Lucru - Contabilitate - Planul de conturi financiar - Clasa de conturi 6
Catre paginile Lucru Dorin M

Contabilitate


Contul 641 - Cheltuieli cu salariile personalului


Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor cu salariile personalului.

În debitul contului 641 "Cheltuieli cu salariile personalului" se înregistrează:

– valoarea salariilor și a altor drepturi cuvenite personalului (421);

– drepturi de personal pentru care nu s-au întocmit statele de plată, aferente exercițiului încheiat (428).

Contul nu prezintă sold realizându-se închiderea pe creditul contului 121 - Profit și pierdere.


Contul nu prezintă sold realizându-se închiderea pe creditul contului 121 - Profit și pierdere.


Abordarea contabilă


Contul 641 este un cont de cheltuieli utilizat pentru a înregistra costurile cu salariile brute, premiile, bonusurile și alte drepturi salariale ale angajaților. Este unul dintre cele mai importante conturi de cheltuieli dintr-o companie, deoarece reflectă costurile cu forța de muncă.

  • Definiție: Acest cont înregistrează totalul veniturilor brute ale salariaților (salariul de bază, sporuri, prime, indemnizații) înainte de reținerea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale (CAS și CASS).
  • Funcția: Rolul său principal este de a recunoaște cheltuiala cu salariile în momentul în care drepturile salariale sunt acordate angajaților. Oricât de complex ar fi, procesul de calcul al salariilor se bazează pe principiul contabilității de angajamente, adică se înregistrează cheltuiala în luna în care munca a fost prestată, indiferent de data plății efective a salariului.
  • Structura: Este un cont de cheltuieli, având un sold debitor. La sfârșitul perioadei fiscale, soldul său este transferat în contul de profit și pierdere (contul 121), pentru a calcula rezultatul final. .
Monografie Contabilă Detaliată

Să luăm un exemplu: o companie calculează salariile brute ale angajaților în valoare de 10.000 lei. Sumele datorate la bugetul de stat sunt reținute din salariile brute și se înregistrează o datorie față de angajați pentru salariile nete.

1. La înregistrarea salariilor brute și a datoriilor către angajați:

Cont Debit Suma (Lei) Cont Credit Suma (Lei)
641 "Cheltuieli cu salariile personalului" 10.000 421 "Personal - salarii datorate" 10.000
Explicație: Se debitează contul de cheltuieli 641 pentru a recunoaște cheltuiala cu salariile brute. Se creditează contul de datorii 421 pentru a înregistra datoria față de personalul angajat.

2. La reținerea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale din salariile brute:

Cont Debit Suma (Lei) Cont Credit Suma (Lei)
421 "Personal - salarii datorate" 4.000 444 "Impozitul pe venit" 1.000


4315 "Contribuția de asigurări sociale" 2.500


4316 "Contribuția de asigurări sociale de sănătate" 500
Explicație: Se debitează contul de pasive 421 pentru a reduce datoria față de angajați, deoarece sumele reținute sunt acum datorate către bugetul de stat. Se creditează conturile de datorii 444, 4315 și 4316 pentru a înregistra datoria față de stat.

Prezentarea în Situațiile Financiare
Soldul Contului 641 este prezentat în Contul de profit și pierdere, în categoria "Cheltuieli cu personalul" pentru a calcula rezultatul operațional al companiei.


Abordarea IFRS


În sistemul IFRS, tratamentul contabil al cheltuielilor cu salariile este reglementat de IAS 19 "Beneficiile angajaților". Spre deosebire de OMFP, care se bazează pe un plan de conturi, IAS 19 se concentrează pe principiile de recunoaștere și evaluare a beneficiilor angajaților. IFRS nu impune un cont specific echivalent cu 641, dar principiile sale ghidează recunoașterea și evaluarea cheltuielilor.

  • Recunoaștere și evaluare: Conform IAS 19, o entitate trebuie să recunoască cheltuiala cu salariile și contribuțiile sociale aferente pe măsură ce angajații prestează serviciile corespunzătoare. Aceste beneficii sunt recunoscute ca o datorie (un pasiv) pentru valoarea neplătită a salariilor și ca o cheltuială în contul de profit și pierdere.
  • Substanța economică: IAS 19 se concentrează pe substanța economică a tranzacției. Standardul face o distincție clară între diferitele tipuri de beneficii ale angajaților:
    • Beneficii pe termen scurt: Salarii, prime, bonusuri. Acestea sunt recunoscute în întregime ca o cheltuială a perioadei.
    • Beneficii post-angajare: Pensii, asigurări de sănătate. Acestea sunt recunoscute ca o cheltuială a perioadei, dar evaluarea lor este mai complexă și necesită adesea utilizarea unor metode actuariale.
  • Prezentare: IAS 1 permite entităților să-și prezinte cheltuielile fie pe natură (grupate pe tipuri de cheltuieli), fie pe funcție (de exemplu, costul vânzărilor, cheltuieli de administrare). Cheltuielile cu personalul sunt de obicei prezentate în funcție de natura lor în contul de profit și pierdere, dar este permisă și o prezentare pe funcție, în care costurile cu salariile pot fi incluse în diferite linii (de exemplu, costul de vânzare pentru echipa de vânzări).
Diferențe Cheie IFRS vs. OMFP

Aspect OMFP 1802/2014 IFRS (IAS 19 & IAS 1)
Tratament contabil Utilizează un cont specific (641) pentru a înregistra direct cheltuiala. Nu impune un cont specific. Recunoaște cheltuiala pe baza principiului corespondentei.
Principiu fundamental Se bazează pe contabilitatea de angajamente. Se bazează pe principiul corespondentei și al substanței economice.
Recunoaștere Cheltuiala este recunoscută în momentul în care drepturile salariale sunt acordate. Cheltuiala este recunoscută pe măsură ce angajatul prestează serviciile.
În concluzie, IFRS tratează cheltuielile cu salariile dintr-o perspectivă bazată pe principii și pe substanța economică a tranzacției, spre deosebire de OMFP, care se bazează pe o structură rigidă a planului de conturi.

Abordarea de audit


Pentru un auditor, auditul Contului 641 este o procedură crucială pentru a se asigura că valoarea cheltuielilor cu salariile este reală, completă și corect evaluată. Obiectivul principal al auditorului este de a verifica dacă cheltuielile sunt justificate de contractele individuale de muncă și de pontaje și dacă au fost înregistrate în perioada corespunzătoare.

Principalele proceduri de audit

  • Verificarea documentației justificative: Auditorul va examina statele de plată, contractele individuale de muncă, fișele de pontaj și deciziile de majorare a salariilor. El se va asigura că documentele sunt valabile, că sumele corespund cu realitatea și că orele de muncă au fost înregistrate corect.
  • Validarea caracterului cheltuielilor: O procedură esențială este de a verifica dacă cheltuielile sunt legate de personalul angajat. De exemplu, un auditor va verifica dacă salariile sunt plătite angajaților existenți și dacă nu există "angajați fantomă" sau salarii fictive.
  • Testul de cut-off: Auditorul va verifica dacă salariile aferente muncii prestate la sfârșitul perioadei fiscale au fost înregistrate corect. De exemplu, salariul pentru luna decembrie, chiar dacă este plătit în ianuarie, trebuie înregistrat ca o cheltuială a anului precedent.
  • Analiza fluctuațiilor: Auditorul va analiza variațiile cheltuielilor cu salariile în raport cu anii precedenți și cu numărul de angajați. O creștere sau o scădere nejustificată ar putea indica erori contabile sau o fluctuație semnificativă a personalului care trebuie justificată.

Abordarea ANAF și a Codului de Procedură Fiscală


Pentru Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), Contul 641 este de un interes major, deoarece cheltuielile cu salariile și contribuțiile sociale aferente au un impact direct asupra bazei de impozitare a impozitului pe profit și a taxelor datorate bugetului de stat și bugetelor de asigurări sociale. Inspectorii fiscali sunt extrem de atenți la corectitudinea înregistrării și la justificarea cheltuielilor, pentru a se asigura că sunt respectate toate prevederile legale.

Principalele verificări ale ANAF

  • Deductibilitatea cheltuielilor: Conform Codului Fiscal, cheltuielile cu salariile sunt, în general, cheltuieli deductibile integral, cu condiția ca ele să fie efectuate în scopul obținerii de venituri impozabile și să fie justificate de documente legale. ANAF va verifica dacă salariile sunt plătite pentru activitatea prestată de angajați și dacă nu există sume fictive sau nejustificate.
  • Verificarea documentației justificative: ANAF va solicita documentele care stau la baza cheltuielilor, cum ar fi statele de plată, contractele individuale de muncă, fișele de pontaj și declarațiile fiscale (cum ar fi D112). Inspectorii vor verifica dacă sumele înregistrate în contabilitate corespund cu cele declarate la bugetul de stat și bugetele de asigurări sociale.
  • Corectitudinea calculului contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit: O preocupare majoră a ANAF este de a se asigura că angajatorii au calculat și reținut corect impozitul pe venit și contribuțiile sociale (CAS, CASS) de la angajați și că au virat aceste sume la timp către bugetele corespunzătoare. Erorile de calcul sau omisiunile pot duce la penalități și majorări de întârziere.
Concluzie
Pentru ANAF, Contul 641 este o sursă de informații esențială pentru a verifica legalitatea și corectitudinea înregistrărilor fiscale. O gestionare riguroasă a acestui cont și o înțelegere clară a regulilor de deductibilitate fiscală sunt esențiale pentru a evita orice problemă cu autoritățile fiscale.


Abordarea acționarului/ asociatului și a părților interesate


Pentru investitori, analiști și creditori, Contul 641 este un indicator important al costurilor operaționale și al structurii de costuri a unei companii. Modul în care sunt gestionate aceste cheltuieli oferă indicii importante despre sănătatea operațională a entității și despre capacitatea sa de a menține costurile sub control.

  • Impactul asupra marjei de profit: Cheltuielile cu salariile sunt, de obicei, cea mai mare componentă a cheltuielilor operaționale ale unei companii. Analiștii vor urmări trendul acestor cheltuieli în raport cu veniturile. O creștere a costurilor cu salariile, fără o creștere proporțională a veniturilor, poate indica o presiune asupra marjelor, cauzată de creșterea salariilor sau de o gestionare ineficientă a personalului.
  • Indicator de risc operațional: O structură de costuri bazată în mare măsură pe cheltuieli cu salariile poate expune compania la riscuri operaționale, cum ar fi o creștere a salariului minim pe economie sau o creștere a contribuțiilor sociale. Investitorii sunt interesați de diversificarea surselor de costuri pentru a atenua aceste riscuri.
  • Evaluarea managementului: Un control riguros al costurilor cu salariile este un semn al unui management eficient. Analiștii vor evalua dacă managementul optimizează structura de costuri cu personalul și dacă evită costurile inutile cu salariile. O planificare defectuoasă, care duce la costuri neprevăzute sau la cheltuieli excesive, este un semnal negativ pentru investitori.
Concluzie
Contul 641 este un barometru al sănătății operaționale și al managementului strategic al unei companii. Pentru părțile interesate, el reflectă nu doar poziția financiară, ci și prudența și eficiența managementului în generarea de venituri și în controlul costurilor.

Bibliografie:
O.M.F.P. nr. 1.802 din 29 decembrie 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate (publicat în M. Of. nr. 963 din 30 decembrie 2014).
Anexa O.M.F.P. nr. 1.802 - Reglementări contabile din 29 decembrie 2014 privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate.
O.M.F.P. nr. 2.844 din 19 decembrie 2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară (publicat în M. Of. nr. 1.020 din 19 decembrie 2016).
Anexa nr. 1 a O.M.F.P. nr. 2.844 - Reglementările contabile din 12 decembrie 2016 conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară.

Dorin, Merticaru