Contabilitate

Contul 605 - Cheltuieli privind energia și apa

Abordarea contabilă

Contul 605 este un cont de cheltuieli utilizat pentru a înregistra costurile cu energia electrică, termică, gazele naturale și apa consumate de o entitate. Aceste cheltuieli sunt esențiale pentru buna funcționare a oricărei afaceri, indiferent de domeniu.

Definiție: Acest cont înregistrează valoarea facturilor primite de la furnizorii de utilități, aferente consumului de energie electrică, gaze naturale, apă, încălzire și canalizare.
Funcția: Rolul său principal este de a urmări cheltuielile cu utilitățile, recunoscându-le în momentul în care serviciile au fost prestate, conform principiului contabilității de angajamente.
Structura: Este un cont de cheltuieli, având un sold debitor. La sfârșitul perioadei fiscale, soldul său este transferat în contul de profit și pierdere (contul 121), pentru a calcula rezultatul final.

Monografie Contabilă Detaliată

Să luăm un exemplu: o companie primește o factură pentru consumul de energie electrică în valoare de 1.200 lei (inclusiv TVA).

1. La înregistrarea facturii pentru energia electrică:

Cont Debit	Suma (Lei)	Cont Credit	Suma (Lei)
605 "Cheltuieli privind energia și apa"	1.000	401 "Furnizori"	1.200
4426 "TVA deductibilă"	200

Explicație: Se debitează contul de cheltuieli 605 pentru a recunoaște costul energiei consumate. Se debitează contul de active 4426 pentru TVA-ul deductibil. Se creditează contul de datorii 401 pentru valoarea totală a facturii.

2. La plata facturii către furnizor:

Cont Debit	Suma (Lei)	Cont Credit	Suma (Lei)
401 "Furnizori"	1.200	5121 "Conturi la bănci în lei"	1.200

Explicație: Se debitează contul de pasive 401 pentru a stinge datoria și se creditează contul de active 5121 pentru a înregistra ieșirea banilor.

Prezentarea în Situațiile Financiare
Soldul Contului 605 este prezentat în Contul de profit și pierdere, în categoria "Cheltuieli cu mărfurile, materiile prime și materialele".

Abordarea IFRS

În sistemul IFRS, tratamentul contabil al cheltuielilor cu energia și apa se bazează pe principiile stabilite în principal de IAS 1 "Prezentarea situațiilor financiare" și de IAS 37 "Provizioane, datorii contingente și active contingente". IFRS nu impune un cont specific echivalent cu 605, dar principiile sale ghidează recunoașterea și evaluarea acestor cheltuieli.

Recunoaștere: Conform IFRS, cheltuielile cu utilitățile sunt recunoscute în contul de profit și pierdere pe măsură ce serviciile sunt consumate. Acest lucru respectă principiul contabilității de angajamente, care impune recunoașterea cheltuielilor în perioada în care au fost generate, indiferent de momentul plății.
Contabilizarea provizioanelor: Dacă, la sfârșitul perioadei de raportare, o entitate a consumat energie sau apă, dar nu a primit încă o factură de la furnizor, ea trebuie să constituie un provizion (estimare) pentru acele cheltuieli, conform IAS 37. Acest lucru asigură o reflectare corectă a costurilor în situațiile financiare.
Prezentare: IAS 1 permite entităților să-și prezinte cheltuielile fie pe natură (adică grupate pe tipuri de cheltuieli, cum ar fi energia și apa, materialele, salariile etc.), fie pe funcție (de exemplu, costul vânzărilor, cheltuieli de administrare, cheltuieli de distribuție). .

Diferențe Cheie IFRS vs. OMFP

Aspect	OMFP 1802/2014	IFRS (IAS 1 & IAS 37)
Tratament contabil	Utilizează un cont specific (605) pentru a înregistra direct cheltuiala.	Nu impune un cont specific.
Principiu fundamental	Se bazează pe contabilitatea de angajamente.	Se bazează pe contabilitatea de angajamente și pe principiul prudenței (pentru provizioane).
Prezentare	Prezintă cheltuiala ca o singură linie în contul de profit și pierdere.	Poate fi prezentată în funcție de natura cheltuielii sau de funcția acesteia.

În concluzie, IFRS tratează cheltuielile cu energia și apa dintr-o perspectivă mai riguroasă, bazată pe principii, spre deosebire de OMFP, care se bazează pe o structură rigidă a planului de conturi.

Abordarea de audit

Pentru un auditor, auditul Contului 605 este o procedură crucială pentru a se asigura că valoarea cheltuielilor cu utilitățile este reală, completă și corect evaluată. Obiectivul principal al auditorului este de a verifica dacă consumul a fost înregistrat corect în perioada corespunzătoare și dacă este justificat.

Principalele proceduri de audit

Testul de cut-off: Auditorul va verifica dacă facturile pentru utilități aferente sfârșitului perioadei fiscale au fost înregistrate corect. De exemplu, o factură primită în ianuarie, dar care se referă la consumul din decembrie, trebuie înregistrată ca o cheltuială a anului precedent.
Verificarea documentației justificative: Auditorul va examina facturile de la furnizorii de utilități. El se va asigura că facturile sunt înregistrate în perioada corectă, că sumele sunt corecte și că sunt autorizate.
Analiza fluctuațiilor: Auditorul va analiza variațiile cheltuielilor cu energia și apa în raport cu volumul de activitate al companiei. O creștere nejustificată a cheltuielilor ar putea indica o scurgere de apă, o problemă tehnică la un utilaj sau o gestionare ineficientă a utilităților.
Confirmarea datoriilor: O altă procedură importantă este de a confirma datoriile față de furnizorii de utilități. Auditorul va verifica dacă datoriile înregistrate în contul de furnizori (401) corespund cu cheltuielile înregistrate în contul 605.

Abordarea ANAF și a Codului de Procedură Fiscală

Pentru Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), Contul 605 este un cont de un interes major, deoarece cheltuielile înregistrate aici sunt, în mod normal, deductibile fiscal și au un impact direct asupra bazei de impozitare a impozitului pe profit. Inspectorii fiscali sunt extrem de atenți la corectitudinea înregistrării și la justificarea cheltuielilor.

Principalele verificări ale ANAF

Deductibilitatea cheltuielilor: Conform Codului Fiscal, cheltuielile cu energia și apa sunt cheltuieli deductibile integral, cu condiția ca ele să fie efectuate în scopul obținerii de venituri impozabile. ANAF va verifica dacă utilitățile au fost folosite pentru activitatea economică a companiei și dacă sunt legate de procesul de producție, administrativ sau de vânzări.
Verificarea documentației justificative: ANAF va solicita documentele care stau la baza cheltuielilor. Acestea includ facturile de la furnizori de energie electrică, gaze naturale, apă și canalizare. Lipsa unei documentații complete sau neconcordanța între documente și înregistrările contabile pot duce la recalificarea cheltuielilor ca fiind nedeductibile.
Corelarea cu declarațiile fiscale: Inspectorii fiscali vor corela valoarea cheltuielilor cu utilitățile cu datele din declarațiile fiscale, cum ar fi deconturile de TVA și declarațiile de impozit pe profit. De exemplu, ei vor verifica dacă TVA-ul aferent facturilor a fost dedus corect și dacă valoarea cheltuielilor se reflectă corespunzător în rezultatul fiscal.

Concluzie
Pentru ANAF, Contul 605 este o sursă de informații esențială pentru a verifica legalitatea și corectitudinea înregistrărilor fiscale. O gestionare riguroasă a acestui cont și o înțelegere clară a regulilor de deductibilitate fiscală sunt esențiale pentru a evita orice problemă cu autoritățile fiscale.

Abordarea acționarului/ asociatului și a părților interesate

Pentru investitori, analiști și creditori, Contul 605 este un indicator esențial al costurilor operaționale și al eficienței managementului. Modul în care sunt gestionate aceste cheltuieli oferă indicii importante despre sănătatea operațională a entității.

Marja de profit: Cheltuielile cu energia și apa sunt o componentă a cheltuielilor operaționale ale unei companii. Analiștii vor urmări trendul acestor cheltuieli în raport cu veniturile. O creștere a acestor cheltuieli, fără o creștere proporțională a veniturilor, poate indica o presiune asupra marjelor, cauzată de creșterea prețurilor la utilități sau de o gestionare ineficientă.
Indicator de eficiență operațională: Un control riguros al costurilor cu energia și apa este un semn al unui management eficient. O creștere nejustificată a acestor costuri poate semnala ineficiențe în procesul de producție, pierderi de utilități sau lipsa de control intern. Analiștii vor urmări acest indicator pentru a evalua performanța managementului în controlul costurilor.
Evaluarea riscului: Investitorii sunt interesați de stabilitatea costurilor. O creștere rapidă și neașteptată a prețurilor la utilități poate indica riscuri în lanțul de aprovizionare sau o dependență de fluctuațiile pieței.

Concluzie
Contul 605 este un barometru al sănătății operaționale și al managementului costurilor. Pentru părțile interesate, el reflectă nu doar poziția financiară, ci și prudența și eficiența managementului în gestionarea procesului de producție.

Bibliografie:

O.M.F.P. nr. 1.802 din 29 decembrie 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate (publicat în M. Of. nr. 963 din 30 decembrie 2014).

Anexa O.M.F.P. nr. 1.802 - Reglementări contabile din 29 decembrie 2014 privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate.

O.M.F.P. nr. 2.844 din 19 decembrie 2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară (publicat în M. Of. nr. 1.020 din 19 decembrie 2016).

Anexa nr. 1 a O.M.F.P. nr. 2.844 - Reglementările contabile din 12 decembrie 2016 conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară.

Dorin, Merticaru

Lucru - Contabilitate - Planul de conturi financiar - Clasa de conturi 6