Primul pas al energiei - Evoluția spre materie

Autor: Merticaru Dorin

Este momentul pregătitor al manifestărilor universului către materie... Dar și antimaterie... La acest moment se ajunge în acel punct de răcire în care apar particulele subatomice de materie și antimaterie.

Și, pe lângă un status energetic deosebit de ridicat, apare interacțiunea între materie și antimaterie, crescând acest status de energie, alimentând procesele apariției a și mai multă materie și antimaterie... Ce aminteam anterior, entropie..

Drept exemplu, putem sublinia că, la o temperatură (sau energie) de 6 miliarde (6 x 10⁹) ⁰K, coliziunea a doi fotoni tipici poate crea un electron și omologul său antimaterial pozitronul.

Apoi, alimentarea energetică a „contopirii” acestora poate duce la creșterea temperaturii peste 10¹⁴ ⁰K ajungându-se la posibilitatea de a se crea protoni și antiprotoni, mult mai masivi (din punct de vedere al manifestării masei).

Deci, cam aceasta era „supra primordială” a acelor momente ale universului: electroni, pozitroni, ceva protoni și antiprotoni, neutrino, radiații și particule subatomice exotice care mai târziu vor juca un rol important în ceea ce se va numi „materia întunecată” (dark matter).

Particulele neutrino se pare că au avut un rol important în prima fază de dezvoltare a universului, până ce, când trecuse mai puțin de o secundă de la „Big Bang”, neutrinii nu au mai interacționat cu materia, așa cum o fac din acea secundă până în zilele noastre.

Dar aceste particule au ajutat în zilele noastre la măsurătorile ce le voi descrie ceva mai târziu (când voi descrie datele obținute de COBE - COsmic Background Array, și ce ne spun urmele neutrinilor).

După aproximativ 3 minute de existență, după „Big bang”, temperatura ajunge la aproximativ 900 de milioane ⁰K, protonii și electronii putându-se recombina, chiar dacă temperaturile ridicate spulberau imediat nucleele atomice formate.

Evident că această manifestare va duce la coagularea primelor forme ale masei care, sub acțiunea celorlalte forțe, în special a gravitației, vor duce spre acumulările incipiente ce vor deveni acumulări de masă.

În acest moment intervine un concept ştiinţific enunţat în 1979 de Alan Guth, cel al teoriei inflaţiei. Faptic, oriunde privim în univers se constată că există un număr identic de stele, galaxii sau formaţiuni similare cu cele care există exact în partea opusă a universului, indiferent de direcţia în care privim.

Bineînţeles că nimeni nu îşi explică de ce există această distribuţie. Este ca şi cum o "linie" a universului vine în contact cu "linia" opusă a universului, simetric, (identică din punct de vedere al structurii, alcătuirii, etc) într-un punct central, de "echilibru".

Aici intervine inflaţia care stă la baza startului "dezvoltării imense" raportată la timp, asemenea unei explozii a spaţiului "care a adus haosul la ordine", acea ordine "în oglindă" constatată acum de oamenii de ştiinţă.

Acum, gravitaţia (rezultat direct al distorsiunilor spaţiu-timp şi al influenţei straturilor universale externe ale multiversului) se manifestă "distorsionat", incipient, determinând distribuţia materiei în universul ce îl avem în zilele noastre, undele gravitaţionale putând fi "detectate" (chiar dacă nu şi vizualizate) prin studiul fundalului de microunde al spaţiului şi "sesizarea distribuţiei materiei în univers".

Ar mai fi ceva de spus despre ”coagularea” materiei, așa cum a fost atunci și se detectează în zilele noastre de către oamenii de știință. Mai concret, de ce s-a ”coagulat” astfel?

Ei bine, este o certitudine în lumea științifică faptul că există mai multe dimensiuni decât cele ”oferite” de către simțurile umane (fie ele și descriptibile de către un ”cuvânt” divin). Și, destul de contestabil, există și mai multe dimensiuni, mai multe universuri, deci mai multe timpuri… Poate de aici pleacă precizarea ”în acest timp și această dimensiune”.

Apoi ar fi principiul holografic ce nu poate reconstitui decât ”originalul”. Deci, totul poate fi o acțiune de reconstituire ”holografică”, dacă se poate spune astfel, într-o altă dimensiune, cu un alt timp.

Apoi ar fi un fel de interacțiune a multiversului asupra acestui univers, prin intermediul gravitației, gruparea de proto-materie inițială fiind un rezultat al acțiunii gravitaționale a universurilor ”înconjurătoare”…

În urma acestor considerații se ajunge la un punct de la care, eventual, se poate ajunge la ceva diferit față de original prin intervenția a ”ceva”, prin intervenție divină, nu contează.

Dacă totul este identic, asemenea unui fel de replicare a ADN-ului sau ceva similar, totul se poate opri aici, la un fel de punct inițial de unde va interveni o evoluție ulterioară ce presupune existența timpului. Dar dacă există un ”ceva” care a creat acest sistem sau, cel puțin, evoluția următoare?

Cine a lucrat în grafică 3D știe că ”lucrul în oglindă” (mirroring) ajută la reconstituirea oricărui obiect 3D la care se lucrează, ulterior procedându-se la ”modelări”, particularizând respectivul obiect.

Dacă luăm în calcul un fel de punct de plecare a unui univers ce se va replica ”holografic”, ”gravitațional”, etc ajungem la acel punct de tip ”inițial” în care vom regăsi un fel de punct de plecare destul de conex unei construcții inițiale, eventual unei evoluții inițiale, de unde apare particularizarea.

Deci, iată că avem destule forme de a descrie acele momente fără a intra în ”cripticul” limbaj științific ce descrie această ”coagulare”, chiar și luând în considerare cele descrise de ”primitivul” limbaj al celor ce au încercat să lase scris cuvântul unei divinități ce descria ceea ce spun oamenii de știință.

Ar mai fi ceva de spus despre teoria inflaţiei... Odată "pornită" inflaţia universului nu mai poate fi oprită decât într-un loc denumit de oamenii de ştiinţă "un nou univers".

Ceva de genul, când inflaţia se va opri, de fapt se deschide un nou univers (din ce veţi putea înţelege din posturile ce vor urma veţi vedea că se va produce o atingere cu unul din straturile vecine universului nostru, straturi ale multiversului, şi se va realiza descărcarea energetică "de inflaţie" într-un nou big-bang, cel al universului care îşi va "începe" atunci dezvoltarea).

(Prelucrare Postare 28 ianuarie 2015/ 2017/ 2020 dorinm.ro și blogul de pe wordpress)

Dorin, Merticaru

|Entropie|
-Evoluția către materie-
|Materie și antimaterie|