Contabilitate

Contul 613 - Cheltuieli cu primele de asigurare

Abordarea contabilă

Contul 613 este un cont de cheltuieli utilizat pentru a înregistra valoarea primelor de asigurare plătite de o entitate pentru a-și proteja activele, personalul sau operațiunile. Aceste cheltuieli sunt esențiale pentru a reflecta costurile de protecție împotriva riscurilor de natură operațională, financiară sau de mediu.

Definiție: Acest cont înregistrează cheltuielile cu primele de asigurare plătite pentru diverse riscuri, cum ar fi asigurarea de răspundere civilă, asigurarea de incendiu, asigurarea mașinilor sau a clădirilor.
Funcția: Rolul său principal este de a recunoaște cheltuiala în momentul în care serviciul de asigurare a fost prestat, conform principiului contabilității de angajamente. Este important de reținut că primele de asigurare sunt adesea plătite în avans (de exemplu, o primă anuală). Cheltuiala se înregistrează în fiecare lună, pe măsura trecerii timpului, prin utilizarea contului 471 "Cheltuieli înregistrate în avans".
Structura: Este un cont de cheltuieli, având un sold debitor. La sfârșitul perioadei fiscale, soldul său este transferat în contul de profit și pierdere (contul 121) pentru a calcula rezultatul final. .

Monografie Contabilă Detaliată

Să luăm un exemplu: o companie plătește o primă de asigurare anuală de 12.000 lei (fără TVA, deoarece asigurările sunt, în general, scutite de TVA) la data de 1 ianuarie.

1. La plata primei de asigurare (integral, în avans):

Cont Debit	Suma (Lei)	Cont Credit	Suma (Lei)
471 "Cheltuieli înregistrate în avans"	12.000	5121 "Conturi la bănci în lei"	12.000

Explicație: Se debitează contul de active 471 pentru a reflecta faptul că compania a plătit în avans un serviciu pe care îl va consuma pe parcursul anului. Se creditează contul de active 5121 pentru a înregistra ieșirea banilor.

2. La sfârșitul fiecărei luni (recunoașterea cheltuielii lunare):

Valoarea cheltuielii lunare este de 12.000 lei / 12 luni = 1.000 lei.

Cont Debit	Suma (Lei)	Cont Credit	Suma (Lei)
613 "Cheltuieli cu primele de asigurare"	1.000	471 "Cheltuieli înregistrate în avans"	1.000

Explicație: Se debitează contul de cheltuieli 613 pentru a recunoaște cheltuiala lunară cu asigurarea. Se creditează contul de active 471 pentru a diminua valoarea cheltuielii plătite în avans. Această înregistrare se repetă în fiecare lună până la epuizarea sumei din contul 471.

Prezentarea în Situațiile Financiare
Soldul Contului 613 este prezentat în Contul de profit și pierdere, în categoria "Alte cheltuieli de exploatare". Această valoare este crucială pentru a calcula rezultatul operațional al companiei.

Abordarea IFRS

În sistemul IFRS, tratamentul contabil al cheltuielilor cu asigurarea este guvernat în principal de IFRS 4 "Contracte de asigurare" și de IAS 1 "Prezentarea situațiilor financiare". IFRS nu impune un cont specific echivalent cu 613, dar principiile sale ghidează recunoașterea și evaluarea cheltuielilor cu primele de asigurare.

Recunoaștere și evaluare: Conform IFRS, cheltuielile cu primele de asigurare sunt recunoscute în contul de profit și pierdere pe măsură ce serviciul de asigurare este prestat, adică pe parcursul duratei de valabilitate a poliței. Acest lucru respectă principiul contabilității de angajamente. Dacă o primă este plătită în avans pentru o perioadă mai lungă de un an, ea este recunoscută ca un activ (o cheltuială în avans) și ulterior transferată la cheltuieli, pe măsură ce timpul trece.
IFRS 4: Acest standard se referă la contractele de asigurare, dar impactul său principal este asupra companiilor de asigurări, nu asupra entităților care cumpără asigurare. Pentru o entitate care cumpără o asigurare, tratamentul contabil este simplu: recunoașterea cheltuielii se face în perioada în care serviciul este consumat.
Prezentare: IAS 1 permite entităților să-și prezinte cheltuielile fie pe natură (grupate pe tipuri de cheltuieli), fie pe funcție (de exemplu, costul vânzărilor, cheltuieli de administrare, cheltuieli de distribuție). Cheltuielile cu primele de asigurare sunt de obicei prezentate în funcție de natura lor sau de funcția pe care o deservesc (de exemplu, o asigurare a unei mașini de livrări va fi inclusă în cheltuielile de distribuție).

Diferențe Cheie IFRS vs. OMFP

Aspect	OMFP 1802/2014	IFRS (IFRS 4 & IAS 1)
Tratament contabil	Utilizează un cont specific (613) și un cont de cheltuieli în avans (471).	Nu impune un cont specific.
Principiu fundamental	Se bazează pe contabilitatea de angajamente.	Se bazează pe principiul corespondentei.
Recunoaștere	Cheltuiala este recunoscută lunar, din contul 471.	Cheltuiala este recunoscută pe măsură ce serviciul este consumat.

În concluzie, IFRS tratează cheltuielile cu asigurarea dintr-o perspectivă bazată pe principii, spre deosebire de OMFP, care se bazează pe o structură rigidă a planului de conturi.

Abordarea de audit

Pentru un auditor, auditul Contului 613 este o procedură crucială pentru a se asigura că valoarea cheltuielilor cu primele de asigurare este reală, completă și corect evaluată. Obiectivul principal al auditorului este de a verifica dacă cheltuielile sunt justificate de polițele de asigurare semnate și dacă au fost recunoscute în perioada corespunzătoare.

Principalele proceduri de audit

Verificarea documentației justificative: Auditorul va examina polițele de asigurare și facturile emise de asiguratori. El se va asigura că documentele sunt valabile, că sumele sunt corecte și că se referă la riscuri asociate cu activitatea entității.
Testul de cut-off: O procedură esențială este de a verifica dacă cheltuielile cu asigurarea au fost înregistrate în perioada corectă, mai ales în cazul polițelor plătite în avans. Auditorul va verifica dacă soldul din contul 471 "Cheltuieli înregistrate în avans" este corect calculat și dacă suma cheltuielii lunare transferate în contul 613 este corectă.
Confirmarea cu terții: O altă procedură importantă este de a confirma direct cu asiguratorii existența polițelor și valoarea primelor plătite. Acest lucru se face prin trimiterea unor scrisori de confirmare pentru a verifica datoriile sau creanțele înregistrate.
Analiza fluctuațiilor: Auditorul va analiza variațiile cheltuielilor cu primele de asigurare în raport cu anii precedenți și cu numărul și valoarea activelor asigurate. O creștere sau o scădere nejustificată ar putea indica erori contabile sau o gestionare ineficientă a riscurilor.

Abordarea ANAF și a Codului de Procedură Fiscală

Pentru Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), Contul 613 este de un interes major, deoarece cheltuielile înregistrate aici sunt, în mod normal, deductibile fiscal și au un impact direct asupra bazei de impozitare a impozitului pe profit. Inspectorii fiscali sunt extrem de atenți la corectitudinea înregistrării și la justificarea cheltuielilor. .

Principalele verificări ale ANAF

Deductibilitatea cheltuielilor: Conform Codului Fiscal, cheltuielile cu primele de asigurare sunt cheltuieli deductibile integral, cu condiția ca ele să fie efectuate în scopul obținerii de venituri impozabile. ANAF va verifica dacă bunurile, persoanele sau riscurile asigurate sunt legate de activitatea economică a companiei. De exemplu, o asigurare CASCO pentru un autoturism folosit în activitatea de livrări este o cheltuială deductibilă.
Verificarea documentației justificative: ANAF va solicita documentele care stau la baza cheltuielilor, cum ar fi polițele de asigurare și facturile de la asiguratori. Inspectorii vor verifica dacă documentele sunt în regulă, dacă sumele corespund cu realitatea și dacă serviciile de asigurare au fost prestate conform contractului.
Corectitudinea înregistrării: ANAF va acorda o atenție deosebită modului în care au fost înregistrate primele plătite în avans. Dacă o primă anuală a fost plătită, inspectorii vor verifica dacă cheltuiala a fost recunoscută în contabilitate pe baza principiului contabilității de angajamente (adică, prin utilizarea contului 471 și recunoașterea cheltuielii lunare) și nu integral în luna plății.

Concluzie
Pentru ANAF, Contul 613 este o sursă de informații esențială pentru a verifica legalitatea și corectitudinea înregistrărilor fiscale. O gestionare riguroasă a acestui cont și o înțelegere clară a regulilor de deductibilitate fiscală sunt esențiale pentru a evita orice problemă cu autoritățile fiscale.

Abordarea acționarului/ asociatului și a părților interesate

Pentru investitori, analiști și creditori, Contul 613 este un indicator important al costurilor de management al riscului și al prudenței financiare a unei companii. Deși reprezintă o cheltuială, modul în care este gestionată oferă indicii importante despre capacitatea entității de a se proteja împotriva evenimentelor neprevăzute.

Indicator al managementului riscului: O companie care investește adecvat în asigurări demonstrează că își ia în serios protecția împotriva riscurilor. Analiștii vor urmări dacă sumele plătite pentru primele de asigurare sunt suficiente pentru a acoperi riscurile majore la care este expusă compania (de exemplu, incendii, inundații, răspundere civilă). O cheltuială cu asigurarea prea mică ar putea semnala un risc crescut de pierderi neașteptate.
Stabilitatea financiară: Asigurările sunt un instrument esențial pentru a asigura stabilitatea financiară pe termen lung. În cazul unui eveniment neprevăzut (un incendiu la o fabrică, un accident major), o companie bine asigurată poate recupera rapid pierderile și poate continua operațiunile, spre deosebire de una neasigurată, care s-ar putea confrunta cu insolvența.
Impactul asupra profitabilității: Cheltuielile cu asigurarea sunt o componentă a cheltuielilor operaționale ale unei companii. Analiștii vor urmări trendul acestor cheltuieli în raport cu veniturile. O creștere a acestor cheltuieli, fără o creștere proporțională a veniturilor, poate indica o presiune asupra marjelor, cauzată de o majorare a primelor de asigurare.

Concluzie
Contul 613 este un barometru al sănătății financiare și al managementului riscului. Pentru părțile interesate, el reflectă nu doar poziția financiară, ci și prudența și previziunea managementului în gestionarea riscurilor.

Bibliografie:

O.M.F.P. nr. 1.802 din 29 decembrie 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate (publicat în M. Of. nr. 963 din 30 decembrie 2014).

Anexa O.M.F.P. nr. 1.802 - Reglementări contabile din 29 decembrie 2014 privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate.

O.M.F.P. nr. 2.844 din 19 decembrie 2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară (publicat în M. Of. nr. 1.020 din 19 decembrie 2016).

Anexa nr. 1 a O.M.F.P. nr. 2.844 - Reglementările contabile din 12 decembrie 2016 conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară.

Dorin, Merticaru

Lucru - Contabilitate - Planul de conturi financiar - Clasa de conturi 6