivul își bea și straiele și mințile (roman) - Cine băutura iubește, de sărăcie se gătește (roman) - Beția e sărăcie (francez).
56. Bețivul își îneacă întâi necazurile și apoi viața (italian).
57. Bețivul se învață cu beția ca și tâlharul cu hoția (roman).
58. Bețivului numai prima sticla îi e scumpă (francez) - Mai întâi omul ia un păhărel, păhărelul ia un pahar și apoi paharul ia omul (englez).
59. Bine a zis înțeleptul, că mânia este începutul nebuniei (roman).
60. Bine e să auzi și să vezi cele de taină, dar nimănuia să le spui, că taina pică deseori pe ce e necurat (roman).
61. Bine este să învățăm și din ale altora greșeli (roman).
62. Bine faci, bine găsești (roman).
63. Bine ne pot face numai unii oameni, rău ne pot face toți (roman).
64. Binefacerea, pe care făcând-o se zice ca îndatorăm pe cel care are trebuință, este binele ce facem cuiva, nu pentru ca să-i întoarcem vreun bine ce l-am primit de la el, nici pentru ca să folosim cu ceva prin aceasta noi, ci numai și numai pentru folosul aceluia, căruia îi facem bine (grecesc).
65. Binefacerile comune trebuie să fie răspândite asupra tuturor, dar binefacerile particulare trebuie acordate pe alese (englez).
66. Binefacerea trebuie să se ia la întrecere cu binefacerea (latin).
67. Binefacerile mici date la timp sunt mai mari pentru cei ce le primesc (roman).
68. Binefacerile plac, ca și florile, atât timp cât sunt proaspete (englez).
69. Binele ar fi tot ce poate deveni regula universală de purtare (roman).
70. Binele care îl faci la șes îți va fi înapoiat la munte (arab).
71. Binele cu bine se răsplătește (roman).
72. Binele este de aur. El este rar și nu se întunecă vreodată (englez).
73. Binele este sinonim cu dreptatea, mila și frumusețea (francez).
74. Binele nu se face numai cui îți place; căci binele este bine să-l faci la fiecare (roman).
75. Binevoitorii, de multe ori, ne sunt spre stricare și răuvoitorii spre folos (roman).
76. Biruiești mânia, când taci (roman).
77. Blândețea este leacul cruzimii (latin).
78. Blândețea în vorbă și moravuri este cea mai frumoasă podoabă a prieteniei (latin) - Blândețea și politețea fac viața frumoasă între noi (englez).
79. Blândețea și buna-cuviință se pot forma și prin obișnuință de a te purta frumos cu cei din jur, și îndeosebi cu cei ce îți sunt inferiori (englez).
80. Bogăția și stricăciunea, luxul și viciul sunt strâns legate între ele (englez).
81. Bogatul zgârcit este mai sărac decât un cerșetor (rusesc).
82. Brânză bună în burduf de câine (roman) - Ce faci cu virtutea dacă ai năravuri rele sau ce faci cu o calitate la o mie de defecte (englez).
83. Brațul sănătos și viguros care nu muncește va fi tăiat din umăr (arab).
84. Bravii și înțelepții pot să ierte și să scuze acolo unde lașii și prostii nu dau dovadă de milă (englez).
85. Broasca nu mușca fiindcă nu poate (italian).
86. Brutalitatea dă naștere la ură (englez).
87. Bucurați-vă cu cei ce se bucură și plângeți cu cei ce plâng (israel) - Bucură-te de bucuriile fiecăruia, întristează-te de răul fiecăruia (latin).
88. Bucuria celui ce pedepsește e mai rea decât vina celui ce greșește (roman).
89. Bufonii se dovedesc adesea profeți (englez).
90. Bun acela se-nțelege, ce altuia bine face (latin).
91. Bun cu adevărat e numai acela care nu lasă a se săvârși răul împrejurul lui. Adevărata bunătate e vitează.
92. Bun nu este cel care suferă răul, ci acel care face binele (roman).
93. Bun pe bun și de greșește, niciodată nu urăște, așa și tu urmează, ca toți în bine să creadă (roman).
94. Bună-cuviința consistă dintr-o suma de forme convenite ale purtării între oameni. Aici nu este vorba de maniere elegante, de "bon-ton" cu subtilități ridicole, ci de ceea ce este indispensabil în viață, de buna creștere. Ea se întemeiază pe morală, pe moravuri și pe urbanitate (englez).
95. Buna-cuviință constrânge patimile a se potoli; înăbușă certurile la începutul lor și da tuturor faptelor și vorbelor noastre o binefăcătoare blândețe. Buna-cuviință ne face pe fiecare om amabil și simpatic (roman).
96. Buna-cuviință este o dorință de a te vedea tratat cu bună-cuviință și de a fi socotit politicos (francez).
97. Buna-cuviință este pentru bunătate ceea ce sunt cuvintele pentru cuget. Ea influențează nu numai asupra purtării, ci și asupra spiritului și asupra inimii; ea înfrânează și îmblânzește toate sentimentele, toate părerile și toate cuvintele (francez).
98. Buna-cuviință ne face pe fiecare om amabil și simpatic și desemnează pe cel ce ne stă puțin prieten în față (englez).
99. Buna-cuviință pe buze și mâna la pălărie nu costă nimic (englez).
100. Buna-cuviință se poate forma prin obișnuință de a te purta frumos cu cei din jur (englez).
101. Buna povață învață (roman).
102. Buna primire e cea mai bună mâncare (englez).
103. Buna sfătuire este un fel de consultare, iar cine se consultă cercetează și conchide (grecesc).
104. Bună ziua căciulă, că stăpânul n-are gură (roman).
105. Bunacreștere nu ne permite să ne atingem sau să insinuăm altuia că se face vinovat de abateri de la buna cuviință (francez).
106. Bunătatea, dreptatea, iertarea și binefacerea sunt datorii pentru toți (italian).
107. Bunătatea două domnii are: să nu facă rău nimănui, și să facă bine tuturor (roman).
108. Bunătatea este o înduioșare universală pentru tot ceea ce trăiește, mai ales pentru om, pentru ca el, dintre toate ființele, e cel mai capabil de a suferi (grecesc).
109. Bunătatea face mai mulți prieteni decât puterea (francez).
110. Bunătatea înseamnă nu numai să nu faci nedreptate, ci nici să-ți treacă prin minte (roman).
111. Bunătatea întrece frumusețea - E mai bine să fii bun decât frumos (francez).
112. Bunătatea nu constă în faptul de a face daruri bogate, ci în blândețe și bunăvoință (englez).
113. Bunătatea și binefacerea sunt de folos tuturor (englez).
114. Bunătatea tatălui este mai înaltă ca muntele, bunătatea mamei este mai adâncă decât oceanul (japonez).
115. Bunătatea una este și numai cu o față, răutatea pe ceas, pe ceas se schimbă la față ca să nu se mai cunoască (roman).
116. Bunătății slabe îi trebuie pentru a merge spiritul dreptății (chinez).
117. Bunăvoința are asemănare cu prietenia, fără a fi totuși prietenie. Bunăvoință avem și față de necunoscuți și fără cunoștința celuilalt, prietenie nu (grecesc).
118. Bunăvointa crează prieteni (latin).
119. Bunele maniere sunt o traducere a virtuții în limba populară (englez).
120. Bunul nume la bărbați și la femei, e un odor al vieții lor întregi; De mi se fură o pungă nu-i nimic, a fost a mea acum e a altuia; Dar cine-mi fură numele meu bun, pe dânsul biet, nu l-a îmbogățit. Dar m-a lăsat pe mine cerșetor (englez).
121. Bunul-simț este măsura posibilului. El se compune din experiență și prevedere; este calculul aplicat la viață (francez).
122. Bunul-simț se acomodează lumii (francez).
123. Bunul simț se compune din adevăruri care trebuie spuse și adevăruri care nu se spun (italian).
124. Butucul are trei vițe: una aduce plăcerea, alta beția și cea de-a treia crima (grecesc).
125. Buzele cele mute vorbesc pe tăcute (roman).
Dorin, Merticaru