(Previous)…..(Cuprins)…..(Next)
Antichitatea și primele manifestări SF-F
Miturile și legendele, semințele dezvoltării rădăcinilor SF-F
(English)
În Antichitate se naște ideea de fantastic, un fel de sămânță bazată pe mituri și legende ce se va dezvolta „primar” constituind rădăcinile viitorului „Science Fiction”. Rădăcini comune ce „indică” preocupările moderne legate de spațiu, timp, identitate și sensul vieții, care nu sunt unice, ci au rădăcini adânci în istoria umanității.
Este evident că multe dintre „poveștile” pe care le considerăm astăzi science fiction își au originea în mituri și legende antice, captivând imaginația oamenilor de-a lungul secolelor cu bogăția lor de imagini și simboluri, care a servit drept pepinieră pentru multe dintre ideile și temele care astăzi definesc genul (și multe din subgenurile asimilate).
Miturile antice, oferind un set de imagini arhetipale care continuă să ne influențeze subconștientul și să ne inspire în crearea de noi povești, la care se adaugă diversitatea tematică, ce acoperă o gamă largă de teme, de la călătorii în timp și spațiu, la crearea vieții artificiale și interacțiunea cu alte forme de inteligență, vor fi teme destul de „centrale” ale „science fiction”-ului modern.
Povestiri unde apar primele descrieri ale zeilor „veniți din cer”, ființe diferite de oameni, deseori interpretabil a fi extraterestre, sau „din alt tărâm”… Dar, oricum, diferite de oameni, cu puteri imense, inclusiv de creatori ai lumii umane, a tot ceea ce există disponibil umanității, plecând de la nimic sau de la un haos primordial (temă reluată în multe opere de science fiction viitoare)…
În mod evident având un „disponibil tehnologic” major diferit, zeii dispunând deseori de „unelte” comune lor, cum ar fi posibilitatea de a călători pe nori, sau dispunând de „căruțe de foc”, „bărci solare”, „vimanas” sau alte dispozitive de zbor, etc, clar asimilabile unor nave spațiale (dar indescriptibil percepute de martorii oculari sau generatorii imaginativi).
Ființe care par a exista într-un fel de lumi îndepărtate unde sunt prezente un fel de tehnologii magice imposibil de realizat pe baza disponibilităților umanității acelor timpuri, controlând elementele naturale, vindecând boli, oferind posibilități de „performanțe inimaginabile”, anticipând astfel conceptul de tehnologii avansate.
Care, călătorind spre alte tărâmuri, pot naște ideea călătoriilor interstelare sau cea de explorare a spațiului.
O explorare care atrage nu numai pericole de tip aventură ci și conflicte majore, ce pun în pericol ființele identificabile ca zei, cum este cazul luptelor dintre zei, asasinatelor dintre aceștia, lupta dintre titani, etc, anticipând confruntările la nivel cosmic sau, cel puțin lupta dintre diferitele forțe ale universului.
Mai mult, în unele legende eroii călătoresc în trecut sau în viitor, anticipând astfel tema călătoriilor temporale…
Apoi, aceste ființe, de sunt zei, sau „altceva” (ființe spirituale, spirite, nimfe, demoni, monștri, etc) participă la un ansamblu care este destul de clar utopic (în cazul „societăților” ideale cum ar fi Olimpul, Valhalla, Raiul, etc, inclusiv utopiile umane, cum ar fi Atlantida sau similare) sau distopic (în cazul Infernului, Iadului, bla, bla, și chiar „cazul” Ragnarok, de final al lumii, fără a mai aminti de Apocalipsă, etc), fiind în mod cert „altceva” față de oameni. Sau sunt plasate direct pe alte corpuri cerești… Lună, Soare, Marte, Sirius, Orion, bla, bla…
De exemplu, discutând despre zeitățile egiptene, este evident că au aspect ce diferă clar de oameni, cu referire, a Seth, Horus, etc (exemplele sunt destul de multe). Să mai amintim de creaturi precum krakeni, ciclopii, centaurii, sirenele, etc, care au alimentat permanent imaginația oamenilor cu ideea de a exista ființe cu forme și abilități neobișnuite.
Chiar și cei ce ajung a fi un fel de semizei, având „atingerea genetică” a zeilor („fii ai zeilor”, protejați, „unelte”, bla, bla), ajung să dispună de astfel de resurse și, astfel, se ajunge la aventuri și călătorii ce anticipează ușor aventurile viitorilor eroi spațiali din science fiction.
Și, astfel, am ajuns la transformările și metamorfozele destul de comune în miturile și legendele antice, în care zeii sau eroii își schimbă forma cu diferite interese (inclusiv transformările „mimetice” și subversive în animale), anticipând ideea de mutații genetice și a creațiilor de tip bioinginerie.
Pentru a trece la elementele „palpabile” ce se pot constitui ca argumente ale celor prezentate anterior, deși nu avem romane de science fiction în sensul modern în antichitate, multe texte antice conțin elemente care pot fi interpretate ca atare. Și, iată care ar fi unele din aceste opere…
În mitologiile mesopotamiene, reprezentativă este „Epopeea lui Ghilgames”.
Acest poem epic sumerian, unul dintre cele mai vechi opere literare cunoscute, prezintă căutarea nemuririi a lui Ghilgames, un rege puternic și curajos. Călătoriile sale prin lumi subterane și întâlnirile cu ființe supranaturale anticipează teme comune în science fiction, precum căutarea sensului vieții, explorarea necunoscutului și interacțiunea cu alte forme de viață. Pe lângă căutarea nemuririi, această epopee descrie și un potop universal, similar cu potopul lui Noe din Biblie, temă a distrugerii și reînnoirii lumii frecvent întâlnită în opere post-apocaliptice.
Și, de ce nu, ar mai „fi Enuma Elish”, un poem epic care descrie crearea universului dintr-un haos primordial, o temă care a inspirat numeroase teorii cosmice moderne, inclusiv Big Bang-ul.
La vechii greci avem „Iliada” și „Odiseea” lui Homer. Aceste epopei grecești conțin numeroase elemente fantastice, precum zei care intervin în afacerile umane, creaturi mitice și obiecte magice. Apoi, călătoriile lui Odiseu, cu toate aventurile sale, pot fi văzute ca o primă formă de science fiction, cu elemente de explorare, întâlniri cu ființe stranii și tehnologii primitive.
În textele egiptene, cum ar fi „Cartea egipteană a morții”, există mituri egiptene despre crearea lumii, despre zei cu puteri extraordinare și despre viața de apoi, conținând elemente care pot fi interpretate ca science fiction. De exemplu, ideea că sufletul poate supraviețui morții și poate călători într-o altă lume anticipează teme legate de viața după moarte și de existența altor dimensiuni.
În mitologia indiană avem Veda și Upanishadele. În aceste texte sacre ale hinduismului, găsim descrieri ale unor lumi multiple, ale unor ființe divine cu puteri cosmice și ale unor procese de creație și distrugere care amintesc de conceptele moderne despre cosmologie și fizică. Apoi, ar fi Vimana, care, în textele vedice, sunt descrise ca vehicule zburătoare divine. Aceste descrieri au alimentat speculații despre existența unei tehnologii avansate în trecutul îndepărtat al Indiei.
În mitologia nordică avem Yggdrasil. Acest arbore cosmic conectează cele nouă lumi ale mitologiei nordice, reprezentând un model complex al universului. Ideea unui arbore cosmic este prezentă în multe alte culturi și a influențat concepții moderne despre structura cosmosului. Și Ragnarök, care se constituie a fi o profeție despre sfârșitul lumii descrie o serie de evenimente catastrofale, inclusiv bătălii cosmice și distrugerea lumii. Teme similare au fost explorate în numeroase opere de science fiction și fantasy.
Mitologia Maya are Popol Vuh. Acest text sacru descrie crearea umanității și relația dintre zei și oameni. Ideea că oamenii au fost creați de zei este o temă recurentă în science fiction și fantasy, fiind adesea asociată cu teme legate de inginerie genetică și creația artificială.
De aici, fără a mai cita „opere” (totuși: Călătorie către Vest, Legendele celor patru mari clasici chinezi, „Romanul celor trei regate”, „Marginea Apei”, „Povestea lui Liao Zhai”, etc… mai numeroase decât vă imaginați) mitologia chineză vine cu Nüwa, zeița care a creat omenirea și a reparat cerurile după un cataclism. Ideea creării umane și a reparării unui univers distrus sunt teme comune în science fiction. Sau cu Jiangshi, vampirii chinezi, ființe reanimate care se mișcă prin sărituri rigide, sunt un exemplu de creatură fantastică care a inspirat multe povești de groază și science fiction. Fără a uita de călătoriile în lună, în mitologia chineză existând povești despre călătorii pe Lună, anticipând astfel tema explorării spațiale.
Apoi, mitologia japoneză (inclusiv opere cum ar fi, de exemplu, „Povestea din Genji” care, deși nu este o poveste strict mitologică, conține numeroase elemente supranaturale și referințe la credințele shintoiste, urmărind viața unui prinț japonez și a relațiilor sale amoroase, într-un context bogat în simboluri și tradiții) ne aduce Yokai, ființe mitice japoneze, de la spirite ale pădurii până la monștri marini, oferă o varietate de creaturi fantastice care pot fi comparate cu creaturile extraterestre din science fiction, Urashima Taro, un pescar care este dus într-un palat submarin, unde timpul curge mai încet, anticipând ideea călătoriilor în timp și a existenței unor civilizații subacvatice sau Onmyōdō, o practică magică japoneză, care implică manipularea energiilor cosmice, anticipând ideea de magie tehnologică și a capacității umane de a controla lumea naturală.
Iar mitologia mongolă (inclusiv opere cum ar fi „Secretul Mongolului de Aur”, o legendă care descrie povestea unui erou care călătorește prin diferite lumi și se confruntă cu o varietate de creaturi mitice, reflectând credințele tradiționale mongole despre lumea spiritelor și despre relația dintre om și natură) vine cu Erlik Khan, stăpânul lumii subterane, figură complexă, adesea asociată cu moartea și renașterea, „clădind” o temă a lumii subterane și a ciclurilor de viață și moarte prezentă în multe mitologii și explorată în numeroase opere de science fiction, fără a omite șamanismul mongol, care implică călătorii în lumea spiritelor, oferind o perspectivă asupra relației dintre om și lumea spirituală, o temă importantă în multe opere de fantasy.
În concluzie, oricum am aborda „problema”, fie și plecând de la „Vechiul Testament” (Geneza), „scrierea” cea mai „săracă” în elemente de ficțiune sau asimilabile viitorului science fiction, avem o multitudine de alte exemple, de la mitologia nordică până la folclorul african sau aborigen care pot naște percepția influențării literaturii ulterioare (inclusiv SF-F) și, viitoarea cinematografie (sau jocurile video).
Așadar, din acest „minim” de prezentare, cred că puteți percepe universalitatea, demonstrând că multe dintre preocupările noastre moderne, precum originea universului, căutarea sensului vieții, explorarea spațiului și interacțiunea cu tehnologia, au fost prezente în gândirea umană de-a lungul istoriei, realitate ce se amplifică prin diversitatea manifestării, fiecare cultură dezvoltând propriile mituri și legende, dar toate împărtășind anumite teme universale.
Iată de ce ele au fost și vor rămâne teme certe de inspirație, continuând să inspire scriitorii și artiștii de astăzi (și din viitor, fie și prin faptul că multe „scrieri” actuale vor deveni mituri), oferind un tezaur inepuizabil de idei și simboluri.
Notă autor: Această întreagă lucrare, realizată „din mers”, pe măsura timpului meu disponibil (ce va fi „finalizată” cât de cât pe la finele lui 2025 – pe baza unor calcule statistice ce pleacă de la cele 35 de episoade deja realizate, la momentul când tastez acesrte rânduri), are la bază strict experiențele prin care am trecut, fiind ajutat rareori (memoria sau dorința de organizare și oferire de date „suplimentare” informative strict legate de percepțiile mele) de căutări suplimentare, pe care le „colectez” din surse cât mai autorizate, încercând să implic minimal gusturile mele în cele prezentate.
Dacă veți dori detalii suplimentare, dar, evident, cu specificul interpretării autorilor respectivelor opere (eventual și luând în calcul „depășirea morală”), oferta este destul de „consistentă”, reprezentată de exemplu de:
- “The History of Science Fiction” de Darko Suvin (și „dezvoltările” ulterioare): oferă o analiză detaliată a evoluției SF-ului, de la origini până în secolul XX.
- “The Cambridge Companion to Science Fiction” editată de Rob Latham (care a câștigat premiul Hugo în 2005): antologie care cuprinde eseuri de la diverși cercetători, care explorează diferite aspecte ale SF-ului.
- “Explorers of the Infinite: Voyages to the Frontiers of Science Fiction” de Adam Roberts (și realizările „colaterale” ale acestui autor): prezintă o istorie a SF-ului prin intermediul vieților și operei unor autori cheie.
Sau…
-
Baze de date academice:
- Google Scholar: O unealtă excelentă pentru a găsi articole științifice, teze de doctorat și alte lucrări academice despre istoria SF. Poți căuta după autori, titluri, cuvinte cheie sau combinații ale acestora.
- JSTOR: O arhivă digitală care conține milioane de articole din reviste academice, inclusiv multe despre literatură și științe umaniste.
- Project MUSE: O altă platformă care oferă acces la o vastă colecție de cărți și articole academice.
-
Site-uri web specializate:
- The Encyclopedia of Science Fiction: O resursă online cuprinzătoare care oferă informații detaliate despre autori, opere, teme și subgenuri ale SF-ului.
- Isfdb (The Internet Speculative Fiction Database): O bază de date extinsă care conține informații despre autori, opere, premii și evenimente legate de literatură speculativă.
- Locus Magazine: O revistă online și tipărită dedicată științei ficțiunii și fantasy, care publică frecvent articole și eseuri despre istoria și evoluția genului.
-
Forumuri și comunități online:
- Reddit: Subreddit-urile precum r/sciencefiction și r/books oferă oportunități de a discuta cu alți pasionați de SF și de a găsi recomandări de lectură.
- Forumuri specializate: Există numeroase forumuri dedicate SF-ului, unde poți găsi discuții aprinse despre istoria genului, autori clasici și contemporani.
-
Bloguri și site-uri personale:
- Mulți cercetători, scriitori și fani ai SF-ului își mențin bloguri personale, unde împărtășesc cunoștințele și perspectivele lor asupra genului.
Sfaturi pentru căutare:
- Folosește cuvinte cheie precise: Cu cât vei folosi cuvinte cheie mai precise, cu atât rezultatele căutării tale vor fi mai relevante. De exemplu, în loc să cauți doar “istoria science fiction”, poți căuta “evoluția science fiction-ului în secolul XX”, “femeile în science fiction” sau “influența lui Jules Verne asupra SF-ului”.
- Explorează diferite limbi: Multe resurse valoroase sunt disponibile în limba engleză, dar nu uita să cauți și în alte limbi, precum franceză, germană sau spaniolă.
- Participă la discuții: Alătură-te comunităților online și participă la discuții despre istoria SF-ului. Vei descoperi astfel noi perspective și vei putea pune întrebări experților.
Merticaru Dorin Nicolae