A
 
C
 
E
 
G
 
I
 
K
 
M
 
O
 
Q
 
S
 
U
 
X
 
Y
 
 
   
B
 
D
 
F
 
H
 
J
 
L
 
N
 
P
 
R
 
T
 
V
 
Z
 
W
 

Retur la Meniu Entertainment

"Proverbe si zicatori" (222) - litera F
.
            1. Fa bine celor buni, caci frumoasa comoara e multumirea ce-ti datoreste omul virtuos (grecesc).

            2. Fa bine prietenului tau pentru a-l feri si dusmanului pentru a-l cuceri (englez).

            3. Fa ca mania ta sa dispara inainte de apusul soarelui (italian) - Nu trebuie sa te culci niciodata manios (francez) - Trebuie sa lasi mania acolo unde a aparut (latin).

            4. Fa in asa fel ca imbracamintea ta sa nu lase sa se vada ceea ce esti, ci ceea ce trebuie sa arati (spaniol).

            5. Fa intai datoria ta si apoi datoria celor ce nu si-au facut-o (roman).

            6. Fa loc celui mai batran si celui mai mare la orice adunare, ca sa dobandesti cinste mai mare (roman).

            7. Fa ochii mari inainte de a te casatori si tine-i jumatate inchisi dupa casatorie (englez).

            8. Fa si tu ce face toata lumea (roman).

            9. Fata de cei rai trebuie sa fim cu ochii in patru, pentru ca sa nu ne prinda intr-un moment de slabiciune, indiferent cat de puternici suntem (arab).

            10. Fa-ti datoria orice s-ar intampla (german) - Fa-ti datoria, fii in toate si totdeauna om al datoriei (francez).

            11. Facand bine nerecunoscatorului pierzi timp si te obosesti (latin).

            12. Facatorul de pace nu poate fi niciodata pasnic (roman).

            13. Fagaduiala are picioare, numai darul are maini (german).

            14. Fagaduiala data este datorie curata (roman).

            15. Fagaduiala sa-ti fie fapta urmata, iar nu vorba desarta (roman).

            16. Fagaduieste numai ce poti da (roman).

            17. Fagaduim dupa cum sunt sperantele noastre si ne tinem fagaduielile dupa cum sunt temerile noastre (francez).

            18. Falsitatea in cuvinte nu e mai putin rea decat falsitatea in actiunile vietii (englez).

            19. Familiaritatea care ia locul respectului este intotdeauna ridicola (german).

            20. Familiaritatea inlatura respectul (italian).

            21. Familiaritatea place, chiar fara bunatate; cu bunatatea ea incanta (francez).

            22. Fapta buna de azi n-o lasa pentru maine, ca nu stii de vei putea s-o mai urmezi (roman).

            23. Fapta buna este pentru om cununa (roman).

            24. Fapta buna lauda pe om (roman) - Faptele numai ne dovedeste, fiescine cat pretuieste (roman).

            25. Fapta buna se prinde oriunde o semeni. Adesea, buruiana ingratitudinii nu face decat sa-i ingrase locul (roman).

            26. Fapta e totul, gloria e nimic (german).

            27. Fapta este cel mai bun raspuns (englez) - Fapte nu vorbe (latin).

            28. Fapta rea si urata nici cum tu sa urmezi, nici singur. nici cu altul impreuna (roman).

            29. Fapta te arata tocmai ca intr-o oglinda (roman).

            30. Faptele bune, pe care le facem in viata, ne dau cel mai sfant si cel mai temeinic drept la nemurire (latin).

            31. Faptele bune ale tale vor fi pornirile bune ale fiilor tai. Macar atat ar trebui sa te indemne a le face (roman).

            32. Faptele celor mari pilda se arata la cei mici (roman).

            33. Faptele oricarui om nu dispar cu desavarsire. Trupul lui se poate risipi in pulbere, dar faptele lui bune au rele, isi poarta mai departe roadele, inraurind generatiile care se insira indefinit in viitor (englez).

            34. Faptele sunt frunte, cuvintele frunze (englez).

            35. Faptele sunt mai mari decat vorbele (englez).

            36. Faptele sunt substanta vietii, vorbele sunt numai decorul lor. Faptele sunt roadele gandurilor si, daca gandurile au fost intelepte, faptele sunt victorioase (roman).

            37. Faptelor urate le urmeaza ca sanctiune rusinea; celor frumoase ravna pentru cinstire (grecesc).

            38. Fara adevar nu poate fi nici o forma de asigurare a vietii, nici intelepciune, nici omenie (roman).

            39. Fara binefacere, bunavointa nu se castiga (danez).

            40. Fara curaj pururea in primejdii te gasesti (roman).

            41. Fara sinceritate nu faci nimic. Oricat vei fi de iscusit si de siret, oricat vei sti sa ticluiesti si sa sulemenesti minciuna, ea ramane tot minciuna. Vei insela un om, o generatie, doua, dar timpul... pe el nu il vei insela (roman).

            42. Fagaduiala data este datorie curata (roman).

            43. Fagaduiala nerespectata este totuna cu minciuna (englez).

            44. Fagaduielile nasc datorii si datoriile fagaduieli (englez).

            45. Faima si zgomotul fac lucrurile mai mari decat sunt (italian).

            46. Falsa modestie este cea mai nevinovata dintre toate minciunile (francez).

            47. Familiaritatea prea mare da nastere dispretului (latin).

            48. Fapta buna nu poate fi patata de calomnie (grecesc).

            49. Faptele marete au nevoie de pregatiri mari (grecesc).

            50. Fara adevar oamenii nu traiesc, ci plang (rusesc).

            51. Fata care nu stie a face mamaliga buna nu-i buna de maritat (roman).

            52. Fata face frumusetea unei statui, actiunea pe a omului (grecesc).

            53. Fatarnicul aci lauda, aci defaima pe cel ce-l tine in palma (roman).

            54. Fatarnicul are intr-un buzunar bani, iar intr-altul o carte de rugaciuni; el serveste atat lui Dumnezeu cat si diavolului, mintindu-i pe amandoi (rusesc).

            55. Fatarnicul cu graiul se pare ca te apara, iar cu semne de departe in groapa te arunca (roman).

            56. Fatarnicul e ca un carbune care, pe neasteptate, te arde (roman).

            57. Fatarnicul este un taler cu doua fete (roman).

            58. Fatarnicul intradevar dulce saruta, dar unde te saruta multa vreme te ustura (roman).

            59. Fatarnicul pe dinafara, ca mielul fara prihana, iar pe dinauntru lup intreg adevarat (roman).

            60. Felul cel mai bun de a te purta cu prietenii este de a nu astepta rugamintile lor, ci a-i ajuta la vreme cu de la sine indemn (grecesc).

            61. Felul cum dai face mai mult decat ceea ce dai (francez).

            62. Felurile curajului, care sunt necesare indeosebi tineretului, sunt: sinceritatea morala si staruinta in munca (german).

            63. Femeia ca femeie se schimba si imbatraneste, mama ca mama nu se schimba si nu imbatraneste (roman).

            64. Femeia, ca si barbatul nepunctual provoaca suparari, fiindca isi bat joc de timp si prilejuiesc celor ce au legaturi cu ei neplacerea de a gandi ca nu inseamna nimic pentru ei, din momnent ce nu merita atata atentie ca sa fie punctual (englez).

            65. Femeia care-i cuminte ii mai mare decat un barbat (roman).

            66. Femeia cea nebuna orice casa darama (roman).

            67. Femeia cine-si loveste norocul isi oropseste (roman).

            68. Femeia cinstita e coroana barbatului (roman).

            69. Femeia de al doilea e ca mancarea incalzita (roman).

            70. Femeia fara barbat la fel ca calul despiedecat (roman).

            71. Femeia frumoasa fara virtute seamana cu vinul trezit (englez).

            72. Femeia harnica merita sotul cel mai bun (african).

            73. Femeia inteleapta isi zideste casa (roman) - Femeile intelepte zidesc casa, iar cele nebune o darama cu mana lor (israel).

            74. Femeia mai mult decat oricine, il educa pe copil catre omenie. Tatal este creierul, dar femeia este inima omenirii (englez).

            75. Femeia stearpa este ca pomul fara roade (roman).

            76. Femeia trebuie sa aiba patru calitati: virtutea sa-i imbrace inima, modestia sa-i lumineze fruntea, blandetea sa-i stea pe buze si munca sa-i ocupe mainile (chinez).

            77. Femeia virtuoasa este cununa pentru barbatul ei, iar femeie fara cinste este un cariu in oasele lui (israel).

            78. Femeia vrednica veseleste pe barbatul sau, si anii lui ii va umplea de pace (arab).

            79. Femeile sunt temelia educatiei in fiecare geneatie (roman).

            80. Fereste de cel ce lauda cu gura si injunghie cu inima (arab) - Fereste-te mai mult de clevetire decat de primejdie (grecesc) - In gura un salut si in piept un pumnal (indian) - Vicleanul cu graiul se pare ca te apara, iar cu semne de departe-n groapa te arunca (roman).

            81. Fereste-ma, Doamne, de prieteni ca de dusmani ma feresc eu (roman).

            82. Fereste-te cand petreci cu altii sa nu fii prea tacut, ca aceasta face necaz prietenilor cu care esti (roman).

            83. Fereste-te de a te lauda singur, oricata dreptate ai avea (german) - Fereste-te ca limba sa n-o ia inaintea spiritului (grecesc).

            84. Fereste-te de cainele care nu urmareste batul cu care te aperi (roman).

            85. Fereste-te de cearta dintre cal si sacul sau de ovaz (turcesc).

            86. Fereste-te de cei fara omenie, ca-s mult mai rai decat cele mai crude fiare (roman).

            87. Fereste-te de cel care invinovateste pe toti cei din jurul sau. Cand nu va mai avea pe cine acuza tu vei aduna tot ce a fost rau in viata lui (roman).

            88. Fereste-te de cel care traieste dupa cei din jur. Cand va fi mai bun te va injosi, cand iti va fi egal te va defaima, cand iti va fi inferior te va ura (roman).

            89. Fereste-te de cel ce pune mereu intrebari; e un usuratic ori un spion (roman).

            90. Fereste-te de fapte de rusine; fapta face rusinea, iar nu pedeapsa (roman).

            91. Fereste-te de invidiosul cavaler si loial (roman).

            92. Fereste-te de mania omului rabdator (englez).

            93. Fereste-te de prietenul care acopera cu aripile si sfasie cu ciocul (portughez).

            94. Fereste-te de prietenul care se sfatuieste cu dusmanul tau (persan).

            95. Fereste-te de tap din fata, de cal din spate si de omul rau din toate partile (rusesc).

            96. Fereste-te deopotriva de prietenia dusmanului si de dusmania prietenului (roman).

            97. Fereste-te, mai ales, de tovarasia ce faci cu altii la chefuri si la bauturi (grecesc).

            98. Ferice de cel caruia ii spui o vorba si pricepe zece si vai de cel caruia ii spui zece si nu intelege nici una (roman).

            99. Ferice de cel ce rabda (albanez).

            100. Ferice de poporul alcatuit din cetateni bine hraniti si sanatosi; viitorul sau este asigurat (german).

            101. Fericirea copiilor in cresterea cea buna a parintilor sta (roman).

            102. Fericirea fara ajutorul faptei bune nu se poate dobandi (roman) - Faceti o data si incercarea de a vedea ce poate ingaduinta, ce poate bunatatea (latin).

            103. Fericirea ne vine de la virtute (latin).

            104. Fericirea nu consta in lene, ci in munca (rusesc).

            105. Fericirea nu este altceva decat a fi om bun (latin).

            106. Fericirea se obtine pe doua cai: 1. prin lucru singuratic si meditatie personala, 2. prin diferite raporturi cu semenii in societate, incepand cu familia (indian).

            107. Fericit cel ce a dobandit prieten bun si cinstit (roman) - Fericit cel ce a intalnit un prieten vrednic de acest nume (grecesc).

            108. Fericit cel ce poate trai cu totii in pace (roman).

            109. Fericit cel ce-si masoara fiecare pas si priveste spre sfarsitul actiunilor sale (italian).

            110. Fericit cel pe care-l fac prudent primejdiile infruntate de altii (latin).

            111. Fericit e cel ce poate incalzi mai multi la soba lui (roman).

            112. Fericit este cel ce n-are trebuinta de nimeni (roman).

            113. Fericit este omul care se multumeste cu mai putin decat are (roman) - A fi multumit cu putin este cea mai mare dintre bogatii (francez).

            114. Fericit ori nefericit, omul are nevoie de altul si nu traieste decat pe jumatate, traind numai pentru dansul (francez).

            115. Fericita casatoria la toti se socoteste, cand dragostea la amandoi deopotriva se pazeste (roman).

            116. Fericita fata ce muma ei ii da pilda cea buna (roman).

            117. Fericiti chiorii in tara orbilor (latin).

            118. Ferindu-te de cenusa sa nu cazi in jaratec (latin) - Fuge de aoleu si da peste holeoleo (roman).

            119. Feriti-va de a cauta sa aflati vreodata secretele unui prienten, iar daca vi le-a incredintat, nici vinul, nici violenta chinurilor sa nu va smulga candva destainuirea (latin).

            120. Feriti-va de cei care va fac mici destainuiri, pentru ca sa obtina de la voi mult mai mari (francez).

            121. Fie ploaia cat de marunta, daca tine mult provoaca inundatie (indochina).

            122. Fiecare alb isi are negrul sau si fiecare dulce acreala sa (englez).

            123. Fiecare fasole isi are boabele ei negre (englez).

            124. Fiecare gaseste frumos ceea ce stie (latin).

            125. Fiecare graunte are faina dar are si tarate (roman).

            126. Fiecare il vede pe celalalt vinovat dar vina sa n-o observa (indian).

            127. Fiecare judeca bine numai ceea ce cunoaste, si este in aceasta materie un bun judecator (grecesc).

            128. Fiecare magar se considera demn sa stea langa caii regelui (englez).

            129. Fiecare negustor isi va lauda marfa (italian) - Fiecare olar isi lauda oala sa (francez) - Fiecare e obisnuit sa isi laude lucrul si meseria sa (francez).

            130. Fiecare om are in inima sa un leu care dormiteaza (armean).

            131. Fiecare om are si defecte pe langa calitati (englez).

            132. Fiecare om poate sa stapaneasca o femeie rea, in afara de cel care o are (englez).

            133. Fiecare om trebuie sa fie activ si aceasta in cel mai inalt grad pentru ca sa moara cu convingerea ca a facut tot ce a putut mai bine (englez).

            134. Fiecare parinte isi iubeste copiii (roman).

            135. Fiecare parinte isi recunoaste totdeauna fiul ca fiu al sau, fie ca are talent sau nu (chinez).

            136. Fiecare sa-si mature in fata portii si strazile vor fi curate (francez).

            137. Fiecare te judeca dupa dansul si, mai adeseori, ceva mai putin decat dansul (roman).

            138. Fiecare trebuie sa inteleaga necesitatea de a face binele si de a evita raul, si sa se supuna acestei necesitati printr-o sfortare a propriei sale vointe (englez).

            139. Fiecare vrea sa fie superior vecinului si inferior fiului sau (sarbesc).

            140. Fiecarui batran trebuie sa-i dam cinste prin sculare, cedarea locului de onoare si ce mai este de acest fel (roman).

            141. Fiecarui poet ii lipseste un vers (latin).

            142. Fiecaruia dupa faptele sale (israel).

            143. Fierarul poarta lanturile pe care el insusi le-a facut (latin).

            144. Fierul rau, oricat l-ai batea, e degeaba (roman).

            145. Fii bun, binevoitor cu altii si vei creea posibilitatea ca altul sa fie binevoitor si bun cu tine (francez).

            146. Fii cumpatat si te va crede lumea invatat (turcesc).

            147. Fii de trei ori binecuvantata gura inchisa (elvetian).

            148. Fii in pace cu oamenii, in razboi cu viciile (latin).

            149. Fii pentru parintii tai ceea ce ai dori sa fie copiii tai pentru tine (englez) - Fii cu parintii tai astfel cum ai dori sa fie copiii tai fata de tine (grecesc).

            150. Fii politicos si amabil. Politete inseamna a saluta pe oamenii cu care te intalnesti, iar amabilitate intampinarea lor cu vorbe prietenoase (grecesc).

            151. Fii un adversar cinstit. Omul intelept poate fi nevoit sa devina un adversar, dar nu si un adversar nedemn (roman).

            152. Firea omului fuge de singuratate si cauta intotdeauna un sprijin, care nu este mai dulce decat inima unui prieten (latin).

            153. Firul de pai isi imagineaza ca toata marea se agita impotriva lui (persan).

            155. Fiti atenti la ceea ce trebuie sa spuneti mai mult decat la ceea ce ganditi (latin).

            155. Fiti blanzi si ingaduitori cu toti; nu fiti cu voi insiva (francez).

            156. Fiti drepti inainte de a fi darnici (englez).

            157. Fiti in adevar cei mai buni si cei mai tari si dovediti-o tuturor incepand cu puterea sufletului vostru (roman).

            158. Fiti prieteni binefacatori pentru toate durerile omenesti ce vi se vor prezenta (italian).

            159. Fiti sinceri, probi, iubitori de adevar, feriti-va de exagerari si mistificari si veti dovedi puterea voastra (roman).

            160. Fiule, nu te arata viteaz in bautura si nici nu te lauda cu ea, caci pe multi i-a prapadit vinul si multe rele a pricinuit (roman).

            161. Flamanzesc in ger cei care nu vor sa munceasca la caldura (englez).

            162. Flecar e numai cel ce spune fleacuri, cel ce le face e tot fleac ca si ele (roman).

            163. Flecar este omul care, stand alaturi de un necunoscut, incepe sa-si laude nevasta, ii povesteste ce a visat, ii insira bunatatile cu care s-a ospatat la cina (grecesc).

            164. Flecareala este o insiruire de vorbe fara rost (roman).

            165. Flecareala necurmata, pentru prietenul tacerii, este ca nisipul desertului, pentru calatorul obosit (persan).

            166. Flecarul din gura vorba iti fura (roman).

            167. Flecarul e ca oala, cel mai mult suna cand o lovesti goala (roman).

            168. Flecarul mult trancaneste, dar nimic nu pricepe (roman).

            169. Flecarul si mincinosul, doi vrajmasi ai adevarului (roman).

            170. Foamea se uita la poarta omului muncitor si nu indrazneste sa intre (roman).

            171. Foarte adesea razbunarea cade asupra celui ce o savarseste (latin).

            172. Focul care ne incalzeste de la distanta, ne va arde de aproape (englez).

            173. Focul care nu te supara, niciodata sa nu-l zgandari (roman).

            174. Framantarea sufleteasca, firea cu toate, nestatornicia sentimentelor, nesiguranta purtarii, toate acestea sunt vicii ale sufletului, dar deosebite si care, in ciuda legaturilor dintre ele, nu se presupun intotdeauna la acelasi om (francez).

            175. Fraul cand se slabeste in prapastie te tranteste (roman).

            176. Fraul conduce calul iar prudenta omul (italian).

            177. Frate-mi esti, frate sa-mi fii, dar la noi mai rar sa vii (roman).

            178. Fratele cu frate intr-o unire, cetatea cea mai mare (roman) - Frate pe frate cand va ajuta, cine impotriva-le vor sta (roman).

            179. Fratele frate la necaz sa se arate (roman).

            180. Fratelui tau sa nu-i zici: "Pas de cere la altul", ci "Vino sa-ti dau eu" (roman).

            181. Fratii, surorile sunt ceva din noi insine, scumpe ca si cei mai scumpi amici. A iubi este natural si usor. A-i ajuta, a-i sprijini este o datorie (francez).

            182. Fratii sunt fratii, dar buzunarele nu (german) - Frate, frate, dar branza-i pe bani (roman) - Trei frati, trei fortarete (portughez).

            183. Frica da aripi picioarelor (latin) - Frica face pasii lungi (italian) - Frica face picioare (german) - Frica il face pe magar sa alerge mai repede decat calul (armean).

            184. Frica da nastere lingusirii, nu bunavointei (grecesc).

            185. Frica e un lucru caruia nu i te poti impotrivi (latin).

            186. Frica e tatal curajului si mama sigurantei (englez).

            187. Frica il urmareste pe cel care traieste necinstit (spaniol) - Vinovatul totdeauna se teme (francez) - Cei rai se tem intotdeauna (latin).

            188. Frica nesabuita dubleaza primejdia (englez).

            189. Frica pazeste gradina mai bine decat gradinarul (englez) - Frica pazeste pepenii (roman).

            190. Frica reciproca face aliantele mai trainice (latin).

            191. Frica vede raul mai mare decat este (latin) - Fricosul vede primejdii chiar i acolo unde nu exista (latin).

            192. Fricosul se ineaca la mal vazand valurile de departe (indian).

            193. Fructul cel mai placut din lume este recunostinta (grecesc).

            194. Fructul copt cade de la sine, dar nu cade in gura (chinez).

            195. Frumoasele actiuni ascunse sunt cele mai apreciate (francez).

            196. Frumosul este simbolul binelui moral (german).

            197. Frumusetea, fara intelepciune, este ca floarea in tina (roman).

            198. Frumusetea corpului are ceva de animal, daca nu se adauga si podoabele inteligentei (grecesc).

            199. Frumusetea este adevar si adevarul este frumusete (englez).

            200. Frumusetea fara bunatate este ca o casa fara usa, ca o corabie fara vant, ca un izvor fara apa (german).

            201. Frumusetea fara bunatate este ca vinul trezit (italian) - Frumusetea fara bunatate nu valoreaza nimic (francez).

            202. Frumusetea imblanzeste orice manie (german).

            203. Frumusetea morala lasa o amintire nestearsa aceluia care a vazut-o, fie si o singura data (francez).

            204. Frumusetea se cinsteste cand este, fireste, iar nu cand se plasmuieste (roman).

            205. Frumusetea si rusinea rar merg impreuna (latin).

            206. Frumusetea trebuie sa fie legata de bunatate; altfel sufletul urat o invinge (egiptean).

            207. Frumusetea vestejeste, dar intelepciunea creste (roman).

            208. Frunza verde de "da--n-ai", unde pui nu mai gasesti (roman).

            209. Fuga-i rusinoasa dar e sanatoasa (roman).

            210. Fugi de bautura multa, ca o bautura fara masura si pe cel mai cuminte il arata fara minte (roman)

            211. Fugi de acele adunari, unde graiesc pe toti de rau (roman) - Fugi de adunarea celor obraznici si rai (roman).

           212. Fugi de cei cu naravuri rele, ca ori te manjesc ca si carbunele cel stins, ori te ard cu cel aprins (roman).

            213. Fugi de cel de pupa-n bot ca iti ia din punga tot (roman).

            214. Fugi de sfatul celui rau ca de o cursa inselatoare (roman).

            215. Fugi de lacomie, ca lacomia mintea ti-o intuneca, sangele ti-l strica, lumina ti-o indeparteaza, viata ti-o scurteaza (roman).

            216. Fugi de lenevire ca te duce la pieire (roman).

            217. Fugi de omul cu doua fete, ca unele-ti graieste si altele gandeste (roman).

            218. Fugi de rele, cruta-ti mahnirile; e o intelepciune binefacatoare (roman).

            219. Fugi de toate care te pot face sa fii nebagat in seama (roman).

            220. Fugi pentru un moment de omul manios si pentru totdeauna de omul ascuns (francez).

            221. Furia tineretelor mintea ti-o intuneca (roman).

            222. Furtul si mita sunt frati de sange (englez).


Powered by Medow
Ultima modificare: 25 Septembrie 2005.