2. Ca iadul de grozava-i gelozia (evrit).

            3. Ca ma dispretuieste cineva? E treaba lui. Datoria mea este doar sa nu fac ori sa zic ceva, ce merita dispret (roman).

            4. Ca sa cunosti un om  trebuie sa fi mancat o banita de sare cu el (francez).

            5. Ca sa definim amabilitatea, am putea spune ca este un fel de a te purta, care urmareste desfatarea, fara sa aiba in vedere un interes personal. Nici o indoiala ca se poate numi amabil acela care, vazandu-te, te saluta de la distanta, te numeste om minunat, manifesta pentru tine o admiratie profunda, iti strange mana cu caldura (grecesc).

            6. Ca sa fie cineva virtuos, trebuie sa fie educat si obisnuit apoi sa traiasca pentru straduinte nobile (grecesc).

            7. Ca sa fii iubit trebuie sa te arati vrednic de a fi iubit. Mijloacele stau in vrednicia ta (roman) - Cu vorba si cu fapta sa faci sa te iubeasca, ca intr-alt chip isi intoarce fata de la tine (grecesc)..

            8. Ca sa poti indrepta greselile altora, trebuie tu sa fii curat de orice greseala (roman).

            9. Ca sa te socotesti intre fericiti, sa pazesti la toate o masura dreapta, si de munca niciodata sa te lasi (roman).

            10. Ca sa-ti fie muierea ta cinstita, trebuie si tu mai mult s-o cinstesti (roman).

            11. Ca sa-ti fie noaptea usoara, sa-ti fie cina scurta (latin) - Mancare mai putina seara, face viata lunga (german).

            12. Ca sa te deprinzi la orice trebuie sa muncesti continuu (roman).

            13. Ca si traznetul, critica nu nimereste decat inaltimile (roman).

            14. Caile celor ce sed fara lucru sunt acoperite de spini (roman).

            15. Cainele flamand nu se teme de bataie (francez).

            16. Cainele sfios nu se ingrasa niciodata (englez).

            17. Cainii au dinti in orice tara (olandez).

            18. Calcarea de juramant este cea mai mare necinste, cea mai mare nelegiuire dar si cea mai primejdioasa indrazneala (roman).

            19. Calea binelui e simpla, a strambatatii e intortocheata si are oricate cotituri vrei (latin).

            20. Calea de mijloc e cea mai buna (grecesc) - Virtutea sta la mijloc (grecesc).

            21. Calitatile nu cad din cer, trebuie sa ti le insusesti (indian).

            22. Calomnia arunca cu pietre in ea insasi (englez).

            23. Calomnia e un naufragiu intr-o furtuna fara ploaie (englez).

            24. Calomnia este o minciuna rauvoitoare (latin).

            25. Calomniatorilor le e deschisa oriunde posibilitatea de a calomnia (latin).

            26. Calomniatorul se coboara pe toata lungimea minciunii sale (roman).

            27. Calomniaza cu indrazneala, pana la urma tot ramane ceva (grecesc) - Arunca noroi pe zid, pana la urma va lasa totusi urme (arab) - O piatra pe care fiecare scuipa, pana la urma va fi udata (danez).

            28. Calomniile trebuie primite cu o liniste mai mare ca a pietrelor (grecesc).

            29. Calul bun se cunoste si sub sa proasta (albanez).

            30. Calul bun castiga fanul, calul rau pintenul (armean).

            31. Calul care alearga nu are nevoie de pinteni (latin).

            32. Calul de dar nu se cauta la dinti (grecesc).

            33. Calului care nu face nimic i se micsoreaza tainul (francez).

            34. Camasa alba poate ascunde sufletul negru (rusesc).

            35. Caminul e un lucru sacru. Nu trebuie sa lasam sa intre in aceasta "sfanta a sfintilor", decat pe cei ce sunt demni (englez).

            36. Caminul face omul. Educatia primita in camin nu influenteaza numai spiritul si manierele ci si caracterul (roman).

            37. Cand ai bani gandeste-te la ziua cand nu-i vei mai avea (japonez).

            38. Cand ai facut bine sa taci, cand ti s-a facut bine sa vorbesti (arab).

            39. Cand arta va reusi sa faca pe oameni mai buni, numai atunci vom avea dreptul sa vorbim de arta (roman).

            40. Cand auziti injuraturi in gura barbatilor, sa nu va mirati deoarece chiar voi, mamelor, care sunteti mai simtitoare si aveti menirea de a vindeca ranile si de a alina durerile, chiar voi nu v-ati stapanit indeajuns limba (roman).

            41. Cand calul devine ingamfat sa nu uite ca orzul il datoreaza boului (afgan).

            42. Cand cele rele fagaduiesti nu-ti pazi cuvantul (roman).

            43. Cand cinstesti pe oarecine, peste masura si cuviinta, bataie de joc si ocara se intelege (roman).

            44. Cand copiii sunt lasati sa fac orice, in loc sa invete, ei nu deprind nici cititul, nici muzica, nici gimnastica si nici bunul obicei care pastreaza in chipul cel mai desavarsit virtutea: respectul (grecesc).

            45. Cand dai sa dai cu fata vesela si voioasa (roman).

            46. Cand daruiesti, darul indata sa-l pui la uitare, iar cand ti se daruieste, sa nu-l uiti in veac (roman) - Cine a dat sa taca, cine a primit sa vorbeasca (roman).

            47. Cand daruiesti ceva, fa asa ca darul sa coste cat mai putin si sa pretuiasca cat mai mult (roman).

            48. Cand discuti cu cineva, ia-l sub unul din aceste trei aspecte: ca superior, c a inferior si ca egal cu tine. Este superior? Sa-l asculti si sa-l urmezi! Este inferior? Sa-l inveti! Este egal? Sa fii intr-un cuvant cu dansul. Si asa ai scapat de galceava (grecesc).

            49. Cand doi se cearta, amandoi pagubesc (roman).

            50. Cand doi se cearta, al treilea castiga (roman).

            51. Cand e frumos afara, i-ati mantaua, cand ploua, ia-o daca vrei (francez).

            52. Cand este potcovit calul sultanului, carabusul va intinde si el labuta (turcesc).

            53. Cand este prost manifestata, virtutea insasi devine viciu (englez).

            54. Cand esti grabit, imbraca-te incet (francez) - Grabeste-te incet (latin) - Cine alearga mai incet zboara (spaniol).

            55. Cand esti la masa cuiva, nu uita ca, pe langa punctul de vedere al corpului tau, mai este si respectul pentru gazda (roman).

            56. Cand esti poftit la masa, pleaca satul de-acasa (german).

            57. Cand facem un bine cuiva dintr-o pornire intr-adevar adanca si curata, nu numai ca nu asteptam recunostinta, dar ne vine parca sa multumim noi aceluia, ca ne-a primit cu bucurie darul si binele (roman).

            58. Cand faci un bine, ia aminte pentru cine te ostenesti, sa nu fie un nemernic si sa-ti rasplateasca binele cu raul (roman).

            59. Cand faptul tii, atunci adevarul scrii (roman).

            60. Cand fierbi de manie in fata cuiva si te simti pornit spre asprime si violenta, nu uita ca esti dator a fi bland, si vei scapa de brutalitate si de cainta ce vine pe urma ei (grecesc).

            61. Cand fratii lucreaza impreuna, muntii se schimba in aur (chinez).

            62. Cand ii spui un secret prietenului sa nu uiti ca si el are un prieten (turcesc).

            63. Cand in manie te afli stai din orice lucru (roman) - Cel ce lucreaza maniat se aseamana cu cel ce se imbarca pe timp de furtuna (englez).

            64. Cand inima este curata ai si mai mult curaj (persan).

            65. Cand inimile sunt sincere nu este nevoie de multe cuvinte (englez).

            66. Cand inteleptul este cuprins de manie, inceteaza a mai fi intelept (israel).

            67. Cand inveti pe copil, urmeaza si tu invatatura ce-i dai, ca vorba se uita, iar cu fapta se deda (roman).

            68. Cand inveti pe oarecine, trebuie sa-i dai si pilda de invatatura cu insasi purtarea ta (roman).

            69. Cand iti lipsesc mijloacele de a ajuta pe oarecine, raspunde-i la vorba dulce, ca multumit se duce (roman).

            70. Cand la un lucru numai te vei indeletnici cu staruire, atunci numai vei izbandi la desavarsirea lui (roman).

            71. Cand lansezi sageata adevarului inmoaie-i varful in miere (arab).

            72. Cand lauzi nu dai nimic, recunosti (roman).

            73. Cand lipseste curajul stiinta nu da roade (roman).

            74. Cand lupul este sfatuit sa mearga inaintea oilor, el spune ca-l dor picioarele (afganistan).

            75. Cand macaroanele cad in gura, toti stiu sa le manance (italian).

            76. Cand mama isi hraneste copilul, e buna ca cerul, cand copiii isi hranesc parintii, numara fiecare zi (indochina).

            77. Cand mananci fructe, gandeste-te la cei care au sadit pomii (indochina).

            78. Cand mandria merge inainte, rusinea abia asteapta in urma (roman).

            79. Cand muierea cu barbatul nicicum se galcevesc, cea mai mare fericire la ei se gaseste (roman).

            80. Cand multumesti facatorilor de bine, indemni pe ceilalti la asemenea faceri de bine (roman).

            81. Cand mustri pe oarecine, cu dragoste sa-l indemni, iar nu sa-l infrunti (roman).

            82. Cand nimic muncesti, atunci pacatuiesti, ca la rautati gandesti (roman).

            83. Cand nu ai cap bun trebuie sa ai picioare bune (francez).

            84. Cand nu poti sa caracterizezi pe un om priveste-i prietenii (japonez).

            85. Cand o femeie are darul de a tacea, insemneaza ca are calitati ce ies din comun (francez).

            86. Cand o femeie este suparata, sunt destule patru mici sarutari, spre a o linisti (italian).

            87. Cand patul este ingust nu trebuie sa te culci piezis (spaniol).

            88. Cand pisica nu-i acasa joaca soarecii pe masa (roman).

            89. Cand pe altul lauzi c-o fapta buna, urmeaza si tu dupa acea fapta, ca asemenea lauda sa dobandesti si tu (roman).

            90. Cand porumbelul viziteaza des pe corb, penele ii raman albe, dar inima i se innegreste (german).

            91. Cand poti ajuta, ajuta tu cat poti, dar ajutor de la altul nicicum tu sa astepti (roman).

            93. Cand poti sa faci bine grabeste-te fiindca nu ai ocazia asta oricand (arab).

            94. Cand poti sa faci vreun bine, sa nu zici: "du-te si vino maine", ca nu stii ce ne aduce ziua de maine (roman).

            95. Cand randunelele pleaca raman credincioasele vrabii (olandez).

            96. Cand rele naravuri vuiesc neincetat, atunci adevarul nu este ascultat (roman).

            97. Cand risipeste barbatul, arde casa pe jumatate, cand risipeste femeia, arde casa toata (roman).

            98. Cand stii ca aripile-ti sunt scurte, nu zbura sus si departe (roman).

            99. Cand te-ai imbracat in dreptate, nu te mai temi, nicaieri, de nimic (grecesc).

            100. Cand ti se daruieste vaca iesi in intampinare cu funia (german) - Cand ti se da purcelul sacul sa fie pregatit (francez).

            101. Cand toate pacatele au imbatranit, avaritia este inca tanara (latin).

            102. Cand treci prin tara orbilor, inchide si tu un ochi (roman) - Cand vei fi la Roma sa te porti ca romanii (latin).

            103. Cand uiti de propriile defecte devii mandru (grecesc).

            104. Cand un copil este la masa cu altii mai mari ca el trebuie sa se serveasca ultimul si dupa ce a fost invitat (german).

            105. Cand un om ajunge sa minta, inteligenta si talentul il parasesc (rusesc).

            106. Cand urbanitatea sau politetea e impreunata cu cordialitate, se naste acea amabilitate care face o atat de buna impresie asupra fiecarui om la intaia intalnire (roman).

            107. Cand unul cu altul bine se ajuta, atunci la toti deopotriva o dreptate se socoteste (roman).

            108. Cand vanatorul se intoarce din padure cu ciuperci nu il intreba cum a mers vanatoarea (african).

            109. Cand vei osteni in orice lucrare; cere ajutor de la cel ce l-ai ajutat (roman).

            110. Cand vezi pe altul gresind nu te asemana lui, iar cand bine urmand pune-te in locul lui (roman).

            111. Cand vinul e in om, mintea e in carafa (german) - Cel cuprins de bautura, nu stie ce-i iese din gura (roman).

            112. Cand vrei sa urci intr-un copac nu te prinde de ramuri ci de trunchi (albanez) - Tine-te de partea groasa a copacului (olandez).

            113. Cand zapada se topeste, tot ceea ce se ascunde sub ea iese la iveala (latin) - Nu exista secret pe care timpul sa nu-l descopere (spaniol).

            114. Capul mintii e masura si inima ei cuviinta (roman).

            115. Caracterul este forta motrice cea mai insemnata a lumii. In intruchiparea sa cea mai nobila, caci exprima tot ce este mai bun in om. Omul de caracter este si respectuos (englez).

            116. Caracterul este ordinea morala privita prin prizma firii personale. Oamenii de caracter sunt constiinta societatii careia ii apartin (englez).

            117. Caracterul intereseaza atat pentru a face binele, pentru a deveni virtuosi, cat si pentru a ne croi soarta si fericirea in viata (francez).

            118. Caracterul nu e altceva decat constiinta cea mai desavarsita posibila a individualitatii noastre, in slabiciunile si virtutile ei (german).

            119. Caracterul nu e un dar, ci o suma de deprinderi tari dobandite prin munca (roman).

            120. Caracterul omului se poate schimba, fiindca e un complex de stari si deprinderi sufletesti care se modifica (roman).

            121. Caracterul perfectioneaza gustul, largeste sufletul, inalta gandirea, innobileaza simtirea si ridica sentimentul demnitatii (roman).

            122. Caracterul se poate dezvolta numai printr-o participare de multi ani a individului la viata unui colectiv disciplinat, bine organizat, demn si serios (rusesc).

            123. Caracterul va fi ales, daca si purtarea va fi aleasa (grecesc).

            124. Caracterul, iata ce dureaza, si nu norocul (grecesc).

            125. Care-i mai bun  si cel mai cuminte, nu vor sa se certe-n cuvinte (roman).

            126. Carciuma de langa drum e ca fata mare care o saruta cine trece (roman).

            127. Care sunt cele doua lucruri despre care oamenii discuta cu cea mai mare placere? Pacatul altuia si propria lor biruinta (roman).

            128. Caruntetile sa ti le cinstesti cu fapte de caruntete, iar nu de tinerete (roman).

            129. Casa ce se imparte de stare n-are parte (roman).

            130. Casa mincinosului a ars dar nimeni nu l-a crezut (turcesc).

            131. Casa omului este si rai si iad (roman).

            132. Casatoria dintre o femeie tanara si un barbat batran da copii; Casatoria dintre o femeie batrana i un barbat tanar aduce cearta (ceh).

            133. Casatoria este ca o cetate asediata; cei din afara vor sa intre, iar cei dinauntru vor sa iasa (arab).

            134. Casatoria unui barbat tanar cu o femeie tanara e ca in cer; a unui barbat tanar cu o femeie batrana, iad, a unui barbat batran si o femeie tanara, pe pamant (englez).

            135. Casatoria trebuie sa se respecte atat timp cat nu este decat un purgator si sa se desfaca numai atunci cand a devenit un infern (englez).

            136. Casatoriile intre persoane de varsta disproportionata sunt pe cat de monstruoase pe atat de interesate (roman).

            137. Castigul vine cu incetineala celui care sapa pamantul cu un ac, risipa merge ca apa care curge prin nisip (chinez).

            138. Castigurile necinstite sunt ca monedele false, nu faci nimic cu ele si incep sa se vada (chinez).

            139. Cat de bine sa faci, cat de mult sa te silesti spre folosul altora, nu poti multumi pe toti (roman).

            140. Cat de bland sa fie motanul, tot zgarie cand se manie (roman).

            141. Cat de putin vei da, mult pretuie pentru cel ce n-are (roman).

            142. Cat de putini oameni sunt in stare sa asculte cu bunavointa pareri potrivnice si sa raspunda cu delicatete (german).

            143. Cat timp ai sandale in picioare, striveste scaietii si spinii fa-ti drum (arab).

            144. Cateaua grabita fata cateii orbi (latin) - Graba strica treaba (roman).

            145. Cateodata caruta poarta bacul, altadata bacul poarta caruta (indian).

            146. Cauta la altii virtutile si la tine viciile (englez)

            147. Cauta nevasta sa-ti placa tie, iar nu altora (roman).

            148. Cazi intotdeauna in partea in care te apleci (francez).

            149. Ce auzi aceea inveti (albanez).

            150. Ce dai altora, de multe ori iti dai tie (african).

            151. Ce e bun nu se obtine usor (rusesc).

            152. Ce e drept nu-i pacat (roman).

            153. Ce e frumos la toti place, Dar nu stiu-n el ce zace (roman) - Ce e frumos poarta si ponos (german).

            154. Ce e greu de facut poate fi facut repede, dar ce e imposibil cere timp (olandez).

            155. Ce e in inima treazului, sta pe limba beatului (roman) - Betia fara masura dezvaluie secretele (grecesc) - Cand intra vinul, iese secretul (francez).

            156. Ce e placut gatului, nu ajuta mereu stomacului (german).

            157. Ce este bunatatea? O frumusete pe care o percepi direct cu sufletul (roman).

            158. Ce este peste tot nu e nicaieri (latin).

            159. Ce mai vrei, cand ai facut un bine unui om? Nu-ti este oare de ajuns, ca ai savarsit o fapta potrivita naturii tale, ce mai pretinzi si o alta rasplata? (latin).

            160. Ce n-a putut indrepta adevarul adesea a indreptat amanarea sau rabdarea (latin).

            161. Ce nu e pus bine e ca si aruncat (rusesc).

            162. Ce nu fac leul face vulpea (italian) - Reusita poate veni mai sigur cu coada vulpii deca cu ghearele leului (scandinav) - Viclenia intrece deseori forta (german) - Daca n-ajunge pielea de leu ea trebuie inadita cu piele de vulpe (grecesc) - Unde puterea nu asculta, vulpea ajuta (roman).

            163. Ce nu poti schimba trebuie sa rabzi (german).

            164. Ce nu trebuie sa stie dusmanul nu spune prietenului (arab).

            165. Ce nu vine din inima nu merge la inima (german).

            166. Ce nu vrei sa afle dusmanii tai sa nu spui prietenilor (roman).

            167. Ce poti face singur nu astepta sa-ti faca altii (roman).

            168. Ce sa-i doresti mai rau avarului decat sa traiasca mult (latin).

            169. Ce se face repede, piere repede (latin) - Repede si bine nu se potrivesc (latin).

            170. Ce se insuseste prin rau de rau va sfarsi (italian).

            171. Ce tie nu-ti place altuia nu-i face (roman).

            172. Ce va ramane din trecerea noastra pe pamant, decat putinul bine pe care l-am putut realiza (roman).

            173. Ce-i al meu e al meu, ce-i al tau este si al meu (spaniol).

            174. Ce-i prea mult e nesanatos (roman).

            175. Ce-ti spune oglinda nu-ti va spune un intreg consiliu (englez).

            176. Cea mai alba floare are umbra sa (unguresc).

            177. Cea mai buna aruncare cu zarurile este aruncarea lor la gunoi (englez).

            178. Cea mai buna scoala a purtarii este, intocmai ca si pentru caracter, familia in care mama este profesoara (englez).

            179. Cea mai de seama consecinta a maniei este cainta (roman).

            180. Cea mai frumoasa victorie este sa-ti invingi inima (francez).

            181. Cea mai inalta intelepciune, la care poti ajunge, este atunci cand ceea ce ai spus se indeplineste (roman).

            182. Cea mai inalta treapta a intelepciunii omenesti este de a sti sa-ti potrivesti caracterul imprejurarilor si sa fii linistit in interior, in ciuda furtunilor exterioare (englez).

            183. Cea mai mare binefacere, pe care o poate darui un om semenilor sai, e aceea de a le face bucurie (roman).

            184. Cea mai mare graba este cauza intarzierii (francez) - Mai mult zabovesti cand te pripesti, ca indata te poticnesti (roman).

            185. Cea mai mare insulta pentru un barbat e sa se afle sub stapanirea unei femei (grecesc).

            186. Cea mai mare invatatura, sa stie oarecine cand sa taca din gura (roman).

            187. Cea mai mare parte a curajului care este necesar in lume nu este acela eroic. Curajul poate fi dovedit in viata de toate zilele, intocmai ca si pe campul de lupta. Ai spre exemplu mare nevoie de curaj spre a fi cinstit, spre a rezista tentatiei, spre a spune numai adevarul, spre a fi ceea ce esti, iar nu ceea ce ai vrea sa fii, spre a rezista cu propriile-ti mijloace si a nu trai in sarcina altora (grecesc).

            188. Cea mai mare piedica a flecarului este cand nimeni nu-l asculta (roman).

            189. Cea mai mare rusine pentru o femeie al sau barbat a-si lasa si la altul a alerga (roman).

            190. Cea mai nobila razbunare este sa ierti injuriile (spaniol).

            191. Cea mai rea impacare pentru dusman e cand te impaci cu pacatele lui (roman).

            192. Ceara prea multa a dat foc bisericii (portughez).

            193. Cearta fara femeie nu se poate (albanez).

            194. Cearta rudelor trece indata (arab).

            195. Cearta si galceava sunt absurde oriunde, dar mai ales la masa nu au ce cauta niciodata. Caci cum sa lumineze cel beat pe cel treaz, sau sa convinga cel treaz pe cel beat? Si, cand intelegerea este imposibila, toata munca ramane penibila (grecesc).

            196. Cearta si parerea de rau sunt surori (roman).

            197. Ceea ce a dobandit omul matur prin experienta vietii sale si ce-l face sa vada lumea altfel de cum o vede tanarul si copilul este un fel de simplicitate a bunului-simt (german).

            198. Ceea ce este in inima celui treaz este pe limba betivului (grecesc).

            199. Ceea ce este o rusine pentru omul de treaba este o bucurie pentru cel rau (indian).

            200. Ceea ce face rau omului, este lasarea in  voia maniei (roman).

            201. Ceea ce merita sa fie facut, trebuie facut bine (englez).

            202. Ceea ce te-ar imboldi mai mult spre indeplinirea faptelor bune e incredintarea deplina ca cele mai adevarate placeri ale noastre izvorasc numai din ele (grecesc).

            203. Ceea ce nu opreste legea, opreste buna cuviinta (latin).

            204. Ceea ce pare gluma, adesea este adevar (italian).

            205. Ceea ce spune toata lumea trebuie sa fie adevarat (francez).

            206. Cei absenti, totdeauna, n-au dreptate (francez).

            207. Cei buni mor dar faptele lor raman nepieritoare (rusesc).

            208. Cei buni se iubesc si se cauta intre ei (latin).

            209. Cei care merita sa fie laudati, suporta mai cu usurinta sa fie criticati (englez).

            210. Cei care se iubesc se tachineaza (francez).

            211. Cei care traiesc aceeasi virtute se iubesc, cei ce au aceeasi meserie se invidiaza (chinez).

            212. Cei ce asculta placerile pantecelui si uita de masura in mancare, bautura si dragoste au satisfactii putine si de scurta durata, exact cat beau si mananca, pe cata vreme relele ce rezulta din ele sunt considerabile (grecesc).

            213. Cei ce cauta binele nu-l gasesc decat cu greu; raul insa vine si la cei ce nu-l cauta (grecesc).

            214. Cei ce dusmanii isi ajuta cumplita soarta au sa indure (grecesc).

            215. Cei ce exercita aceeasi meserie se invidiaza (chinez).

            216. Cei ce fura, aceia mai tare se jura (roman).

            217. Cei ce nu mustra pe cei ce gresesc vinovati si ei d-aceia se socotesc (roman).

            218. Cei ce nu-si cinstesc parintii ajunsi catre sfarsitul varstei, nu se bucura de stima (grecesc).

            219. Cei ce se casatoresc nepotriviti la varsta nu pe seama lor se casatoresc, pe seama celor deopotriva la varsta (roman).

            220. Cei ce se potrivesc se intalnesc des (roman) - Cine se aseamana se aduna (latin) - Cu cine ai adunare, ca el vei fi (japonez) - Cu lupii inveti sa urli (francez) - Daca te aduni cu cel schiop, inveti sa schiopatezi (grecesc).

            221. Cei cu putere datori sunt sa ajute pe cei slabi si fara putere (roman).

            222. Cei fricosi n-au ridicat niciodata vreun trofeu (latin).

            223. Cei mai buni medici pentru tineret sunt: temperanta, curatenia si munca, izvoarele de sanatate si buna vietuire (englez).

            224. Cei mai mari mincinosi sunt acei care nu mai au nici pentru ei adevarul (roman).

            225. Cei mai multi din nestiinta gresesc la cele de cuviinta (roman).

            226. Cei mai multi dintre cei care au fost de fata la cearta nu intarzie niciodata sa ia aceeai atitudine, osandindu-i pe amandoi (francez).

            227. Cei mai multi uita totul, in afara de a fi nerecunoscatori (arab).

            228. Cei mai putin placuti sunt aceia care batjocoresc (roman).

            229. Cei orgoliosi urasc orgoliile altora (englez).

            230. Cei prudenti rareori gresesc (chinez).

            231. Cei patiti devin prudenti (spaniol) - O data il inseli pe cel prudent, de doua ori pe inocent (spaniol).

            232. Cei rai nu sunt toti rai din nastere, ci legand prietenie cu rai, au invatat de la ei lipsa de curaj, ocara si lipsa de masura (grecesc).

            233. Cei sapte ani de-acasa presupun o politete a familiei si a membrilor ei unul fata de celalt (roman).

            234. Cel beat, toata ziua de galceava se tine, ori cu cine vine (roman).

            235. Cel bland cu animalele, bland si bun ramane pana la batranete, nu numai pentru fapturile necuvantatoare, ci cu mai mult pentru semenii sai (roman).

            236. Cel bland nu inclina spre razbunare, ci mai mult spre iertare (grecesc).

            237. Cel bun crede ca toti sunt buni (latin).

            238. Cel care admira se foloseste si el, caci e indemnat sa imite persoana pe care o admira (roman).

            239. Cel care aduce in dar un magar asteapta sa primesca inapoi o camila (arab) - Da cu o mana si ia cu doua (roman).

            240. Cel care are avere este mai zgarcit decat cel ce n-are (roman).

            241. Cel care are o sotie buna este gata oricand sa infrunte greul (francez).

            242. Cel care asculta este aproape totdeauna mai bun decat cel care comanda (german).

            243. Cel care compatimeste pe altul se gandeste la el (englez).

            244. Cel care duce un dar pe magar asteapta un dar pe care sa-l duca pe o camila (arab).

            245. Cel care inseala o data, te nedreptateste, daca te inseala si a doua oara o face pe dreptate (danez).

            246. Cel care isi cara aproapele in spate va primi bice cand vrea sa se odihneasca (sarbesc).

            247. Cel care isi pierde cinstea nu mai are nimic de pierdut (englez).

            248. Cel care s-a deprins sa se potriveasca cu usurinta si masura imprejurarilor ajunge sa fie foarte placut si indemanatic in legaturile sale cu oamenii (grecesc).

            249. Cel care se afla, mai presus de ceilalti, intr-un post inalt, care il pune la adapost de replica, nu trebuie sa faca niciodata o gluma usturatoare (francez).

            250. Cel care traieste cinstit nu trebuie sa se teama nici de cer, nici de oameni, nici de propria constiinta (chinez).

            251. Cel care vrea sa spuna adevarul gaseste usile inchise (danez).

            252. Cel care, prin cuvant, nu face altceva decat sa plictiseasca pe oameni si sa se faca nesuferit e un om parasit de muze si de orice talent (grecesc).

            253. Cel caruia ii permitem mai mult decat se cuvine, vrea mai mult decat ii permitem (latin).

            254. Cel caruia ii spui secretul devine stapan pe libertatea ta (francez) - Cine-si spune secretul altuia devine sclavul acestuia (francez).

            255. Cel ce are randuiala, cruta multa osteneala (roman).

            256. Cel ce asculta de sfatul altuia rareori greseste (roman).

            257. Cel ce cearta pe fiul sau, folos va avea de la el, si intre cei cunoscuti se va lauda pentru el (arab).

            258. Cel ce cleveteste si-a pierdut rusinea. Vezi sa nu ti-o pierzi si tu (roman).

            259. Cel ce de fata te lauda si pe dindos te defaima, urata javra se socoteste (roman).

            260. Cel ce este bland nu umbla sa intoarca rau pentru rau si sa-si izbandeasca strambatatile cele facute sie (roman).

            261. Cel ce fagaduieste si nu indeplineste vrajmas dobandeste pe cel ce-i fagaduieste (roman).

            262. Cel ce foarte se grabeste si nici un sfat nu primeste, nebun se socoteste (roman).

            263. Cel ce frica n-are, nici vreo temere mare, aceluia i se cuvine adevarul a spune (german).

            264. Cel ce in nimeni nu se increde, nici in sine insusi nu se mai increde (roman).

            265. Cel ce inseala se crede istet, dar n-are nici o cinste (roman).

            266. Cel ce intreaba mult, va invata mult si va face multa placere altora, in special, daca isi potriveste intrebarile la cunostintele celor pe care ii intreaba, caci le va da prilej sa vorbeasca dupa planul lor, iar el va aduna necontenit cunostinte. Intrebarile sale sa nu fie suparatoare (englez).

            267. Cel ce la nevoi ti-ajuta, acela frate si parinte iti este; cinsteste-i ca pe niste parinti (roman).

            268. Cel ce leu se lauda a fi sa fie atent cum latra (arab).

            269. Cel ce mult glumeste, obraznic se socoteste (roman).

            270. Cel ce mult munceste, lui i se cuvine cinste si plata buna, ca si altul de la el pilda sa ia buna (roman).

            271. Cel ce nici de frica, nici de sfiala, nici de rusine nu se infraneaza, acela ca un leu mai rau se inversuneaza (african).

            272. Cel ce nu-si infraneaza nici ochii, nici gura, nici pofta, ticalos om se intelege (roman).

            273. Cel ce n-are omenie, om drept nu poate fi (roman).

            274. Cel ce nu are nici o virtute, invidiaza totdeauna virtutea altora (englez).

            275. Cel ce nu e cumsecade in familia sa nu poate sa fie nici in viata publica (roman).

            276. Cel ce nu iubeste pe nimeni, mi se pare, nu poate fi iubit de nimeni (grecesc).

            277. Cel de nu munceste la furtisag gandeste, ca de aici se hraneste (roman).

            278. Cel ce pe cel rau ajuta la rautatile lui, acela mai rau se socoteste (roman).

            279. Cel ce pe cei rai ajuta se va cai indata (grecesc).

            280. Cel ce pe hot primeste, si multe lui ii inlesneste, de hot si el se socoteste (roman).

            281. Cel ce sapa groapa altuia cadea-va el intr-insa (arab).

            282. Cel ce se poarte rau cu tatal sau si goneste din casa pe mama sa este fecior aducator de ocara si rusine (evrit).

            283. Cel ce se sileste cinste dobandeste (roman).

            284. Cel ce starneste si iscodeste minciuni si amageste pe altii, acela se face pe sine de ura si de batjocura si bine-l tin altii, ca acela este om rau si inselator si toti oamenii cei buni si de omenie se feresc de acela si de lacuire impreuna cu el si de prietenia lui (roman).

            285. Cel ce stie a se invata din greseli straine merita a se inalta (roman).

            286. Cel ce te lauda in fata si in dos te barfeste nu iti este prieten (latin).

            287. Cel ce umbla dupa dreptate ajunge la viata, iar cel ce fuge dupa rau, la moarte (evrit).

            288. Cel ce uraste mustrarea, niciodata nu se indreapta (roman).

            289. Cel ce vrea sa fie distins, numai cand se afla in societate, nu poate sa-si castige acea usuratate in purtarea frumoasa, care este caracteristica omului bine educat (roman).

            290. Cel ce vrea sa traiasca cu altii intelepteste, asa ca celor mai intelepti sa placa, nu se bleastama si nu se jura, cum fac cei prosti (roman).

            291. Cel ce-si bate joc de cel lipsit de minte, intai el si-a pierdut insasi a lui minte (roman).

            292. Cel ce-si stapaneste cuvintele sale are stiinta si cel ce-si tine cumpatul este un om priceput (evrit).

            293. Cel darnic nu este niciodata bogat (rusesc) - Nu darui aur, daruieste mangaieri (rusesc).

            294. Cel drept nu se poate satura de dreptate (francez).

            295. Cel fara indrazneala pururea ramane in urma (roman).

            296. Cel fara rusine vine, mananca si se duce, fara a-ti multumi (roman).

            297. Cel furios, ca ploaia cea repede, curand ii trece mania, iar cel tacut, ca ploaia marunta, tine mai mult (roman).

            298. Cel intelept ia aminte, ca sa nu faca ceva cand este infiebantat de patimi si mai bine pana atunci intarzie lucrul, pana cand se stampara tot sangele, care tulbura mintea si impiedeca sfatul (roman).

            299. Cel intelept nici el pre altii lauda, cand sunt de fata, nici sufere ca pe el sa-l laude altii, cand este de fata (roman).

            300. Cel lenes si molesit pururea ticalos, cel inmos pururea vesel si muncitor, pururea sanatos si indestulat, alege ce-ti place (roman).

            301. Cel mai bun leac contra maniei este taraganeala (latin).

            302. Cel mai bun mod de a scapa de un dusman este de a-ti face un prienten (englez).

            303. Cel mai bun vin are drojdia lui (francez).

            304. Cel mai ingust este drumul adevarului (italian).

            305. Cel mai intelept dintre doi care se cearta, tace intai (roman).

            306. Cel mai mare dar la un om, sa nu fie nicicum, nici fatarnic, nici zavistic (roman).

            307. Cel mai mare defect este sa te crezi mai mult decat esti sau sa te pretuiesti mai putin decat valorezi (german).

            308. Cel mai mare dusman al omului este stomacul sau (arab).

            309. Cel mai primejdios ridicol al batranelor persoane care au fost dragute este acela de a uita ca nu mai sunt ceea ce au fost (roman).

            310. Cel mai tare otet iese din vinul bun (italian).

            311. Cel nascut din oameni cinstiti este considerat cinstit (latin).

            312. Cel necinstit se gandeste totdeauna la inselatorie (spaniol).

            313. Cel nenorocit poate fi insultat cu usurinta (latin).

            314. Cel obraznic de dinainte-ti ia, fara a cere ceva (roman).

            315. Cel mai darnic este intotdeauna si cel mai castigat si, in plus, se mai alege si cu laude si stima (englez).

            316. Cel pe care surasul il infrumuseteaza este bun, cel pe care il desfigureaza este rau (unguresc).

            317. Cel prea bun este prea usor de inselat (latin).

            318. Cel rau cand este laudat devine si mai rau (grecesc).

            319. Cel rau nu-l sufera pe cel bun (rusesc).

            320. Cel semet calca orbeste in cel mai mare foc (roman).

            321. Cel semet sfarseste in cea mai mare cainta (roman).

            322. Cel superior raspunde la binefaceri prin binefaceri mai mari (grecesc).

            323. Cel tanar sa-i slujeasca celui batran cu puterea, iar cel batran sa-i plateasca cu sfatul (german).

            324. Cel tarziu la manie e mai mare decat un viteaz (roman).

            325. Cel zgarcit moare cu painea in traista (roman).

            326. Cele mai mari dusmanii sunt intre rudele apropiate (latin).

            327. Cele mai mari greseli si rautati din lacomie de avere si de slava se nasc pe lume (roman).

            328. Cele mai multe virtuti au inceputuri amare si urmari dulci si cele mai multe pacate au inceputuri dulci si urmari amare (arab).

            329. Cele mai triste succese in discutie sunt cele din condescendenta (roman).

            330. Cele mai vatamatoare rele ale omului sunt bataia de joc catre cei mai mici, nesupunerea catre cei mai mari si reaua purtare catre cei deopotriva (roman).

            331. Cele rele sa le scrii pe apa ce curge, iar facerea de bine in piatra sa o sapi (roman) - Daca ai dat uita, iar daca ai luat pomeneste (roman).

            332. Celor ce sunt in dregatorie sau in vrednicie mai mare decat tine, ori in ce chip vei putea, da-le cinste si asa sa nu te slobozi si sa te smeresti ca o sluga mai mult si mai jos decat este statul tau si dregatoria ta, ca sa nu te judece ca te lingusesti (roman).

            333. Celor mai batrani decat tine, da-le cinstea ce li se cuvine (roman).

            334. Celui bun ii este propriu de a infaptui binele (grecesc).

            335. Celui care intelege usor nu-i trebuie decat o jumatate de cuvant (englez).

            336. Celui care se ocupa cu defaimarea, adesea i se umfla spinarea (roman).

            337. Celui care sufla in foc ii sar scanteile in ochi (german).

            338. Celui ce se lasa asteptat i se socotesc defectele (francez).

            339. Celui ce se ocupa cu defaimarea i se umfla spinarea (roman).

            340. Celui ce vrea sa faca rau nu ii lipseste decat ocazia (italian).

            341. Celui cinstit cuvantul ii este drept juramant, iar celui necinstit nu-i ajunge spre dovada mii si sute de juraminte (roman).

            342. Cererea e calda, multumirea rece (roman).

            343. Certandu-te cu cine are dreptate, poti numai sa pari prost sau misel (roman).

            344. Certurile n-ar dura asa de mult timp, daca nedreptatea n-ar fi numai de o parte (francez).

            345. Ceva tot inveti de la orice om, chiar de ar fi sa inveti numai cum nu trebuie sa vorbesti (englez).

            346. Cizmarii sunt cei mai prost incaltati (francez) - Calul potcovarului si femeia cizmarului merg desculti (italian)..

            347. Chelului ii trebuie tichie de margaritar (roman).

            348. Chiar daca copoiul tau este bland, nu-l lovi peste rana (englez).

            349. Chiar daca dusmanul tau e un soarece, pazeste-te de el ca de un leu (englez) - Chiar daca dusmanul tau ar fi o franghie de niip, numeste-l sarpe (arab) - Daca ai dusman o furnica, teme-te ca de un elefant (turcesc).

            350. Chiar daca e povatuit de cei buni, omul rau la suflet si cu deprinderi rele nu se face curat, ca si carbunele, oricat l-ai freca (indian).

            351. Chiar daca esti atotstiutor, situeaza-te intotdeauna sub cel nestiutor (arab).

            352. Chiar daca esti bogat, daca nu dai vei fi numit sarac (portughez) - Nu studia de aproape renul daruit de cel bogat ca sa nu descoperi ca ii lipsesc coarnele (scandinav).

            353. Chiar daca viclenia intuneca adevarul, ea nu-l poate stinge de tot (spaniol).

            354. Chiar haz cand vor sa faca, prin nesarate glume jignind, si-atrag nerozii necazuri mari in lume (grecesc).

            355. Chiar omul cu judecata greseste cateodata (roman) - Cine munceste uneori greseste (englez) - Numai cine nu munceste nu greseste (turcesc).

            356. Chiar si in privirile unui om mare se afla o virtute (francez).

            357. Chiar si moartea aduce omagii vitejiei, moartea poate lua totul cu ea, dar nu poate sa ne atinga aceasta virtute (african).

            358. Chiar si razele lui Budha sunt pe masura aurului care i se ofera (japonez).

            359. Chibzuinta e mai mare ca bogatia (grecesc).

            360. Cine a mintit o data nu se mai crede nici cand spune adevarul (roman) - Cine a mintit o data, si-a mancat credinta toata (roman) - Cine a mintit ieri nu va fi crezut maine (rusesc) - Cine a mintit odata a doua oara nu afla crezamant (roman).

            361. Cine a patit-o se intruieste (grecesc) - Numai patitul este stiutor (roman).

            362. Cine a plans pentru un ac nu va pierde niciodata o vaca (englez).

            363. Cine a refuzat sa inteleaga ce i-a spus mama sa, va intelege ce ii va spune nenorocirea sa (african).

            364. Cine a trait, a citit si a vazut poate spune minciuni si e crezut (italian).

            365. Cine aduce mereu cate o roaba, va ridica un munte (persan).

            366. Cine ajuta curand, da indoit (roman).

            367. Cine amesteca in laturi il mananca porcii (roman).

            368. Cine are coada de paie sa nu se apropie de foc (italian) - Cine are degete de paie sa nu se apropie de foc (german).

            369. Cine are destula rabdare poate ajunge sa-si vada indeplinite toate dorintele (latin).

            370. Cine are limbutia, e mai rea decat betia (roman).

            371. Cine are mana lunga, Pierde si ce are-n punga (roman).

            372. Cine are mintea-ntreaga, in cearta altuia nu se baga (roman).

            373. Cine are mult piper isi pune si-n cap (turcesc) - Cine are mult piper pune si-n mamaliga (roman) - Cine are mult piper pune si in legume (latin).

            374. Cine asculta la usi aude defaimarea (roman).

            375. Cine are sa traiasca intre oameni nu trebuie sa dispretuiasca in mod absolut nici o individualitate (german).

            376. Cine are sotie buna nu umbla dupa altele - Cine are pivnita buna acasa nu merge dupa vin la carciuma (italian).

            377. Cine are un cucui in frunte trebuie sa il mangaie din cand in cand. - Aminteste-ti de defectele tale (arab).

            378. Cine are vecini rai ori i-a hranit ori se lauda singur (englez).

            379. Cine banuieste o sotie credincioasa o face sa fie falsa (englez) - De crezi ca soata iti e necredincioasa o vei impinge spre pacat (roman).

            380. Cine bea pan-la-mbatare, Nume bun in lume n-are (roman).

            381. Cine bea pe datorie se imbata de doua ori (albanez).

            382. Cine cade in noroi, cu cat se zbate mai mult, cu atat se afunda mai repede (italian).

            383. Cine calomniaza pe altul isi arata propriile defecte (persan) - Calomniezi pe altii, te injosesti pe tine (roman).

            384. Cine cauta femeie fara defect ramane singur (bulgar) - Cine cauta sot fara cusur ramane singur (roman).

            385. Cine cauta un prieten fara defecte va ramane singur (arab).

            386. Cine cauta primejdia in ea va pieri (latin).

            387. Cine cearta un om beat, cearta un absent (latin).

            388. Cine cere nu piere, dar nici nume bun nu are (roman).

            389. Cine cheltuie peste cat castiga, n-are-n casa mamaliga (roman).

            390. Cine cruta pe cei rau vatama pe cei buni (latin) - Cei buni platesc adesea pentru cei rai (francez) - Celor buni li se intampla adesea rau (francez).

            391. Cine cu cine la naravuri se aseamana, aceia se si iubesc (roman).

            392. Cine da boala altuia nu scapa de dansa (latin).

            393. Cine da din maini nu se ineaca (roman).

            394. Cine da repede, da de doua ori (latin).

            395. Cine da saracilor nu va saraci (latin).

            396. Cine daruieste devine stapan si cine primeste se preda (francez).

            397. Cine de gluma nu stie, Nu e om de omenie (roman).

            398. Cine defaima pe altul inaintea ta si pe tine o sa te defaime inaintea altuia (roman) - Cine barfeste u tine barfeste si despre tine (englez).

            399. Cine deodata multe trepte vrea sa sara, piciorul si-l frange fara nici o greseala (roman).

            400. Cine din copilarie cu cele mai rele naravuri se deprinde, anevoie de ele se mai desprinde (roman).

            401. Cine dispretuieste uraste (roman).

            402. Cine doarme pe pamant n-are frica de cadere cand se intoarce (roman).

            403. Cine e cuminte nu imbratiseaza cauza pasiunii, ci pe a dreptatii (roman).

            404. Cine e curajos e si cinstit (rusesc).

            405. Cine e in stare sa suporte nenorocirea da dovada de curaj (latin).

            406. Cine e iute la manie e la un pas de nebunie (italian).

            407. Cine este fals cu o persoana poate fi si cu ceilalti (englez).

            408. Cine este patruns de principiile adevarului, pentru acela chiar maxima cea mai cunoscuta si cea mai scurta este suficienta ca sa-l fortifice pentru un fel de viata tihnita si neingrijorata (latin).

            409. Cine este rau cu el insusi nu va fi bun pentru nimeni (englez).

            410. Cine este rau si trece drept bun poate face raul si nu e crezut (italian).

            411. Cine este refuzat pe loc este mai putin dezamagit (latin).

            412. Cine face datorii are intotdeauna minciuna in spate (francez).

            413. Cine face poate gresi, cine nu face greseste intotdeauna (italian).

            414. Cine face rau se fereste de lumina (latin) Intunericului nu-i place lumina (rusesc).

            415. Cine face totdeauna ce vrea face rar ce trebuie (scandinav).

            416. Cine fagaduieste mult indeplineste putin (italian) - Cine fagaduieste tot nu fagaduieste nimic (englez).

            417. Cine, fara o intentie deosebita, se face mai mare decat este se aseamana, ce-i drept, cu ceva unui om rau, deoarece nu ar minti cu drag fiind mai mult un om infumurat si increzut decat rau (grecesc).

            418. Cine fuge de lup intalneste si lupul si vulpea (italian).

            419. Cine fuge repede nu va fugi mult timp (englez) - Graba prostului nu inseamna viteza (englez).

            420. Cine fura azi un ou, maine va fura un bou (roman) - Cine fura un vitel va fura si un taur (latin) - Cine fura azi un ac maine fura un gansac (englez) - Cine fura doar putin, va fura toate ce-i vin (german) - Fura azi o ceapa si maine-o iapa (francez) - Cine fura un ou, fura si un bou (spaniol).

            421. Cine fura doar odata tot hot se numeste (roman).

            422. Cine fura odata e fur totdeauna (roman).

            423. Cine glumeste trebuie sa stie si de gluma (german).

            424. Cine gluma isi stapaneste viata si-o scapa (albanez).

            425. Cine i-a multumit pe toti a murit inainte de a se naste (rusesc).

            426. Cine ia cainele de urechi sa nu se mire ca va fi muscat (francez).

            427. Cine ia si nu pune la loc da repede de fund (italian) - Cat de putin ai lua, candva tot se termina (german).

            428. Cine imita raul depaseste usor modelul, cine imita binele cu greu il va depasi (latin) - Cine imita raul depaseste totdeauna modelul, cine imita binele ramane mai prejos de exemplu (italian).

            429. Cine indrazneste pe jumatate a castigat (german).

            430. Cine intra intr-o societate de straini si nu cunoaste obiceiurile lor de a se prezenta, de a sta la masa, aflandu-se astfel intr-o stare nesigura, se uita la altii si imita si el (german).

            431. Cine intreprinde prea multe termina putine (italian) - Cine priveste prea mult vede mai putin (italian).

            432. Cine intruna socoteste cat costa nu mananca niciodata o varza buna (german).

            433. Cine invata de la altul este un hot cinstit (german).

            434. Cine isi ascunde boala nu va gasi leacul - Defectele ascunse sunt greu de corectat (roman).

            435. Cine isi ia dreptul de a glumi pe seama altuia trebuie sa stie sa se si apere (francez).

            436. Cine isi impune siesi ca o datorie savarsirea faptelor bune, fireste ca nu poate fi impotriva acelora care-l mana pe calea virtutii (roman).

            437. Cine isi invinge mania invinge cel mai aprig dusman (latin).

            438. Cine isi largeste inima isi stramteaza gura (chinez).

            439. Cine iti rade in fata, ti-o coace in spate (italian).

            440. Cine iubeste bine pedepseste bine (latin).

            441. Cine iubeste cu adevarat asculta bine (englez).

            442. Cine iubeste iarta (roman).

            443. Cine jigneste uita repede, cine e jignit nu uita niciodata (roman) - Cine jigneste arunca cuvinte in aer, iar cel jignit le sapa in marmura (latin).

            444. Cine judeca pripit va regreta (latin) - Repede copt, repede stricat (latin).

            445. Cine lauda pe hot se vede ca-i plac hotiile (albanez).

            446. Cine loveste cu sabia va fi batut cu teaca (englez).

            447. Cine lucreaza pe altii se lucreaza pe el (roman) - Ciomagul are intotdeauna doua capete (roman).

            448. Cine lucreaza si tace, mai multa treaba face (roman) - Cine vorbeste lucrul nu-i sporeste, iar cine tace mai multa treaba face (roman).

            449. Cine mananca pana se imbolnaveste, posteste pana se-nsanatoseste (roman).

            450. Cine minte mereu nu are rusine (italian).

            451. Cine minte mereu nu inseala niciodata (spaniol).

            452. Cine minte, nu numai ca se face vrednic de dispret, isi face si viata grea, complicata si obositoare peste fire. Ca sa acopere o prima minciuna, mincinosul trebuie sa potriveasca altele, apoi altele ca sa acopere pe acestea. Cu cat inainteaza mai mult se infunda in neadevar (francez).

            453. Cine misca tot mai pisca, cine sade coada-i cade (roman).

            454. Cine mult saruta rar se intampla sa nu muste (rusesc).

            455. Cine mult vorbeste mult greseste (italian).

            456. Cine ne cere iertare de faptele sale gresite, drept e s-o dea in urma celor ce-o vor de la dansul (latin).

            457. Cine nu are curaj trebuie sa aiba picioare bune (latin).

            458. Cine nu are rabdare nu are nimic (francez) - Cine plateste inainte este rau servit (italian).

            459. Cine nu are rusine nu are nici constiinta (englez) - Cine nu are rusine nu are onoare (francez).

            460. Cine nu asculta nu invata (latin).

            461. Cine nu astupa o gaura mica va astupa una mare (italian).

            462. Cine nu da ascultare mamei bune, da apoi ascultare celei vitrege (italian).

            463. Cine nu deschide ochii deschide punga (roman).

            464. Cine nu e invidiat nu e vrednic de a trai (grecesc).

            465. Cine nu este invidiat nu este vrednic de a trai (grecesc) - Cine nu este invidiat nu are nici noroc (german).

            466. Cine nu este supus parintilor sai, nu este sincer si credincios nici cu prietenii (francez).

            467. Cine nu face nimic invata sa faca rau (francez).

            468. Cine nu hraneste pisica, hraneste soarecii (francez).

            469. Cine nu indrazneste nimic nu face nimic (italian).

            470. Cine indrazneste traieste, dar nici multa omenie n-are (roman).

            471. Cine nu intalneste zane rele, sa se fereasca de cele bune (spaniol).

            472. Cine nu intelege de cuvant nu intelege nici de ciomag (roman).

            473. Cine nu minte niciodata crede mult si cine nu insala se increde (roman).

            474. Cine nu poate musca nu trebuie sa latre (francez).

            475. Cine nu respecta banutul nu este demn de un ban mai mare (german).

            476. Cine nu respecta nu este respectat (italian).

            477. Cine nu reuseste din prima lovitura sa o incerce pe a doua (italian).

            478. Cine nu s-a catarat niciodata, n-a cazut niciodata (englez).

            479. Cine nu se ingrijeste de frumusetea pe care i-a dat-o natura trece drept lenes si neispravit, dar sulimanurile care dau o mana de ajutor naturii sunt un obicei nastrusnic si nevrednic. Sotia castiga dragostea barbatului mai putin prin farmece trupesti decat prin purtare cinstita, prin blandete si respect unul pentru altul (german).

            480. Cine nu stie da dea n-are dreptul sa ceara (latin).

            481. Cine nu stie sa minta crede ca toti spun adevarul (italian).

            482. Cine nu stie sa se fereasca, de toti sa se fereasca (francez).

            483. Cine nu transpira vara ingheata iarna (turcesc).

            484. Cine nu vrea cand poate, atunci cand vrea nu mai poate (latin).

            485. Cine nu vrea sa asculte pe nimeni e un prost fara vindecare (roman).

            486. Cine nu vrea sa asculte sfaturile nimanui va invata pe seama lui (francez).

            487. Cine nu-i multumit cu ce are nu-i vrednic de mai mult (rusesc).

            488. Cine nu-l invata pe fiul sau nimic creste un hot (englez).

            489. Cine nu-si lauda casa, casa pe el cade (roman).

            490. Cine pacatuieste la betie cand e treaz sa ispaseasca (latin) - Cine ucide cand e beat trebuie spunzurat cand e treaz (englez).

            491. Cine pazeste vantul nu seamana si cine se uita dupa nori nu secera (latin).

            492. Cine pe ai sai parinti necinsteste ocara lui isi dobandeste, ca batjocura lumii se socoteste (roman).

            493. Cine pe altul ajuta sa fure fur si el se-ntelege (roman).

            494. Cine pe fratele lui nu mangaie vrajmasul lui se socoteste si cine il lasa sa moara de foame ucigasul lui se socoteste (roman).

            495. Cine plange inaintea judecatii isi pierde lacrimile (roman).

            496. Cine plange pentru altii ramane fara ochi (turcesc).

            497. Cine poate opri pe cel ce greseste si nu-l opreste partas al aceleiasi greseli se socoteste (roman).

            498. Cine priveste la gura altora ramane flamand (arab).

            499. Cine priveste prin toate gaurile risca sa-i sara ceva in ochi (portughez).

            500. Cine rade de cocosat trebuie el insusi sa se tina foarte drept (englez).

            501. Cine rade de propria sa gluma ii strica hazul (englez).

            502. Cine rade prea mult pierde respectul celorlalti (arab).

            503. Cine ridica mana asupra parintilor lui ucigas e socotit (roman).

            504. Cine roaga badaranul se oboseste in zadar (francez).

            505. Cine s-a ars cu ciorba sufla si-n iaurt (roman) - Pisica oparita se teme de apa rece (francez) - Cine a mancat papara stie, dulce-i sau amara (roman) - Cine s-a oparit cu lapte sufla si in crema cu gheata (turcesc).

            506. Cine s-a invatat langa mama lui sa spuna numai adevarul cinstit ramane pana inchide ochii (roman).

            507. Cine sapa groapa altuia va cadea in ea (roman).

            508. Cine scoate sabia, de sabie va pieri (latin) - Cand arati sabia, sabie ti se va arata (latin).

            509. Cine scuipa spre cer ii cade scuipatul pe fata (arab).

            510. Cine se amesteca de buna voie cu cei rai este ca ei (latin).

            511. Cine se amesteca in tarate va fi mancat de porci (roman) - Cine se alesteca in laturi il mananca porcii (roman).

            512. Cine se amesteca intre cei ce se cearta, adesea se alege cu nasul insangerat (englez).

            513. Cine se aprinde de manie contra calomniei ii da crezamant (englez).

            514. Cine se apuca de un lucru, dupa ce mai intai cere sfat de la ai sai mai batrani, care pot fi intrebati si care ii vor binele, aceluia nu i se ivesc piedici in nici o intreprindere (indian).

            515. Cine se baga in fiecare nor poate fi lovit de traznet (englez) - Cine se amesteca in certuri, deseori trebuie sa stearga un nas insangerat (englez).

            516. Cine se casatoreste in graba, se caieste pe-ndelete (francez) - Casatoria pripita rareori se dovedeste reusita (englez).

            517. Cine se culca cu un orb se va trezi cu un ochi umflat (roman).

            518. Cine se face miere e mancat de muste (spaniol).

            519. Cine se fereste de calcaiul mustei este lovit de cel al calului (italian) - Cu cat ai mai multa grija de un lucru, cu atat pierzi mai repede (italian).

            520. Cine se fereste de moara se fereste de faina (latin).

            521. Cine se grabeste curand osteneste (roman).

            522. Cine se grabeste ramane in drum (francez) - Graba pune piedica propriilor calcaie (englez) - Cine se grabeste isi frange gatul (german) - Graba e mama esecului (grecesc).

            523. Cine se grabeste sa se imbogateasca nu va ramane om cinstit (englez).

            524. Cine se hotaraste repede, se caieste pe-ndelete (italian).

            525. Cine se increde in oricine se inseala cu usurinta (italian).

            526. Cine se indragosteste de sine insusi nu va avea nici un rival (englez).

            527. Cine se ineaca o data ii ajunge pentru toata viata (german).

            528. Cine se lacomeste sa apuce cele straine pierde si pe ale sale (roman).

            529. Cine se lasa in voia trandaviei va cadea prada saraciei (latin).

            530. Cine se lauda cu faptele lui rele este de doua ori vinovat (german) - Cine se lauda ca nu e mincinos trebuie crezut doar pe jumatate (roman).

            531. Cine se lauda cu stiinta sa isi arata nestiinta (englez).

            532. Cine se lauda pe sine, singur se ocaraste (roman).

            533. Cine se porneste cu graba, se-ntalneste cu zabava (roman) - Devreme se pregateste, tarziu ispraveste (latin).

            534. Cine se rusineaza sa munceasca sa-i fie rusine si sa manance (italian).

            535. Cine se scoala de dimineata departe ajunge (roman).

            536. Cine se scoala manios se culca pagubit (roman).

            537. Cine se stapaneste bine devine stapanul celorlalti (francez).

            538. Cine se vorbeste pe el de rau nu e laudat de nimeni (danez).

            539. Cine se teme de el insusi nu mai are de ce sa se teama (chinez).

            540. Cine se teme de lupi nu se face cioban (roman).

            541. Cine se teme este pe jumatate invins (german).

            542. Cine se urca in pom sa nu-si lase papucii jos (turcesc).

            543. Cine se va putea apara de calomnie, cand ea este inarmata cu scutul cel mai sigur al tiraniei: secretul? (spaniol).

            544. Cine seamana spini sa umble incaltat (francez) - Cine seamana vant culege furtuna (grecesc) - Rau faci, rau gasesti (latin).

            545. Cine serveste pe toata lumea nu este platit de nimeni (englez) - Cine vrea sa-i serveasca pe toti ajunge cel mai rau (german).

            546. Cine sfat nu vrea s-asculte greu sa aiba zile multe (spaniol).

            547. Cine slujeste la doi stapani trebuie sa-l minta pe unul dintre ei (italian).

            548. Cine spune adevarul nu poate multumi pe toata lumea (indian).

            549. Cine spune minciuna e la fel cu cel ce fura (roman) - Mincinosul e un hot (latin) - Minciun a si hotia sunt vicii inrudite (latin) - A spune o minciuna este inceputul unui furt (japonez).

            550. Cine stie sa dea stie sa si primeasca (latin).

            551. Cine stie sa linguseasca stie sa si calomnieze (francez).

            552. Cine stie sa manance frumos stie sa serveasca si pe altii (indian).

            553. Cine stie sa prefaca supararile in amabilitate, acela stie sa traiasca (roman).

            554. Cine stie sa se stapaneasca la timp nu e niciodata in primejdie (chinez).

            555. Cine te lauda se egaleaza cu tine (german).

            556. Cine tradeaza taina, umbla ca un defaimator si nu te intovarasi cu cel ce are mereu buzele deschise (evrit).

            557. Cine trage intotdeauna bine isi pierde sageata (englez).

            558. Cine traieste cu chiorii invata sa se uite crucis (roman) - Cu lupii inveti sa urli (francez).

            559. Cine traieste multumit cu putin le are pe toate (francez).

            560. Cine uita binefacerile isi aminteste jignirile (chinez).

            561. Cine umbla dupa doi iepuri nu prinde niciunul (latin) - Cine multe imbratiseaza putine aduna (roman).

            562. Cine umbla sa se faca fericit, des se-ntoarce oparit (roman) - A plecat cu speranta de a manca si s-a intors cu buzele supte (indian).

            563. Cine va veni primul va macina primul (latin) - Cine culege cel dintai trandafir are cea mai frumoasa floare (italian) - Cel dintai caine prinde iepurele (englez).

            564. Cine vede binele si alege raul comite o nebunie cu buna stiinta (francez).

            565. Cine vede un ac si nu-l ia, vine o vreme cand il regreta (francez).

            566. Cine vine de departe poate minti foarte bine (latin) - Calatorul poate minti cu autoritate (englez).

            567. Cine vine dupa petrecere trebuie sa se multumeasca cu ce a ramas (german).

            568. Cine vine tarziu nu e gazduit cu placere (italian).

            569. Cine vorbeste seamana, cine asculta culege (persan) - Ascultarea e viata, neascultarea e moarte (roman).

            570. Cine vorbeste vinde, cine asculta culege (persan).

            571. Cine vrea sa ajunga departe trebuie sa-si menajeze animalul (francez).

            572. Cine vrea sa dovedeasca prea mult nu dovedeste nimic (latin).

            573. Cine vrea sa insele este adesea inselat (francez).

            574. Cine vrea sa manance miezul trebuie mai intai sa sparga coaja (roman) - Cine vrea sa manance fructul trebuie sa se catere in pom (englez).

            575. Cine vrea sa obtina fara masura totul, adesea nu obtine nimic (latin) - Cine vrea tot, pierde tot (italian).

            576. Cine vrea sa placa tuturor trebuie sa se scoale de dimineata (italian).

            577. Cine vrea sa se casatoreasca, sotie deopotriva sa pofteasca, ca sa nu se caiasca (roman).

            578. Cine vrea un cal fara defecte sa mearga pe jos (francez).

            579. Cine, murind de foame, nu fura e unul din cei mai mari mucenici ai virtutii omenesti (roman).

            580. Cine-i lauda pe toti nu lauda pe nimeni (englez).

            581. Cine-si calca fagaduielile, rupe granita insasi a vietii oamenilor intre sine (roman).

            582. Cine-si baga capul in tarate va fi ciugulit de gaini (arab).

            583. Cinste dai, cinste gasesti (roman).

            584. Cinste trebuie sa dam parintilor. Sa dam tatalui onoarea ce i se cuvine si tot asa mamei pe aceea care i se cuvine (grecesc).

            585. Cinstea consta in a indeplini riguros datoriile pe care le impum atat legea cat si morala. Omul cinstit este, mai presus de orice, un om de onoare (francez).

            586. Cinstea este o calitate rara (roman).

            587. Cinstea fetei, zestrea ei (roman).

            588. Cinstea in lucrurile mici este cea mai buna pavaza contra ispitelor celor mari ale vietii (german).

            589. Cinstea nu cade din cer. Ea se educa in familie. Dar si necinstea se poate educa in familie (rusesc).

            590. Cinstea nu se cumpara (englez).

            591. Cinstea sa nu ti-o pierzi nici la cea mai mare nevoie si necaz, ca cine-si pierde cinstea, viata si-a pierdut-o (roman).

            592. Cinstea se obtine cu multa truda (francez).

            593. Cinstea si dragostea ce de frica ti se da, este o inselaciune ce-n numire numai sta (roman).

            594. Cinstea si dreptatea arata siguranta societatii (german).

            595. Cistea si grija ce vrei sa-ti dea copiii tai si tu sa dai parintilor tai (roman).

            596. Cinstea si iubirea de adevar stau foarte bine una langa alta, cinstea este adevar, iar adevarul este cinste (englez).

            597. Cinstea si ocara nu pot fi impreuna (roman).

            598. Cinstea si viata nu ti le poate inapoia nimeni (german).

            599. Cinstea valoreaza mai mult decat banul (roman).

            600. Cinstea, legea cea mai mare (roman).

            601. Cinstea-i cinste-n orice loc, si la lucru si la joc (roman).

            602. Cinstente de vrei sa fii cinstit (albanez).

            603. Cinsteste mai mult pe cel vrednic de cinste, fie de orice treapta (arab).

            604. Cinsteste pe parinti, respecta pe prieteni si supune-te legilor (grecesc).

            605. Cinsteste-i pe batrani, daca vrei sa te respecte cei tineri (roman).

            606. Cireasa a facut viermi fiindca era prea mandra de frumusetea ei (turcesc).

            607. Ciulinul rasarit in plin camp se crede vita de vie (arab).

            608. Ciupercile otravitoare cresc cel mai repede (coreean).

            609. Civilizatia este inainte de toate o disciplina; disciplina fiziologica, morala, sociala si stiintifica (spaniol).

            610. Clevetirea e ca fumul care-si inegreste cosul si nu poate pata albastrul cerului pe care cearca sa-l invaluie (roman).

            611. Clevetirea nu ucide, nici nu face rana; ea pangareste numai pe acela de la care a pornit (roman).

            612. Cocosatul nu-si vede cocoasa dar o vede usor pe-a altuia (francez).

            613. Cocosului care canta inainte de vreme i se taie capul (turcesc) - Cine se grabeste isi musca limba (roman) - Pripa fara socotinta-i mult vatamatoare, ca-n multe greseli ne baga (roman).

            614. Complimentele nu costa nimic dar multi platesc scump pentru ele (englez).

            615. Complimentele se fac cu gura nu cu inima (italian).

            616. Concizia este virtutea inteleptilor (spaniol).

            617. Considera drept o onoare a ta sa fii criticat de unii oameni, mai ales, de cei care vorbesc de rau toate lucrurile bune (roman).

            618. Contrazicerea trebuie facuta in modul cel mai delicat si cu cuvintele cele mai blande si in asa fel, incat intreaga noastra atitudine sa nu exprime dorinta de a contrazice (englez).

            619. Controleaza-te chiar la tine acasa si nu comite nimic care te-ar face sa rosesti (chinez).

            620. Conversatia este icoana sufletului (latin).

            621. Conversatia sa fie variata, impletindu-se cu actualitatea, cu cele generale, povestirile cu discutiile, intrebarile cu expunerile de pareri, gluma cu nota serioasa, caci este ceva plictisitor sa bati si, cum se spune acum, sa storci acelasi subiect prea mult (englez).

            622. Copii, nebunii si oamenii beti spun adevarul fara sa-si dea seama (roman).

            623. Copil cu copil se inveseleste si batran cu batran (roman).

            624. Copilaria singura este vesela si nevinovata (roman).

            625. Copilul care este iubit are mai multe nume (maghiar).

            626. Copilul este recompensa vietii (african).

            627. Copilul imita tot ceea ce vede. Totul ii e pilda in formarea obiceiurilor, gesturilor, apucaturilor, vorbirii si caracterului sau (englez).

            628. Copilul invata fara stradanie, prin simpla imitatie, ca si cum ar primi invatatura prin porii pielii (indian).

            629. Copiii, ba chiar si oamenii mari, invata mai mult din exemple (englez).

            630. Copiii, cinstea parintilor, iar parintii, lauda copiilor (roman).

            631. Copiii au mai multa nevoie de modele decat de critici (francez).

            632. Copiii cu arsicele, batranii cu sfaturile (roman).

            633. Copiii fierarului nu se tem de scantei (latin).

            634. Copiii in casatorie, cea mai mare si mai tare a dragostei tarie (roman).

            635. Copiii o sug pe mama cand sunt mici si pe tata cand sunt mari (englez) - Nu s-a saturat de lapte de mama si suge degetul tatalui (indian).

            636. Copiii pe la scoli toti deopotriva sa se socoteasca, ca niste frati intre ei, ca sa poata dobandi si fratie intre ei (roman).

            637. Copiii sa fie obisnuiti sa nu tagaduiasca raul ce l-au savarsit, ci cu supunere sa-si recunoasca vina (roman).

            638. Copiii sunt ca ciupercile: nu toti sunt la fel (suedez).

            639. Copiii vor face in viata ceea ce au vazut la parintii lor si nu vor face ceea ce au urat la parintii lor (roman).

            640. Copilul cu doua moase ramane cu buricul nelegat (roman) - Copilul cu doua doici ramane fara lapte (roman) - Cainele care umbla la doua usi ramane flamand (arab) - Copilul care suge de la doua mame isi strica stomacul (turcesc).

            641. Copilul nu datoreaza viata parintilor sai, ci cresterea (roman).

            642. Crinul in gunoi se tot usuca (roman) - Daca traiesti printre hoti vei tot fura (roman).

            643. Critica e usoara, arta e grea (francez).

            644. Critica rareori este cumpanita in lectii sau in lauda, dreapta in judecata si invatatura. Nu-i destul a sti carte si a scrie, pentru a fi critica. Mai trebuie neaparat judecata nepartinitoare, constiinta lucrurilor, a lumii si a oamenilor (roman).

            645. Critica scutura de pe arbore omizile si florile (german).

            646. Criticul constiincios se critica mai intai pe el insusi; ceea ce nu intelege, nu are dreptul sa judece (grecesc).

            647. Criticul e uneori un gradinar care se ingrijeste ca arborii sa nu creasca prea sus (roman).

            648. Cu bani poti cumpara omul, dar cu nici un pret virtutea (indochina).

            649. Cu batai si cu certuri si racnete mari sa nu sperii pe copii, ci cu mult mai bine cu blandete si cu mangaieri sa le indrepti greselile lor (roman).

            650. Cu cat e de nepotrivit a vedea un beat stand intre cei treji, cu atat mai urat a sedea cel treaz intre cei beti (roman)

            651. Cu cat e mai multa lume adunata, cu atat e mai multa barfa (chinez).

            652. Cu cat este mai frumos un trandafie cu atat inteapa mai tare spinii sai (japonez).

            653. Cu cat mai mult muncesti, cu atat mai mult de inveselesti, cand din munca ta si pe tine si pe altul folosesti (roman).

            654. Cu cat mai mult vei iubi pe altii, cu atat mai mult si mai tare vei trage pe altii ca sa te iubeasca si sa-ti faca bine si fericirea ta sa o inmulteasca (roman).

            655. Cu cat mangai mai mult pisica pe spinare, cu atat ridica coada mai sus (englez).

            656. Cu cat munca va fi mai placuta, cu atat ora va fi mai scurta (latin).

            657. Cu cat raul este mai adanc, cu atat curge mai lin (roman).

            658. Cu cat se face mai mare cu atat pare mai mic (francez).

            659. Cu cat se piseaza mai mult usturoiul cu atat miroase mai tare (francez).

            660. Cu cat se vorbeste mai mult in dragoste, cu atat ea este mai subreda (francez).

            661. Cu cat te straduiesti mai mult ca sa tii ceva ascuns, cu atat se afla mai repede (japonez).

            662. Cu cat vrei sa te iuebasca, cu atat si tu mai mult trebuie sa iubesti, ca dragostea e temeiul omenirii (roman).

            663. Cu ce fel de oameni se amesteca tocmai ca aceeia se afla in sine. Baga de seama la aceasta (arab).

            664. Cu cei ce te invata nu te lenevi des a te intalni, cat de departe vor fi (roman).

            665. Cu cei faradelege te-ai intovarasit, cinstea indata ti-ai sfarsit (roman).

            666. Cu cei in varsta trebuie sa vorbesti respectuos si in putine cuvinte; cu cei de aceeasi varsta prietenos si cu blandete (german).

            667. Cu cei invatati mai mult vei invata, iar cu cei prosti vei peirde si ceea ce ai invatat (roman).

            668. Cu cel bun de gura nicicum sa te apuci, ca te face de ocara (roman).

            669. Cu cel flecar nu te sfatui, ca nu va putea pazi taina ta (roman).

            700. Cu cel manios nicidecum sa te sfadesti, pana nu-i va trece mania (roman).

            701. Cu cuvantul pe toti ii atragi, cu mult mai lesne decat cu ciomagul (roman).

            702. Cu cuviinta sau omeneste acela se zice ca lucra, carele nu numai lucrarile cele din afara le randuieste dupa cum porunceste legea, ci inca povatuindu-l fapta cea buna, bucuros si de buna voie face ce este de cuviinta si cu omenie si ce ajuta la fericire, macar de nici legea, nici vreo alta sila din afara nu-l sileste sa faca asa (roman).

            703. Cu dusmanii, cu prietenii, cu cunoscutii, cu strainii, cu femeia sau cu iubita - baga de seama de vorbesti si cum vorbesti, cat si cum ii frecventezi, cum te-arati vesel, trist, indiferent, tacut ori vorbaret (roman).

            704. Cu iertarea ce tu faci, dobandesti pe toti de frati (roman).

            705. Cu infranare la mancare si bautura lacomia se birueste si sanatatea se intemeiaza (roman).

            706. Cu intelepciunea sa te sfatuiesti, cu vitejia sa izbandesti si cu dreptatea sa izbandesti (roman).

            707. Cu intrebarea treci marea (roman) - Cine intreaba invata (latin) - Cine intreaba nu greseste (german) - Cine intreaga munti sare (arab).

            708. Cu masura cu care veti masura cu aceea vi se va lua masura (evrit).

            709. Cu minciuna pranzasti dar la cina iti sar ochii (roman) - Cu minciuna pranzesti, dar nu si cinezi (latin).

            710. Cu mojicia si cumplirea dragoste nu dobandesti (roman).

            711. Cu o dulce multumire, indata indatorezi pe facatorul tau de bine la o mare indatorire (roman).

            712. Cu o lingura de miere prinzi mai multe muste decat cu douazeci de butoaie de otet (roman).

            713. Cu o singura lovitura de topor nu poti darama copacul (roman) - Roma n-a fost creata intr-o singura zi (latin).

            714. Cu o singura minciuna, cineva isi poate pierde toata reputatia de om integru (roman).

            715. Cu o sotie buna necazul este pe jumatate iar bucuriile duble (rusesc).

            716. Cu ochii altora poti sa-ti vezi mai bine defectele (chinez).

            717. Cu plesuvul cand vorbesti, de tigva sa nu pomenesti (roman).

            718. Cu rabdarea treci marea, cu raul, nici paraul (roman).

            719. Cu sila poti sa iei, dar nu poti sa dai (roman).

            720. Cu toate ca modestia este o virtute, timiditatea este un viciu (englez).

            721. Cu toti deopotriva cinstit sa te porti, ca de la toti deopotriva lauda sa dobandesti (roman).

            722. Cu virtutea calmului se cucereste lumea (chinez) - Fii calm ca va fi la fel si peste 100 de ani (englez).

            723. Cu vr-un prieten vr-odata de vei aeva judecata, ori undeva-n alta parte vei avea sfadiri si cearte ia seama, te stapaneste, nu-i vorbi vrajmaseste cuvinte nesocotite, proaste si neomenite (roman).

            724. Cui ii dai scrie pe nisip, cui ii iei scrie pe otel (francez).

            725. Cui ii este frica de orice nor, nici o calatorie nu face (roman) - Cine se teme de tufis nu trebuie sa prinda pasari (englez).

            726. Cui ii este frica sa manance ii este rusine sa traiasca (roman).

            727. Cui ii place mierea trebuie sa creasca albine (rusesc) - Pentru ca sa mananci peste, trebuie sa intri in apa (rusesc).

            728. Cui ii este permis mult trebuie sa-si ingaduie putin (latin).

            729. Cui ii place sa fie lingusit e vrednic de lingusitor (roman).

            730. Cui ii place sa primeasca ii displace sa dea (israel).

            731. Cui nu-i e frica de mustrare, nu-i e frica nici de bat (italian).

            732. Cultul copilului este semnul marilor civilizatii (roman).

            733. Cum gresesti, cere iertaciune, cu aceasta pe tine te cinstesti (roman).

            734. Cum imi canti, asa joc (roman).

            735. Cum iti cinstesti parintii, asa te vor cinsti copiii (german) - Cum tu iti tratezi parintii, asa si copiii tai te vor trata (grecesc).

            736. Cum s-ar putea ca lucrurile sa devina bune numai gratie laudei, ori rele numai in urma criticii? Oare smaraldul isi pierde valoarea sa, daca nu este laudat? (latin).

            737. Cum vei vorbi tu insusi altora, la fel ti se va vorbi si tie (latin).

            738. Cumpaneste in gand cuvantul si in fapta gandul (englez).

            739. Cumpatarea este cel mai mare dar al inteleptului (roman) - Cumpatarea e cel mai mare dar al celui intelept (latin).

            740. Cumpatarea spune sa nu te robesti poftelor, sa traiesti cu putin si modest (grecesc).

            741. Cumpatul tine sanatatea omului si harnicia tine averea (roman).

            742. Cunosti omul cumsecade si pe cel lipsit de omenie, nu numai dupa faptele, ci si dupa dorintele ce le au (grecesc).

            743. Curaj mare, nobleta mare (roman).

            744. Curajul cinstit este preferabil amabilitatii (englez).

            745. Curajul este ca iubirea, el vrea drept hrana speranta (francez).

            746. Curajul insotit de prudenta aduce cu siguranta victoria (indian).

            747. Curajul ne ajuta sa invingem pericolele si greutatile (englez).

            748. Curajul nu este vrednic de lauda decat atunci cand e condus de virtute (latin).

            749. Curajul sufletesc depaseste puterile fizice (roman).

            750. Curat la ganduri, cuvinte si fapte sa te arati, frate, daca vrei sa te arati, pururea fericit (roman).

            751. Curatenia este cea mai frumoasa gateala (roman).

            752. Curatenia este temeiul sanatatii si oglinda simtirii (roman).

            753. Curatenia si dragalasenia o pot deprinde copiii chiar din primul an, daca ii obisnuim curati de la inceput (rusesc).

            754. Cusurile parintilor in taina sa le pastrezi (pazesti), ca sa nu te necinstesti si tu (roman)

            755. Cuvantul adevarat sa-ti fie cel mai mare juramant (roman).

            756. Cuvantul aspru scarba aduce, iar cel dulce dragoste-ti aduce (roman).

            757. Cuvantul bun si neplacut ieste ca doftoria gretoasa, insa folositoare in trupul bolnavului (roman).

            758. Cuvantul bun unge si cel rau impunge (roman).

            759. Cuvantul ce ai dat odata nici sa-l uiti, nici sa-l intorci (roman).

            760. Cuvantul cel dulce la intristare leac aduce (roman).

            761. Cuvantul cel intelept, cea mai mare arma (roman) - Cuvantul dascal la toate se arata (roman).

            762. Cuvantul cum iese din gura nicicum nu se mai intoarce, de aceea sa bagi de seama cand, cu cine si ce graiesti, ca nicicum sa gresesti (roman).

            763. Cuvantul este umbra faptei (grecesc).

            764. Cuvantul iesit din gura nu se mia intoarce (latin).

            765. Cuvantul omului, icoana gandului sau, si faptele lui, icoana sufletului sau (roman).

            766. Cuvantul unui om cinstit e tot asa de sigur ca si legamantul sau (englez).

            767. Cuvantul vicleanului este ca undita pescarului (roman).

            768. Cuvantul vindeca mania (grecesc).

            769. Cuvantul vostru sa fie totdeauna placut, dres cu sare, sa stiti cum trebuie sa raspundeti fiecaruia (grecesc).

            770. Cuviinta o tinem cand faptele si lucrurile noastre, portul, umblarea, miscarea, hainele si celelalte asa a le intocmi dupa cum fac oamenii de omenie si invatati cat si altor oameni de omenie sa placem (roman).

            771. Cuvinte mai putine si lucrari mai multe, ca cuvantul fara implinire mort se intelege, iar lucrarea in sine singura graieste. Numai cuvantul supune pe cel intelept si pe cel drept (roman).

            772. Cuvinte urate sa nu scoti din gura, caci scarba auci la cel ce te aude (roman).

            773. Cuvintele de insulta pe care parintii si educatorii le adreseaza copiilor vor fi aruncate de acestia, la randul lor, altor persoane, caci ei nu se vor rusina, justificandu-se ca au urmat exemplul altor persoane cu autoritate (englez).

            774. Cuvintele falsitatii sunt ca mierea si faptele ca sabia (arab).

            775. Cuvintele si pilda influienteazaa tineretea in bine ca si in rau (roman).

            776. Cuvintele sincere nu sunt intotdeauna elegante dar cuvintele elegante nu sunt intotdeauna sincere (chinez).

            777. Cuvintele tale sa fie putine si bine randuite (englez).

            778. Cuvintele tatalui au mai mult efect decat palmele mamei (german).

            779. Cuvintele trebuie mestecate mai mult decat o bucata de paine (georgian) - Cuvantul intai sa-l cioplesti, apoi sa-l arati (german).

            780. Cuvintele zboara, exemplele raman (latin) - Vorbele zboara, scrisul ramane (latin).

            781. Cuvintelor tale fa rug si cumpana, si gurii tale fa-i usa si incuietoare (roman).