2. Baga de seama ce faci, ce vorbesti si cum zambesti (roman).

         3. Baga de seama ce vorbesti si cum vorbesti (roman).

         4. Baga de seama la cei intelepti, de cele ce dei fug si cele ce ei gonesc, si ia-te dupa ei, daca vrei sa fii ca ei (roman).

         5. Baga de seama la toti cainii care te inconjoara (latin).

         6. Baiatul lenes, ca sa nu faca un pas, face opt (italian).

         7. Balaurul imobilizat in adancuri devine prada crevetelui (chinez).

         8. Bani nu da nici nu lua cu imprumut. Ii pierzi dand bani, si pierzi si un prieten. Iar luand ajungi la nechiverniseala (englez).

         9. Banii imprumutati se duc razand si se inapoiaza plangand (turcesc).

         10. Banii n-au ochi sa vada pe ce-i cheltuiesti (rusesc).

         11. Banii sunt toporul care separa prietenii nedespartiti (indian).

         12. Banul nu are coada, daca-l arunci sa ai de ce sa-l apuci (francez).

         13. Banutul economisit este de doua ori castigat (roman).

         14. Barbat fara femeie, cal fara frau; femeie fara barbat, barca fara carma (roman).

         15. Barbatii nu iubesc totdeauna ceea ce stimeaza, iar femeile nu respecta decat ceea ce iubesc (francez).

         16. Barbatii nu sunt bine ingrijiti decat de femeile lor (roman).

         17. Barbatul cinstit si plin de bine, se teme de rusine (roman).

         18. Barbatul de treaba, sincer, cinstit se poate recunoaste in mod neindoielnic chiar dupa ochi (latin).

         19. Barbatul sa aduca cu sacul, femeia sa scoata cu acul, tot se ispraveste (roman).

         20. Barbatul se intoarce dupa cuvantul femeii, ca morisca dupa vant (roman).

         21. Bardul de bard pizmuit e, sarac pe sarac pizmueste (grecesc).

         22. Barfa si minciuna merg mana in mana (englez).

         23. Barfitorul isi vorbeste de rau prietenii si rudele si nu iarta nici pe morti (latin).

         24. Barfitorul si cel cu doua limbi... pe multi care aveau pace i-a pierdut (arab).

         25. Bastonul rupe oasele dar nu atinge viciul niciodata (roman).

         26. Bataia de joc catre cei mai mici, nesupunerea catre cei mai mari, reaua purtare catre cei deopotriva, cele mai vatamatoare rele ale omenirii (arab).

         27. Bataia de joc este nebunie intreaga (german).

         28. Bataia de joc este o obraznicie fata de buna-cuviinta (grecesc).

         29. Bataia si ocara nu se intorc niciodata (roman).

         30. Bataia si tot felul de pedepse corporale nu sunt mijloace de a face din copiii nostri oameni intelepti, buni si cu initiativa (englez).

         31. Batjocoritorii trebuie sa se multumeasca sa guste din propria zeama (englez).

         32. Batjocura este minciuna (arab).

         33. Batjocura nu vine din intelepciune (englez).

         34. Batjocura s-o departezi cu totul de la casa ta, ca insuti pe tine te faci de batjocura (roman).

         35. Batran cu batran se poate intelege si tanar cu tanar (roman).

         36. Batranetea e un tiran care interzice, sub pedeapsa de moarte, toate placerile tineretii (francez).

         37. Batranetea stimata si onorata de tineri devine mai usoara (latin).

         38. Batranii abtinandu-se de la ospetele cele mari, pot sa gaseasca placere intr-o masa cumpatata (latin).

         39. Batranii luand seama la tineri ca la niste copii ce sunt, foarte rar si-ar permite sa glumeasca in fata lor (bizantin).

         40. Batranii se cruta cum se cruta copiii (german).

         41. Bautura a inecat mai multi oameni decat oceanul (spaniol) - Vinul ineaca mai multi oameni decat apa (francez) - Sabia oamoara multi, dar vinul si mai multi (italian) - In pahar se ineaca mai multi decat in mare (englez).

         42. Bautura e samanta de vorba (latin).

         43. Belsugul da nastere aproape intotdeauna la ingamfare (francez).

         44. Belsugul descopera viciul, nenorocirea virtutea (englez).

         45. Belsugul mancarilor opreste ascutimea mintii (latin).

         46. Belsugul uita de mama si de tata (spaniol).

         47. Betia aprinde toate cele rele (german).

         48. Betia are limba unui nebun si inima unui ticalos (german).

         49. Betia divulga ceea ce sobrietatea asunde (englez).

         50. Betia este o nebunie voluntara (latin).

         51. Betia inmulteste mania, imputineaza virtutea, micsoreaza mintea si in urma gol te lasa (roman) - Betia inmulteste mania celui fara de minte, imputineaza virtutea si agoniseste rani (arab).

         52. Betia strica omenia (roman) - Betia vatama omul (grecesc) - Betia pe om il lapada jos din minte si il face mai misel si mai lipsit de simtiri decat dobitoacele (roman).

         53. Betia tineretii intrece pe cea a vinului (roman).

         54. Betivul incepe sa se gandeasca dupa ce se trezeste (roman).

         55. Betivul isi bea si straiele si mintile (roman) - Cine bautura iubeste, de saracie se gateste (roman) - Betia e saracie (francez).

         56. Betivul isi ineaca intai necazurile si apoi viata (italian).

         57. Betivul se invata cu betia ca si talharul cu hotia (roman).

         58. Betivului numai prima sticla ii e scumpa (francez) - Mai intai omul ia un paharel, paharelul ia un paharel si apoi paharelul ia omul (englez).

         59. Bine a zis inteleptul, ca mania este inceputul nebuniei (roman).

         60. Bine e sa auzi si sa vezi cele de taina, dar nimanuia sa le spui, ca taina pica deseori pe ce e necurat (roman).

         61. Bine este sa invatam si din ale altora greseli (roman).

         62. Bine faci, bine gasesti (roman).

         63. Bine ne pot face numai unii oameni, rau ne pot face toti (roman).

         64. Binefacerea, pe care facand-o se zice ca indatoram pe cel care are trebuinta, este binele ce facem cuiva, nu pentru ca sa-i intoarcem vreun bine ce l-am primit de la el, nici pentru ca sa folosim cu ceva prin aceasta noi, ci numai si numai pentru folosul aceluia, caruia ii facem binje (grecesc).

         65. Binefacerile comune trebuie sa fie raspandite asupra tuturor, dar binefacerile particulare trebuie acordate pe alese (englez).

         66. Binefacerea trebuie sa se ia la intrecere cu binefacerea (latin).

         67. Binefacerile mici date la timp sunt mai mari pentru cei ce le primesc (roman).

         68. Binefacerile plac, ca si florile, atat timp cat sunt proaspete (englez).

         69. Binele ar fi tot ce poate deveni regula universala de purtare (roman).

         70. Binele care il faci la ses iti va fi inapoiat la munte (arab).

         71. Binele cu bine se rasplateste (roman).

         72. Binele este de aur. El este rar si nu se intuneca vreodata (englez).

         73. Binele este sinonim cu dreptatea, mila si frumusetea (francez).

         74. Binele nu se face numai cui iti place; caci binele este bine sa-l faci la fiecare (roman).

         75. Binevoitorii, de multe ori, ne sunt spre stricare si rauvoitorii spre folos (roman).

         76. Biruiesti mania, cand taci (roman).

         77. Blandetea este leacul cruzimii (latin).

         78. Blandetea in vorba si moravuri este cea mai frumoasa podoaba a prieteniei (latin) - Blandetea si politetea fac viata frumoasa intre noi (englez).

         79. Blandetea si buna-cuviinta se pot forma si prin obisnuinta de a te purta frumos cu cei din jur, si indeosebi cu cei ce iti sunt inferiori (englez).

         80. Bogatia si stricaciunea, luxul si viciul sunt strans legate intre ele (englez).

         81. Bogatul zgarcit este mai sarac decat un cersetor (rusesc).

         82. Branza buna in burduf de caine (roman) - Ce faci cu virtutea daca ai naravuri rele sau ce faci cu o calitate la o mie de defecte (englez).

         83. Bratul sanatos si viguros care nu munceste va fi taiat din umar (arab).

         84. Bravii si inteleptii pot sa ierte si sa scuze acolo unde lasii si prostii nu dau dovada de mila (englez).

         85. Broasca nu musca fiindca nu poate (italian).

         86. Brutalitatea da nastere la ura (englez).

         87. Bucurati-va cu cei ce se bucura si plangeti cu cei ce plang (israel) - Bucura-te de bucuriile fiecaruia, intristeaza-te de raul fiecaruia (latin).

         88. Bucuria celui ce pedepseste e mai rea decat vina celui ce greseste (roman).

         89. Bufonii se dovedesc adesea profeti (englez).

         90. Bun acela se-ntelege, ce altuia bine face (latin).

         91. Bun cu adevarat e numai acela care nu lasa a se savarsi raul imprejurul lui. Adevarata bunatate e viteaza.

         92. Bun nu este cel care sufera raul, ci acel care face binele (roman).

         93. Bun pe bun si de greseste, niciodata nu uraste, asa si tu urmeaza, ca toti in bine sa creada (roman).

         94. Buna-cuviinta consista dintr-o suma de forme convenite ale purtarii intre oameni. Aici nu este vorba de maniere elegante, de "bon-ton" cu subtilitati ridicole, ci de ceea ce este indispensabil in viata, de buna crestere. Ea se intemeiaza pe morala, pe moravuri si pe urbanitate (englez).

         95. Buna-cuviinta constrange patimile a se potoli; inabusa certurile la inceputul lor si da tuturor faptelor si vorbelor noastre o binefacatoare blandete. Buna-cuviinta ne face pe fiecare om amabil si simpatic (roman).

        96. Buna-cuviinta este o dorinta de a te vedea tratat cu buna-cuviinta si de a fi socotit politicos (francez).

         97. Buna-cuviinta este pentru bunatate ceea ce sunt cuvintele pentru cuget. Ea influenteaza nu numai asupra purtarii, ci si asupra spiritului si asupra inimii; ea infraneaza si imblanzeste toate sentimentele, toate parerile si toate cuvintele (francez).

         98. Buna-cuviinta ne face pe fiecare om amabil si simpatic si desemneaza pe cel ce ne sta putin prieten in fata (englez).

         99. Buna-cuviinta pe buze si mana la palarie nu costa nimic (englez).

         100. Buna-cuviinta se poate forma prin obisnuinta de a te purta frumos cu cei din jur (englez).

         101. Buna povata invata (roman).

         102. Buna primire e cea mai buna mancare (englez).

         103. Buna sfatuire este un fel de consultare, iar cine se consulta cerceteaza si conchide (grecesc).

         104. Buna ziua caciula, ca stapanul n-are gura (roman).

         105. Bunacrestere nu ne permite sa ne atingem sau sa insunuam altuia ca se face vinovat de abateri de la buna cuviinta (francez).

         106. Bunatatea, dreptatea, iertarea si binefacerea sunt datorii pentru toti (italian).

         107. Bunatatea doua domnii are: sa nu faca rau nimanui, si sa faca bine tuturor (roman).

         108. Bunatatea este o induiosare universala pentru tot ceea ce traieste, mai ales pentru om, pentru ca el, dintre toate fiintele, e cel mai capabil de a suferi (grecesc).

         109. Bunatatea face mai multi prieteni decat puterea (francez).

         110. Bunatatea inseamna nu numai sa nu faci nedreptate, ci nici sa-ti treaca prin minte (roman).

         111. Bunatatea intrece frumusetea - E mai bine sa fii bun decat frumos (francez).

         112. Bunatatea nu consta in faptul de a face daruri bogate, ci in blandete si bunavointa (englez).

         113. Bunatatea si binefacerea sunt de folos tuturor (englez).

         114. Bunatatea tatalui este mai inalta ca muntele, bunatatea mamei este mai adanca decat oceanul (japonez).

         115. Bunatatea una este si numai cu o fata, rautatea pe ceas, pe ceas se schimba la fata ca sa nu se mai cunoasca (roman).

         116. Bunatatii slabe ii trebuie pentru a merge spiritul dreptatii (chinez).

         117. Bunavointa are asemanare cu prietenia, fara a fi totusi prietenie. Bunavointa avem si fata de necunoscuti si fara cunostinta celuilalt, prietenie nu (grecesc).

         118. Bunavointa creaza prieteni (latin).

         119. Bunele maniere sunt o traducere a virtutii in limba populara (englez).

         120. Bunul nume la barbati si la femei, e un odor al vietii lor intregi; De mi se fura o punga nu-i nimic, a fost a mea acum e a altuia; Dar cine-mi fura numele meu bun, pe dansul biet, nu l-a imbogatit. Dar m-a lasat pe mine cersetor (englez).

         121. Bunul-simt este masura posibilului. El se conpune din experienta si prevedere; este calculul aplicat la viata (francez).

         122. Bunul-simt se acomodeaza lumii (francez).

         123. Bunul simt se compune din adevaruri care trebuie spuse si adevaruri care nu se spun (italian).

         124. Butucul are trei vite: una aduce placerea, alta betia si cea de-a treia crima (grecesc).

         125. Buzele cele mute vorbesc pe tacute (roman).