Contabilitate

Contul 643 - Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii

Abordarea contabilă

Contul 643 este un cont de cheltuieli relativ nou în contabilitatea românească, introdus pentru a reflecta costurile cu plata angajaților (și, uneori, a altor terți) în acțiuni sau opțiuni pe acțiuni. Acest cont este esențial pentru a înregistra beneficiile angajaților care nu sunt sub formă de numerar, ci sub formă de instrumente de capitaluri proprii, cum ar fi acțiunile.

Definiție: Acest cont înregistrează cheltuielile generate de planurile de remunerare bazate pe acțiuni. Acestea pot fi opțiuni pe acțiuni (dreptul de a cumpăra acțiuni la un preț fix în viitor) sau acțiuni cu atribuire gratuită. Valoarea cheltuielii se determină de obicei la data acordării beneficiului și este repartizată pe parcursul perioadei de vesting (perioada în care angajatul trebuie să rămână în companie pentru a beneficia de acțiuni).
Funcția: Rolul său principal este de a recunoaște cheltuiala cu aceste beneficii în momentul în care ele sunt acordate și de a le distribui pe parcursul perioadei de vesting. Oricât de complex ar fi, procesul de calcul al acestor cheltuieli se bazează pe principiul contabilității de angajamente, adică se înregistrează cheltuiala în lunile în care angajatul prestează serviciile.
Structura: Este un cont de cheltuieli, având un sold debitor. La sfârșitul perioadei fiscale, soldul său este transferat în contul de profit și pierdere (contul 121), pentru a calcula rezultatul final.

Monografie Contabilă Detaliată

Să luăm un exemplu: O companie decide să acorde angajaților opțiuni pe acțiuni în valoare de 10.000 de lei, cu o perioadă de vesting de doi ani.

1. La sfârșitul primului an de vesting (50% din valoarea totală):

Cont Debit	Suma (Lei)	Cont Credit	Suma (Lei)
643 "Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii"	5.000	1068 "Alte rezerve"	5.000

Explicație: Se debitează contul de cheltuieli 643 pentru a recunoaște cheltuiala cu remunerarea bazată pe acțiuni. Se creditează contul de capitaluri proprii 1068 (sau un alt cont similar de rezerve) pentru a înregistra valoarea corespunzătoare, deoarece nu există o plată în numerar.

2. La sfârșitul celui de-al doilea an (restul de 50%):

Cont Debit	Suma (Lei)	Cont Credit	Suma (Lei)
643 "Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii"	5.000	1068 "Alte rezerve"	5.000

Explicație: Se debitează contul de cheltuieli 643 pentru a recunoaște restul cheltuielii cu remunerarea bazată pe acțiuni. Se creditează contul de capitaluri proprii 1068 pentru a înregistra valoarea corespunzătoare.

Prezentarea în Situațiile Financiare
Soldul Contului 643 este prezentat în Contul de profit și pierdere, în categoria "Cheltuieli cu personalul" pentru a calcula rezultatul operațional al companiei.

Abordarea IFRS

În sistemul IFRS, tratamentul contabil al cheltuielilor cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii este reglementat de IFRS 2 "Plata bazată pe acțiuni". Acesta este standardul cheie care se aplică în acest domeniu și se concentrează pe principiile de recunoaștere și evaluare a acestor cheltuieli, indiferent de forma lor (acțiuni sau opțiuni).

Recunoaștere și evaluare: Conform IFRS 2, o entitate trebuie să recunoască cheltuiala cu remunerarea bazată pe acțiuni pe măsură ce angajații prestează serviciile corespunzătoare. Valoarea cheltuielii este, în general, egală cu valoarea justă a instrumentelor de capitaluri proprii acordate. Valoarea justă a acțiunilor este ușor de determinat (prețul la bursă), în timp ce valoarea justă a opțiunilor pe acțiuni este mai complexă și necesită utilizarea unor modele de evaluare, cum ar fi modelul Black-Scholes.
Principiul corespondentei: Cheltuiala este recunoscută pe parcursul perioadei de vesting, adică perioada în care angajatul trebuie să presteze serviciile pentru a primi beneficiul. De exemplu, dacă o companie acordă opțiuni pe acțiuni cu o perioadă de vesting de patru ani, cheltuiala se va recunoaște treptat, pe parcursul celor patru ani.
Prezentare: IAS 1 permite entităților să-și prezinte cheltuielile fie pe natură, fie pe funcție. Cheltuielile cu remunerarea bazată pe acțiuni sunt de obicei prezentate în contul de profit și pierdere la categoria "Cheltuieli cu personalul". O notă la situațiile financiare va oferi detalii suplimentare despre planurile de remunerare, numărul de opțiuni acordate și metoda de evaluare folosită.

Diferențe Cheie IFRS vs. OMFP

Aspect	OMFP 1802/2014	IFRS (IFRS 2)
Tratament contabil	Utilizează un cont specific (643) pentru a înregistra cheltuiala.	Nu impune un cont specific. Recunoaște cheltuiala pe baza principiilor din IFRS 2.
Principiu fundamental	Se bazează pe contabilitatea de angajamente.	Se bazează pe principiul corespondentei și al valorii juste.
Evaluare	Nu specifică în detaliu metoda de evaluare a cheltuielii.	Cere evaluarea cheltuielii la valoarea justă a instrumentelor acordate, la data acordării.

În concluzie, IFRS tratează cheltuielile cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii dintr-o perspectivă bazată pe principii și pe substanța economică a tranzacției, spre deosebire de OMFP, care se bazează pe o structură rigidă a planului de conturi.

Abordarea de audit

Pentru un auditor, auditul Contului 643 este o procedură crucială, dar complexă, pentru a se asigura că valoarea cheltuielilor cu remunerarea bazată pe acțiuni este reală, completă și corect evaluată. Obiectivul principal al auditorului este de a verifica dacă cheltuielile sunt justificate de documente legale și de evaluări corecte și dacă au fost înregistrate în perioada corespunzătoare.

Principalele proceduri de audit

Verificarea documentației justificative: Auditorul va examina planurile de remunerare bazate pe acțiuni, deciziile consiliului de administrație de a acorda aceste beneficii și contractele cu angajații. El se va asigura că documentele sunt valabile și că termenele de vesting (perioada în care angajatul trebuie să rămână în companie pentru a beneficia de acțiuni) sunt respectate.
Validarea caracterului cheltuielilor: O procedură esențială este de a verifica dacă cheltuielile sunt legate de personalul angajat. De exemplu, un auditor va verifica dacă beneficiile au fost acordate angajaților existenți și dacă nu există sume fictive sau nejustificate.
Testul de cut-off: Auditorul va verifica dacă cheltuielile aferente beneficiilor acordate la sfârșitul perioadei fiscale au fost înregistrate corect. De exemplu, o cheltuială care se referă la servicii prestate în luna decembrie a anului precedent, dar este înregistrată în anul curent, trebuie corectată.
Analiza fluctuațiilor și a evaluării: Auditorul va analiza variațiile cheltuielilor din acest cont în raport cu anii precedenți. El va acorda o atenție sporită metodei de evaluare a valorii juste a opțiunilor pe acțiuni. Auditorul poate solicita rapoarte de evaluare de la experți independenți pentru a se asigura că valoarea cheltuielii a fost determinată corect.

Abordarea ANAF și a Codului de Procedură Fiscală

Pentru Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), Contul 643 este de un interes major, deoarece cheltuielile înregistrate aici pot avea un impact direct asupra bazei de impozitare a impozitului pe profit și a contribuțiilor sociale. Inspectorii fiscali sunt extrem de atenți la corectitudinea înregistrării și la justificarea cheltuielilor, în special datorită naturii complexe a acestor beneficii.

Principalele verificări ale ANAF

Deductibilitatea cheltuielilor: Conform Codului Fiscal, cheltuielile cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii sunt, în general, cheltuieli deductibile integral, cu condiția ca ele să fie efectuate în scopul obținerii de venituri impozabile și să fie justificate de documente legale. ANAF va verifica dacă aceste cheltuieli sunt legate de activitatea economică a companiei și dacă sunt înregistrate în perioada corectă.
Verificarea documentației justificative: ANAF va solicita documentele care stau la baza cheltuielilor, cum ar fi planurile de remunerare, deciziile consiliului de administrație și contractele cu angajații. Inspectorii vor verifica dacă sumele înregistrate corespund cu realitatea și dacă beneficiile au fost acordate conform legii.
Corectitudinea calculului contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit: O preocupare majoră a ANAF este de a se asigura că angajatorii au calculat și reținut corect impozitul pe venit și contribuțiile sociale (CAS, CASS) de la angajați. Conform Codului Fiscal, valoarea acțiunilor sau opțiunilor acordate angajaților este considerată un venit asimilat salariilor și este impozabilă și taxabilă. ANAF va verifica dacă aceste sume au fost declarate și virate la timp către bugetele corespunzătoare. .

Concluzie
Pentru ANAF, Contul 643 este o sursă de informații esențială pentru a verifica legalitatea și corectitudinea înregistrărilor fiscale. O gestionare riguroasă a acestui cont și o înțelegere clară a regulilor de deductibilitate fiscală sunt esențiale pentru a evita orice problemă cu autoritățile fiscale.

Abordarea acționarului/ asociatului și a părților interesate

Pentru investitori, analiști și creditori, Contul 643 este un indicator important al strategiei de management și al performanței pe termen lung a unei companii. Modul în care sunt gestionate aceste cheltuieli oferă indicii importante despre alinierea intereselor angajaților cu cele ale acționarilor și despre capacitatea companiei de a atrage și de a reține talente cheie.

Impactul asupra diluției acțiunilor: Acordarea de acțiuni sau de opțiuni pe acțiuni poate duce la diluarea participației acționarilor existenți. Investitorii vor analiza cu atenție aceste cheltuieli pentru a înțelege impactul pe termen lung asupra valorii acțiunilor lor. O remunerare excesivă prin acțiuni, fără o creștere proporțională a performanței, poate fi un semnal negativ.
Indicator de performanță: Planurile de remunerare bazate pe acțiuni sunt adesea legate de indicatori de performanță (KPI-uri) sau de îndeplinirea unor obiective pe termen lung. Analiștii vor evalua dacă aceste planuri sunt eficiente în a motiva angajații cheie să obțină rezultate superioare și să creeze valoare pentru acționari. O creștere a cheltuielilor în acest cont, însoțită de o creștere a profitabilității și a valorii acțiunilor, este un semn al unui management eficient.
Evaluarea managementului: Un control riguros al costurilor cu remunerarea bazată pe acțiuni este un semn al unui management transparent și etic. Investitorii sunt interesați de faptul că planurile de remunerare sunt corecte și că nu favorizează unii angajați în detrimentul acționarilor. O planificare defectuoasă, care duce la o diluție excesivă sau la cheltuieli nejustificate, este un semnal negativ. .

Concluzie
Contul 643 este un barometru al sănătății strategice și al managementului pe termen lung al unei companii. Pentru părțile interesate, el reflectă nu doar poziția financiară, ci și prudența și eficiența managementului în controlul costurilor și în gestionarea resurselor umane.

Bibliografie:

O.M.F.P. nr. 1.802 din 29 decembrie 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate (publicat în M. Of. nr. 963 din 30 decembrie 2014).

Anexa O.M.F.P. nr. 1.802 - Reglementări contabile din 29 decembrie 2014 privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate.

O.M.F.P. nr. 2.844 din 19 decembrie 2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară (publicat în M. Of. nr. 1.020 din 19 decembrie 2016).

Anexa nr. 1 a O.M.F.P. nr. 2.844 - Reglementările contabile din 12 decembrie 2016 conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară.

Dorin, Merticaru

Lucru - Contabilitate - Planul de conturi financiar - Clasa de conturi 6