Lucru
- Economics - Tehnica plăților interne și
internaționale
Economics
Fluxurile financiar monetare
Asemenea legaturilor de
natura financiara, de credit si monetara, care apar pe plan
international, se poate face o analogie si pentru relatiile de
acest gen de tip intern (national). Astfel, aceste relatii dau
nastere unui fenomen complex (care are la baza in primul rand
fenomenul global/ mondial, sau, cel putin, regional) de mare
amploare si cu evolutii contradictorii datorate in primul rand
multitudinii de interese comasate in functie de amploarea
sistemului la care facem referire si, apoi, de alte interese de
tip social, cultural etc.
Tinand cont
de aceste lucruri se poate sesiza necesitatea unei abordari
corelate, intre sistemele financiar monetare propriu-zise si cele
ale activitatii economice internationale, ambele sprijinindu-se
reciproc, influentandu-se fara poisibilitate de separare
evolutiva.
Fluxurile
financiar - monetare in care poate fi implicat un agent economic
pot fi:
- fluxuri financiare determinate de creditul pe termen scurt;
- fluxuri financiare determinate de creditul pe termen mediu si lung;
- fluxuri financiare cu proprietarii, piata de capital si finantele publice.
- fluxuri financiare determinate de creditul pe termen scurt;
- fluxuri financiare determinate de creditul pe termen mediu si lung;
- fluxuri financiare cu proprietarii, piata de capital si finantele publice.
Fluxurile
financiare determinate de creditele pe termen scurt sunt
caracterizate de urmatoarele elemente:
1. deficitul de resurse pe termen scurt;
1. deficitul de resurse pe termen scurt;
2.
specificitarea tipului de credit pe termen scurt: credite pentru
capitaluri de lucru (de trezorerie), credite pentru active
constituite temporar, credite pentru active in stocuri si
cheltuieli sezoniere, credite pentru productia de export si
exportul de produse, credite pentru documente remise spre
incasare, facilitati de cont (pentru agentii economici cu o
situatie financiara foarte buna, dar care, datorita unor situatii
obiective, nu pot face fata platilor curente);
3. analiza
manageriala si economico-financiara a agentului economic
solicitant de credit pe termen scurt care presupune mai multe
elemente:
a. analiza manageriala, realizata prin intermediul a cinci criterii fundamentale (calitatea organizarii, sectorul de activitate, pozitia agentului economic in ramura de activitate, calitatea conducerii si perspectiva operatorului economic;
b. analiza performantelor economico-financiare, prin intermediul bonitatii firmei solicitante, deterrminata prin intermediul a sase indicatori (lichiditatea patrimoniala, solvabilitatea, rentabilitatea financiara, rotatia activelor circulante, dependenta de pietele de aprovizionare- desfacere, garantii). Pentru fiecare dintre acesti indicatori se acorda un numar de puncte, ceea ce conduce la ierarhizarea solicitantilor de credit in cinci categorii care genereaza preferentialitatea in acordarea creditelor (de retinut ca ultimile doua categorii sunt eliminate, chiar si in conditiile prudentei bancare). De retinut ca principalul element in analiza este analiza dinamicii bonitatii agentului economic, pe ultimii 3 ani (daca este posibil) prin intermediul urmatorilor indicatori: indicatorii de lichiditate (lichiditatea imediata in marime absoluta, lichiditatea imediata in marime relativa, lichiditatea la o anumita data), indicatorii de solvabilitate (solvabilitatea patrimoniala), indicatorii de rentabilitate (rentabilitatea capitalului social, rentabilitatea capitalului propriu, rentabilitatea in functie de costuri) si indicatorii de echilibru (gradul de indatorare);
a. analiza manageriala, realizata prin intermediul a cinci criterii fundamentale (calitatea organizarii, sectorul de activitate, pozitia agentului economic in ramura de activitate, calitatea conducerii si perspectiva operatorului economic;
b. analiza performantelor economico-financiare, prin intermediul bonitatii firmei solicitante, deterrminata prin intermediul a sase indicatori (lichiditatea patrimoniala, solvabilitatea, rentabilitatea financiara, rotatia activelor circulante, dependenta de pietele de aprovizionare- desfacere, garantii). Pentru fiecare dintre acesti indicatori se acorda un numar de puncte, ceea ce conduce la ierarhizarea solicitantilor de credit in cinci categorii care genereaza preferentialitatea in acordarea creditelor (de retinut ca ultimile doua categorii sunt eliminate, chiar si in conditiile prudentei bancare). De retinut ca principalul element in analiza este analiza dinamicii bonitatii agentului economic, pe ultimii 3 ani (daca este posibil) prin intermediul urmatorilor indicatori: indicatorii de lichiditate (lichiditatea imediata in marime absoluta, lichiditatea imediata in marime relativa, lichiditatea la o anumita data), indicatorii de solvabilitate (solvabilitatea patrimoniala), indicatorii de rentabilitate (rentabilitatea capitalului social, rentabilitatea capitalului propriu, rentabilitatea in functie de costuri) si indicatorii de echilibru (gradul de indatorare);
4. analiza
efectiva a solicitarii de credite efectuata de catre societatea
bancara prin intermediul urmatoarelor elemente:
a. identificarea scopului si nivelului creditului solicitat, pe baza rapoartelor "Plan de trezorerie" si "Calcului trimestrial al deficitului de resurse";
b. stabilirea surselor de rambursare ale creditului;
c. sursele de garantie a creditului: garantia bancara data de o alta banca, depozitul bancar propriu al agentului solicitant, gajul fara deposedare, ipoteca, cesiunea de creante, gajul cu deposedare asupra hartiilor de valoare, a efectelor de comert, a bunurilor cu valoare mare si volum mic, etc.
a. identificarea scopului si nivelului creditului solicitat, pe baza rapoartelor "Plan de trezorerie" si "Calcului trimestrial al deficitului de resurse";
b. stabilirea surselor de rambursare ale creditului;
c. sursele de garantie a creditului: garantia bancara data de o alta banca, depozitul bancar propriu al agentului solicitant, gajul fara deposedare, ipoteca, cesiunea de creante, gajul cu deposedare asupra hartiilor de valoare, a efectelor de comert, a bunurilor cu valoare mare si volum mic, etc.
5. adoptarea
deciziei de creditare pe termen scurt, prin care banca realizeaza
o corelare a sumelor solicitate cu propriile resurse de creditare,
cu legislatia economica in vigoare si cu evolutia costului
capitalului imprumutat. In acest sens, respectiva societate
bancara desfasoara urmatoarele activitati:
a. corelarea cu disponibilitatile de resurse prin intermediul "Situatiei trimestriale privind prognoza si administrarea resurselor si plasamentelor bancare";
b. adoptarea si comunicarea deciziei de acordare a creditului pe termen scurt prin incheierea "Contractului de credit";
c. analiza realizarii deciziei de creditare, efectuata pe parcursul perioadei de utilizare a creditului de catre societatea bancara creditoare asupra starii economico - financiare a agentului economic debitor, prin intermediul unor indicatori cum sunt: acoperirea dobanzii, credite restante si plati restante.
a. corelarea cu disponibilitatile de resurse prin intermediul "Situatiei trimestriale privind prognoza si administrarea resurselor si plasamentelor bancare";
b. adoptarea si comunicarea deciziei de acordare a creditului pe termen scurt prin incheierea "Contractului de credit";
c. analiza realizarii deciziei de creditare, efectuata pe parcursul perioadei de utilizare a creditului de catre societatea bancara creditoare asupra starii economico - financiare a agentului economic debitor, prin intermediul unor indicatori cum sunt: acoperirea dobanzii, credite restante si plati restante.
6.
declansare fluxurilor de fonduri specifice derularii creditului pe
termen scurt care asigura echilibrul gestiunii financiare a
agentului economic.
Fluxurile
financiare determinate de creditele pe termen mediu si lung
initiaza declansarea urmatoarelor activitati:
1.
Stabilirea deficitului de resurse pe termen mediu si lung aparut
in gestiunea operatorului economic, dat fiind faptul ca acesta
poate sa-si acopere deficitul de resurse pe termen lung fie prin
intermediul sistemului bancar (prin creditele pe termen mediu si
lung) fie prin cresterea de capital social asigurat de catre
proprietari. De asemenea, acest deficit poate fi suplimentat de
piata de capital (prin vanzarea de titluri, altele decat
actiunile, sau prin subventii obtinute prin finantele publice).
2. Analiza
agentului economic ce doreste obtinerea creditului prin
intermediul urmatoarelor elemente:
a. cunoasterea firmei solicitante prin analiza manageriala a performantelor economico-financiare, avandu-se in vedere un numar de sase indicatori pentru care se acorda un punctaj specific: lichiditatea patrimoniala, solvabilitatea, rentabilitatea capitalului social, rotatia activelor, dependenta de piata si garantiile.
b. analiza cererii de credite pe termen mediu si lung pe baza studiului de fezabilitate elaborat de agentul economic sau de catre o firma specializata.
a. cunoasterea firmei solicitante prin analiza manageriala a performantelor economico-financiare, avandu-se in vedere un numar de sase indicatori pentru care se acorda un punctaj specific: lichiditatea patrimoniala, solvabilitatea, rentabilitatea capitalului social, rotatia activelor, dependenta de piata si garantiile.
b. analiza cererii de credite pe termen mediu si lung pe baza studiului de fezabilitate elaborat de agentul economic sau de catre o firma specializata.
3. Decizia
de acordare a creditului pe termen mediu sau lung se ia de catre
societatea bancara prin acceptarea studiului de fezabilitate, dupa
care se emit "Contractul de creditare" si "Situatia de esalonare a
rambursarii creditului". Pe baza tuturor acestor elemente,
fluxurile de fonduri declansate prin decizia de creditare pe
termen mediu si lung vor fi luate in considerare prin intermediul
bugetului financiar al agentului economic.
Fluxurile
financiare cu proprietarii, piata de capital si finantele publice
conduc la declansarea urmatoarelor fluxuri:
1. fluxul de
fonduri intre operatorul economic si proprietarii sai se
desfasoara concret in trei directii:
a. diversificarea tipurilor de proprietate prin existenta concomitenta a proprietatii de stat, private, mixte si a unei proprietati detinute de nerezidenti;
b. distribuirea gratuita si cu bani a proprietatii de stat prin intermediul hartiilor de valoare (certificate de proprietate) in vederea transformarii acestora, printr-un proces complex, in actiuni;
c. atragerea de fonduri suplimentare pentru cresterea de capital, prin contributia pietei de capital (vanzarea - cumpararea de actiubni, obligatiuni si alte hartii de valoare).
a. diversificarea tipurilor de proprietate prin existenta concomitenta a proprietatii de stat, private, mixte si a unei proprietati detinute de nerezidenti;
b. distribuirea gratuita si cu bani a proprietatii de stat prin intermediul hartiilor de valoare (certificate de proprietate) in vederea transformarii acestora, printr-un proces complex, in actiuni;
c. atragerea de fonduri suplimentare pentru cresterea de capital, prin contributia pietei de capital (vanzarea - cumpararea de actiubni, obligatiuni si alte hartii de valoare).
2. fluxuri
de fonduri specifice relatiei cu piata de capital, prin
intermediul carora un agent economic este conectat la domeniul
financiar bancar astfel:
a. emisiunea suplimentara de actiuni, in urma hotararii adunarii generale a actionarilor;
b. incorporarea in capitalul social a rezervelor destinate maririi capitalului social, profitul net realizat in exercitiul precedent, valoarea mijloacelor fixe realizate din fondul de dezvoltare inclusiv primele de fuziune si aport de capital;
c. conversia datoriilor in actiuni, in acest caz realizandu-se numai o transformare de titluri si de drepturi fara un flux real de fonduri, deoarece valoarea obligatiunilor exista deja la dispozitia agentului economic in categoria de capital permanent.
a. emisiunea suplimentara de actiuni, in urma hotararii adunarii generale a actionarilor;
b. incorporarea in capitalul social a rezervelor destinate maririi capitalului social, profitul net realizat in exercitiul precedent, valoarea mijloacelor fixe realizate din fondul de dezvoltare inclusiv primele de fuziune si aport de capital;
c. conversia datoriilor in actiuni, in acest caz realizandu-se numai o transformare de titluri si de drepturi fara un flux real de fonduri, deoarece valoarea obligatiunilor exista deja la dispozitia agentului economic in categoria de capital permanent.
3. fluxuri
de fonduri cu finantele publice, fiind cele referitoare la
impozitul pe profit, TVA, accize, impozitul pe salarii, impozitul
pe dividende, taxe pe terenuri, taxe pe mijloacele de transport,
taxe vamale, taxe de timbru, etc.
Dorin, Merticaru