STUDIU - Tehnic - SCRIERE
O
nouă Dimineață pentru o veche Comunitate
Episodul
4 - O nouă provocare pentru o zi obișnuită
Chiar dacă o curiozitate ciudată se opunea, porni spre adăpostul Santinelei.
Muzica răsuna din
vale de parcă se afla chiar acolo… Atunci sesiză că, ninsoarea
se oprise și vântul nici măcar nu mai adia… De parcă și el
asculta muzica…
Doar muzica, și
liniștea îl însoțeau în efortul său de a ajunge cât mai repede
la Santinelă, pentru a discuta cât mai multe până la sosirea
serii, când trebuie să fie acasă cu Speranța și copiii…
De undeva simți
ceva, asemenea unei presimțiri, că Santinela îl va expedia
rapid, reamintindu-i că are timp să distribuie vecinilor
produsele schimbului cu Comunitatea din această săptămână.
Faptul că nu mai
auzea muzica îl răscoli neplăcut dar gândurile sale
suprapuseră aceste percepții. Poate, în vale, ninsoarea
reîncepu-se.
Da sunt sigur, îi
va cere să revină dimineață, la un ceai cald, pentru a
discuta. Ca de obicei…
Da, mâine chiar
voi putea veni… Cel puțin după startul de zi… Până în jurul
prânzului… Da, nu îl voi refuza… Nici nu doream asta…
Rămase surprins
când a ajuns la capătul „Marii Poteci"… Mai repede decât se
aștepta.
Privi în dreapta
și Santinela era tot acolo, parcă nici nu se mișcase în tot
acest timp… Întâmpinându-l cu aceeași aparentă indiferență…
Probabil datorată concentrării cu care cerceta împrejurimile…
Ceva
nu este în regulă! Gândi Dârzul sesizând că, alături de
buturuga pe care stătea Santinela se afla rucsacul cu
amplificatoare și el purta vizorul VR scrutând împrejurimile
cu binoclul AI… După gesturi coordona cel puțin o dronă.
Santinela îl
surprinse indicându-i cu mâna, mișcările palmei sugerând clar
să ia loc pe o buturugă foarte aproape de cea a lui.
Se conformă, așeză
lângă el rucsacul greu și începu să își dezmorțească spatele,
așteptând răbdător, urmărind atent să identifice cam ce făcea
Santinela…
Santinela manipula
cel puțin patru drone care, cu certitudine, nu supravegheau
„Valea dintre Ostrovuri"… După mișcările căștii VR, ce le
putea intui, folosea localizarea pupilară pentru a comanda
deplasarea dronelor…
Care, cu
certitudine, se deplasau… Nu le utiliza cu plasament
staționar, de observare… Tot după gesturi, imaginația Dârzului
completa logic ceea ce se întâmpla…
Patru drone, toate
în mișcare? Ce tare este moșul! Dacă iei în calcul și latența
de comandă pupilară… Chiar este tare. El nu reușise niciodată
să controleze mai mult de două…
După un timp,
sesiză că Santinela observa ceea ce se petrece numai spre
partea de est a văii… Și, la scurt timp veni confirmarea
logicii lui, două drone sosind dinspre vest, aterizând în
apropiere, deconectându-se.
Dârzul
se ridică pentru a le strânge și ambala în rucsacul Santinelei
dar bătrânul îi făcu semn cu palma deschisă, prin gesturi
rapide, să rămână pe loc.
Ce? Se miră
Dârzul… Fiind cuprins, aproape imediat, de o teamă ciudată,
intuitivă. De ce are nevoie de atât de multă concentrare?
Gestul Santinelei, de a nu mișca mâna după „mesajul" său,
indica cert concentrarea absolută.
Cred că m-a
înjurat pentru fracțiunile de secundă ce au întârziat
comenzile pupilare… Clar! Veni certificarea mentală când
sesiză că, fără a mișca brațul, bătrânul strânse pumnul,
tendoanele antebrațului ieșind puternic în evidență, semnalând
strângerea puternică.
Dar, în scurt timp
mâna sa sări în ajutorul celeilalte pentru a sprijini binoclul
AI, masiv, greu datorită lentilelor… Sau era un gest intens de
creștere a concentrării bătrânului…
Strânge! Veni
comanda verbală a Santinelei… Care, clar, era un ordin către
el. Reacționă instantaneu, simțind instinctiv urgența.
Până ce reuși să
curețe cele două drone și să le pună în rucsac, sosi și
ateriză a treia dronă. Se ridică să o ridice dar bătrânul îi
smulse rucsacul, luă cutia dronei și o ambală în viteză.
Echipează-te, hai,
plecăm!
Cu o dexteritate
ieșită din comun, luă și aruncă drona în cutie, se repezi la
rucsacul său, plasă cutia și deja era cu rucsacul în spate
până ce Dârzul să reușească doar să își pună rucsacul.
Când a ambalat și
casca VR și binoclul, gândi stupefiat Dârzul?
La
mine, la adăpost! Veni un alt ordin dat în fugă. Da, Santinela
deja fugea spre „Coama Clopotelor", dând din când în când din
mână cerându-i să îl urmeze, fără a privi vreo secundă spre
el.
Da, te urmez
bătrâne! Își spuse în gând dând să fugă pentru a recupera
distanța dintre ei. Moșul se îndreaptă spre zonele de pădure
cu desiș. Sunt sigur că simte sau știe că putem fi urmăriți.
Da, de aceea se
grăbește! Sunt sigur că erau patru drone. Una a părăsit-o? Ba
nu, sigur a folosit-o ca momeală, trimițând-o într-o direcție
aleatorie, pentru ca cineva să nu primească indicații de unde
se dau comenzile. Sau, drona deja se topea în urma comenzii de
autodistrugere…
Nu, îl cunosc pe
bătrân, nu putea rata să piardă acest avantaj…
Vai, pe acolo este
un drum foarte greu, aproape inaccesibil! Gândi amintindu-și
drumul pe care îl avea de făcut…
Și, fiind ultimul
sunt obligat să șterg toate urmele posibile. Santinela câștigă
timp până ce voi ajunge acolo…
Se îndreaptă spre
adăpostul lui din est. Cred că ține să fie mai aproape de
partea unde am observat că își concentra-se ultimele eforturi
de monitorizare.
Stai! Vrea să se
asigure că rămâne în zona de acoperire a transmisiilor de
descărcare. Deci, a plasat drona într-o zonă de monitorizare,
înregistrare și transmisie la comandă…
Of, nu mai pot!
Trebuie să pot! Nu este vreme de pierdut!
Gândi
sesizând că își pierde suflarea, că rucsacul părea că îi rupe
umerii, sub apăsarea repetată, din ce în ce mai dureroasă, a
alergării.
Panta și efortul
constant de ștergere a urmelor, când se apleca pentru asta, îi
întrerupeau constant durerea, ca într-o alinare…
Dar plămânii săi
nu prea colaborau…
Și mintea nu îl
menaja nici o clipă, dezvoltând scenariu după scenariu cu ceea
ce se întâmplase, cu ceea ce va putea urma la întâlnirea cu
Santinela.
Da, intuise corect
că bătrânul îl va expedia rapid… Și dimineață va reveni… Sper
că pentru un ceai cald și o discuție relaxantă!
Până ce a ajuns,
bătrânul scrisese deja șase bilețele cu instrucțiuni… Mesajul
pentru el și pentru cei cinci vecini ai săi.
Deci, urma
întreruperea totală a comunicațiilor și accesarea liniilor de
criptare. Sunt sigur de asta! Clar că este stare de urgență!
Fugi, Dârzule!
Anunță vecinii, imediat ce poți, și te aștept imediat la
adăpostul acesta! Oricum urma să îi vezi și să le împarți
produsele…
Este
atât de „groasă" situația?
Fugi, am spus!
Spuse Santinela apucându-l de rucsac, întorcându-l și
împingându-l spre ieșirea adăpostului.
Mai auzi doar:
Mai auzi doar:
Doi din vale sunt
prizonieri. Muzicanții sau sinucis pentru a nu fi capturați.
Fugi, vorbim mâine, dacă se poate!
Faptul că este
liber să se deplaseze înseamnă că, încă, nu sunt drone prin
zonă…
Dădu să plece spre
adăpostul său dar…
Până vine seara am
timp să trec pe la vecini…
Va urma...
Merticaru Dorin
Nicolae.
Notă: Imaginile sunt create de mine, Merticaru Dorin Nicolae, folosind Microsoft Bing Image Creator.
Dorin,
Merticaru (31.05.2024)