Click oferta de carte Dorin M
Domeniul Romania - Vrancea   Stema judet Vrancea
Vrancea
Catre pagina principala...Catre paginile de studiu - To Study...Catre paginile de distractie - To Entertain...Catre paginile de lucru - To Work...Catre paginile de afaceri - To Affair Sectiune Descriere...Paginile despre Romania   

Buton Simbol Relief   Buton Administrativ Romania   Buton Turism Romania
Relief, floră şi faună                     Administrativ                             Atracţii turistice
Buton Traditii Romania    Buton istorie Romania   Legende Romania
Tradiţii şi folclor                                Istorie                                      Legende
            Descriere generală

                Vrancea este situată în afara Carpaţilor de Curbură, la intersecţia celor trei regiuni istorice Moldova, Ţara Românească şi Transilvania. Este denumită şi Ţara Vrancei, Ţara Viei şi Vinului, ţara minunilor naturale, ţara poveştilor bătrâneşti, ţara cântecului strămoşesc şi a poeziei neîntrecute de nici un ţinut românesc, este partea cea mai fumoasă a depresiunii carpatice.
                Vatră străveche a etnografiei şi folclorului românesc, "Ţara Vrancei", a unor valori culturale remarcabile, deţine un peisaj pitoresc. Se remarcă monumente ale naturii de o frumuseţe aparte cum ar fi: Cascada Putnei, Rezervaţia Cheile Tişiţei, Păstrăvăria şi Schitul Lepşa, Focul viu de la Andreiaşu. De asemenea se poate aminti de mausoleele istoriei româneşti de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Soveja.
                   Poziţia geografică şi cadrul natural, cultural, istoric, etc. favorizează diferitele forme de turism: de circulaţie, de sejur (în zonele montane, de podgorie unde se remarcă Panciu, Odobeşti şi Coteşti, sau şes, fără a uita de numeroasele staţiuni balneo-climaterice cu peisaj pitoresc din care se remarcă Soveja, unul din locurile cu cel mai ozonat aer din ţară, nepoluat şi cu particularităţi microclimatice deosebite), cultural, rural, de vănătoare şi pescuit, agromontan (pot fi accesate uşor stânele montane luând contact cu atmosfera tipic tradiţională de târlă şi stână, în special în Valea Lepşei şi în zona Putnei superioare, cum ar fi Năruja, Nistoreşti, Tulnici, Paltin, Nereju, Bărşeşti şi Coza) sau de week-end. O microzonă de profund interes etnografic, datorită arhitecturii tradiţionale ce se menţine şi originalităţii de creaţie a sătenilor (mai ales în domeniul textilelor) este reprezentată de satele din lunca Siretului în aval de Focşani (Vulturu, Suraia, etc.).
                   Viticulturismul este practicat toamna, în timpul culesului, pentru must, şi permanent, pentru degustări de vinuri la Panciu, Odobeşti (fără a uita de Jariştea, Urecheşti şi Goleşti), Coteşti şi împrejurimile lor.
                   Din punct de vedere tradiţional se pot întâlni uşor locuinţele construite în întregime din bârne, cu structură şi amenajare interioară ce păstrează elementele de bază ale tradiţiei locale (în special în zonele Nereju, Tulnici, Coza, etc.). Sub raportul planului, casele tradiţionale di Vrancea au odaia curată, denumită şi casoiţă, în care se întâlnesc textilele de interior specific vâncene, precum şi piesele vechi de mobilier ţărănesc. Carecteristice sunt puretarele, ţesături de lână care acoperă unul sau mai mulţi pereţi din odaia curată având funcţie estetică, apoi scoarţele ce au aceeaşi funcţionalitate, şi şervetele puse pe pereţi ca decor la oglindă. Se remarcă şi faptul că în Ţara Vrancei s-au menţinut piese de port ce au asemănări cu unele piese de port de pe monumentul de la Adamclisi (cămaşa încreţintă pe gât, denumită în literatura etnografică de specialitate şi cămaşă dacică), apoi iţarii foarte lungi, strânţi pe picior şi încreţiţi (ca un fel de armonică), glugă de lână, etc.
                    Din punct de vedere artizanal, Vrancea se remarcă şi prin activitatea creatorilor populari mai ales în domeniul prelucrării artisticer a lemnului, în broderia de piele, în cusături, în confecţionarea de măşti, etc. Sunt renumite pentru frumuseţea lor îndeosebi tiparele de caş confecţionate din lemn, vasele de lemn pirogravate, fluierele, bâtele ţărăneşti, măştile, etc.

                Vrancea are o industrie diversificată, în care poderea o deţin industria textilă şi a confecţiilor (aproape 50 % din totalul producţiei, dar şi 50 % din totalul de resurse umane angajate, 90 % din exporturile judeţului fiind destinate exportului), producţia de mobilier, industria celulozei, hârtiei şi cartonului, industria de maşini şi echipamente, industria de aparataj electric, industria alimentară (cunoscute fiind cele 3 mari firme de vinificaţie, inclusiv produsele alimentare tradiţionale), agricultură, fără a uita de dezvoltarea accentuată a etno-turismului şi a agroturismului.

                Suprafaţa: 4.863 km2.
                Vecini: Judeţele Bacău, Brăila, Buzău, Covasna, Galaţi şi Vaslui.
                Nr. locuitori: 392.317 (densitate 81 loc./ km2).
                Municipii: Focşani, Adjud.
                Oraşe: Mărăşeşti, Panciu, Odobeşti.
                Comune: 68.
                Regiunea de dezvoltare Sud Est.



Powered by Medow
(2001...2012 dorinm.ro, 2010...2012 powering romaniatraditii.ro)
.
Termeni şi condiţii de utilizare.........Notă realizatori